Un judecator din CSM cere Inspectiei Judiciare sa spuna daca Dana Garbovan a comis o abatere disciplinara cand a acceptat functia de ministru

Judecatorul Andrea Chis, membru al CSM, i-a cerut oficial presedintei Lia Savonea sa sesizeze Inspectia Judiciara pentru a se lamuri public mai multe aspecte legate de candidatura Danei Girbovan (foto) la functia de ministru al Justitiei, precum si "setarea unor reguli de comunicare cu celelalte puteri".

Solicitarea a venit in contextul in care Dana Girbovan a depus o cerere de demisie din magistratura, care i-a fost acceptata, pentru a putea ocupa functia de ministru al Justitiei la propunerea PSD, dupa care, respinsa fiind de presedintele Iohannis, si-a retras-o, revenind in functia de judecator, cu acceptul CSM.

In timpul dezbaterilor care au avut loc in cadrul sectiei de judecatori s-a mentionat faptul ca in mass-media au aparut informatii potrivit carora Dana Girbovan ar fi discutat cu deputatul Florin Iordache (PSD) despre numirea ei in functia de ministru.

De altfel, intr-un interviu acordat pentru Capital, Dana Girbovan a recunoscut ca a avut un schimb de mesaje cu premierul Viorica Dancila, liderul PSD.

"Dupa ce Presedintele Klaus Iohannis a anuntat respingerea propunerii de a fi numita in functia de ministru al justitiei, i-am trimis doamnei prim-ministru un mesaj prin care i-am adus la cunostinta ca imi retrag acceptul ca, in cazul meu, procedura de numire sa continue eventual printr-o procedura parlamentara.

Cand doamna premier mi-a propus sa preiau ca tehnocrat Ministerul Justitiei, am spus ca accept in urmatoarele conditii: independenta deplina, sprijin pentru obiectivele pe care le aveam in vedere si, nu in ultimul rand, ca justitia si propunerea ce ma vizeaza sa nu devina subiect al bataliei politice dintre palate. Doamna premier mi-a garantat aceste lucruri, de aceea am si acceptat trimiterea propunerii de numire in functie catre presedinte", a declarat Dana Girbovan in interviul citat.

Judecatorul Andrea Chis cere oficial ca Inspectia Judiciara sa lamureasca aceste aspecte si sa precizeze daca acceptarea unei nominalizari politice de catre un judecator in functie constituie sau nu abatere disciplinara in sensul art. 99 lit. d) din Legea nr. 303/2004.

"Azi am fomulat o sesizare adresata Presedintelui CSM (sub nr. 17.400/2019), in temeiul celor discutate in sedinta Sectiei de judecatori din 3 septembrie 2019, privind sesizarea Inspectiei Judiciare si setarea unor reguli de comunicare cu celelalte puteri", a anuntat Andrea Chis joi.

In sesizarea sa, judecatorul cere sa se clarifice, printre altele, "daca nominalizarea unui judecator in functie pentru o functie politica in cadrul executivului sau legislativului este sau nu activitate politica", in conditiile in care Curtea Constitutionala recomanda, intr-o decizie din 2018, ca "judecatorul mai intai sa demisioneze inainte de a concura pentru o functie politica, deoarece, chiar daca un judecator a candidat si nu a fost ales, acesta va fi identificat cu o anumita tendinta politica, in detrimentul independentei".

Citeste mai multe despre:

• Lia Savonea a organizat o sedinta fulger si CSM a aprobat in 30 de secunde demisia Danei Girbovan
• Lia Savonea nu a trimis la Cotroceni decizia CSM de acceptare a demisiei Danei Girbovan
• Dana Girbovan redevine judecator, dupa ce n-a fost acceptata ca ministru al Justitiei. Decizia, luata in CSM dupa o sedinta tensionata.

In context, ca urmare a faptului ca Dana Girbovan a facut o serie de comentarii si si-a exprimat nemultumirea pe Facebook legat de situatia ei si de dezbaterile din sedinta Sectiei de Judecatori, Andrea Chis a tinut sa atraga atentia asupra faptului ca "judecatorii impotriva carora sunt inregistrate astfel de sesizari pot formula aparari in cadrul procedurii de cercetare disciplinara ce se desfasoara de Inspectia Judiciara, iar, in fata Sectiei disciplinare, doar dupa exercitarea unei actiuni disciplinare, daca se ajunge la o astfel de masura", un caz similar fiind discutat chiar in sedinta din 3 septembrie.

Pe de alta parte, Andrea Chis mai solicita si "stabilirea unor criterii pentru viitor in cadrul Ghidurilor cu puterea executiva si cu cea legislativa in cadrul Proiectul TAEJ - privind comunicarea judecatorilor si a procurorilor cu lumea politica in vederea ocuparii unor functii in cadrul celorlalte doua puteri".

Continutul integral al sesizarii adresate de Andrea Chis presedintelui CSM, Lia Savonea:

"Doamnei Presedinte,

In sedinta din 3 septembrie a Sectiei de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, am adus in discutie urmatoarele doua probleme:

1. Daca nominalizarea unui judecator in functie pentru o functie politica in cadrul executivului sau legislativului este sau nu activitate politica in lumina paragrafelor 168 si 169 din Decizia nr. 45/2018 a Curtii Constitutionale si ar putea constitui abaterea disciplinara prevazuta de art. 99 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, respectiv desfasurarea de activitati publice cu caracter politic in exercitarea atributiilor de serviciu, sanctionata cu retrogradarea din functie sau excluderea din magistratura, conform art. 100 din aceeasi lege.

2. Stabilirea unor criterii pentru viitor in cadrul Ghidurilor cu puterea executiva si cu cea legislativa in cadrul Proiectul TAEJ - privind comunicarea judecatorilor si a procurorilor cu lumea politica in vederea ocuparii unor functii in cadrul celorlalte doua puteri.

1. In ceea ce priveste primul punct, doamna judecator Dana Cristina Garbovan a fost nominalizata de catre Primul Ministru pentru functia de Ministru al Justitiei. In momentul nominalizarii, doamna judecator isi exercita profesia de magistrat, nefiind emis vreun decret prezidential de eliberare din functie.

Asa cum rezulta din considerentele Deciziei nr. 45/2018 a Curtii Constitutionale (par. 169), functia de ministru al justitiei este una eminamente politica, Curtea facand referire la un Aviz al Comisiei de la Venetia care recomanda "ca judecatorul mai intai sa demisioneze inainte de a concura pentru o functie politica, deoarece, chiar daca un judecator a candidat si nu a fost ales, acesta va fi identificat cu o anumita tendinta politica, in detrimentul independentei". In aceeasi decizie, Curtea face referire si la un raport al aceleiasi Comisii ce prevede ca "judecatorii nu ar trebui sa se puna intr-o pozitie in care independenta sau impartialitatea lor ar putea fi pusa la indoiala. Acest lucru justifica normele nationale privind incompatibilitatea functiei judiciare cu alte functii si este, de asemenea, un motiv pentru care multe state restrang activitatile politice ale judecatorilor". Romania este un stat in care judecatorilor le este interzisa desfasurarea unor activitati politice.

Se pune problema, asadar, daca arhitectura constitutionala permite unui judecator in functie sa fie nominalizat pentru o pozitie in Guvern, cu un program politic privind functionarea justitiei, in conditiile in care procedura de modificare a componentei Guvernului Romaniei este una eminamente politica, atat propunerea formulata de Primul Ministru, cat si decizia Presedintelui Romaniei fiind acte politice. Doamna judecator a participat la aceasta procedura in calitate de candidat propus de partidul de guvernamant, cu un proiect privind functionarea justitiei propus acestui partid si insusit de acesta.

Daca era numita Ministru al Justitiei fara a fi fost eliberata din functie, doamna judecator ar fi cumulat cele doua functii si se putea discuta posibilitatea savarsirii abaterii disciplinare prevazuta de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, respectiv incalcarea de catre un judecator a prevederilor legale referitoare la incompatibilitati. Nefiind numita finalmente, o astfel de abatere nu putea fi savarsita.

Un judecator nu poate desfasura si nu poate sa participe la activitati cu caracter politic, indiferent daca sunt publice sau nepublice, asa cum rezulta din dispozitiile art. 103 alin. 2 teza a II-a din Legea nr. 161/2003 si art. 9 alin. 1 teza II din Legea nr. 303/2004, acestea constituind interdictii legale.

Incalcarea unei interdictii legale constituie abatere disciplinara in sensul art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004.

Abaterea disciplinara speciala de la lit. d) a aceluiasi articol se refera desfasurarea unor activitati publice cu caracter politic de catre persoana care are calitatea de judecator.

In opinia mea, se impune clarificarea urmatoarelor imprejurari:

- daca acceptarea unei nominalizari politice de catre un judecator in functie constituie sau nu abatere disciplinara in sensul art. 99 lit. d) din Legea nr. 303/2004;

- in ce conditii s-a produs acceptarea unei astfel de functii, respectiv calea care a condus spre nominalizare, daca o astfel de activitatea premergatoare nominalizarii (ce poate fi si nepublica) constituie sau nu o activitate cu caracter politic, circumscriindu-se, astfel, abaterii disciplinare generale din art. 99 lit.b) din aceeasi lege, reprezentand incalcarea unei interdictii legale.

Este cunoscuta existenta unui precedent privind numirea unui judecator in functia de Ministru al Justitiei, nominalizat anterior prezentarii demisiei si in cazul caruia ambele decrete au fost publicate in acelasi Monitor Oficial, in anul 2012. In acest caz, doamna judecator a fost numita Ministru al Justitiei si a parasit magistratura, nepunandu-se problema si neexistand nici macar virtual posibilitatea tragerii ei la raspundere disciplinara, pentru ca nu mai era judecator.

In cazul doamnei judecator Dana Cristina Girbovan, aceasta problema s-a ridicat ca urmare a retragerii demisiei, act ce produce efect retroactiv, respectiv ca si cand acest act nici nu ar fi existat.

Situatia este schimbata fata de momentul cand un alt judecator a fost numit ministru si ca urmare a recentelor modificari aduse legilor justitiei, intrucat cadrul de reglemetare a incompatibilitatilor s-a schimbat radical. Aceasta in primul rand ca urmare a Deciziei nr. 45/2018 a Curtii Constitutionale, care interzice unui magistrat ocuparea oricarei functii in cadrul altei puteri. Curtea accentueaza faptul ca, in cazul judecatorilor, incompatibilitatea este prevazuta chiar de Constitutie (art. 125 alin. 3) . Anterior, neexistand o astfel de decizie a Curtii, au existat magistrati secretari de stat in Ministerul Justitiei, care puteau participa la sedintele Guvernului.

In plus, conform modificarilor aduse regimului sanctionator, incompatibilitatile, incalcarea interdictiilor legale (inclusiv a celei de a desfasura activitati nepublice cu caracter politic) si desfasurarea unor activitati publice cu caracter politic au ca urmare, in caz de constatare a abaterii disciplinare, retrogradarea din functie sau excluderea din magistratura.

In ceea ce priveste conditiile concrete privind acceptarea nominalizarii, un ziar a scris ca negocierile s-au purtat in casa domnului deputat Florin Iordache, Vicepresedinte al Camerei Deputatilor, membru PSD. Este vorba despre articolul intitulat Culise. Negocierile Danei Garbovan cu PSD acasa la Iordache. Lia Savonea omul cheie, aparut in Comisarul din 24 august 2018, pe https://www.comisarul.ro/articol/culise/negocierile-danei-garbovan-cu-psd-acasa-la-_1014815.html (accesat ultima data in 4.09.2018).

Cred ca se impune verificarea acestei afirmatii si luarea masurilor ce se impun, adica fie o cercetare disciplinara, fie apararea reputatiei profesionale si a independentei doamnei judecator de catre Sectia de judecatori, in conditiile art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

2.Cu privire la cel de-al doilea punct, se impune setarea unui cadrul previzibil privind dialogul judecatorilor si procurorilor cu lumea politica, pentru ca dialogul, negocierea purtata de un magistrat pentru accederea la o functie politica, asa cum retine Curtea Constitutionala cand sugereaza demisia prealabila, ar putea afecta independenta si impartialitatea sa.

In cazul in care se ajunge la concluzia ca este permis unui judecator sau procuror sa accepte o nominalizare pentru o functie politica in cadrul celorlalte puteri, executiva sau legislativa (Curtea Constitutionala punand semnul egalitatii intre cele doua puteri, adevarat, sub aspectul incompatibilitatilor impuse constitutional unui magistrat in exercitiul functiei, pentru ca a fost sesizata cu privire la acest aspect in controlul prealabil de constitutionalitate), este necesara setarea unor criterii in cadrul Ghidurilor de bune practici cu celelalte puteri, legislativa si executiva, in curs de redactare in cadrul Proiectului TAEJ - Transparenta, accesibilitate si educatie juridica prin imbunatatirea comunicarii publice la nivelul sistemului judiciar.

Bunaoara, asa cum am exemplificat in cadrul sedintei Sectiei de judecatori, se impune sa raspundem la intrebarea daca un judecator (sau procuror) isi depune demisia sau cererea de pensionare la CSM (in materialul directiei de specialitate privind posibilitatea revocarii unui act unilateral anterior emiterii decretului prezidential de eliberare din functie fiind prezentat un exemplu de revocare a cererii de pensionare de care Plenul CSM a luat act in baza unei hotarari din 2014), iar sectia corespunzatoare ia act, acesta poate candida pentru o functie politica in executiv sau legislativ. Desigur, toate acestea fara sa se trimita (toate) actele necesare catre Presedintele Republicii in vederea eliberarii din functie, asa cum s-a intamplat in cazul discutat la punctul 1 (impunandu-se aplicarea unui tratament egal si previzibil tuturor magistratilor).

In continuarea aceluiasi exemplu, in cazul in care procedura de accedere intr-o functie politica se finalizeaza fara rezultatul scontat, se pune problema daca persoana respectiva poate fi in continuare judecator sau procuror.

Cred ca in cazul unui raspuns pozitiv se impune si sa raspundem la intrebarea ce activitate judiciara poate desfasura in aceasta perioada.

In concluzie, va solicit:

- sesizarea Inspectiei Judiciare cu privire la aspectele semnalate la punctul 1;

- discutarea aspectelor semnalate la punctul 2 in sedinta Comisiei 2 comuna si a Plenului, cu ocazia exprimarii unui punct de vedere asupra ghidurilor de bune practici cu celelalte puteri.

Cu aleasa pretuire,

Judecator Andrea Annamaria Chis, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii"

• Sectia pentru judecatori a CSM il acuza pe Iohannis de ingerinte deosebit de grave la adresa independentei Justitiei
• Trei judecatori CSM se delimiteaza de comunicatul Liei Savonea, care o apara pe Dana Girbovan si-l ataca pe Klaus Iohannis
• Sectia pentru judecatori, condusa de Savonea, glumite si ironii la adresa presedintelui Iohannis, intr-un comunicat oficial al CSM
• Forumul Judecatorilor cere demisia membrilor CSM care au fost de acord cu comunicatele impotriva lui Iohannis

Scenariu-bombă în coaliție. Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu înainte de depunerea candidaturii ar fi deja stabilită SURSE

Cătălin Cîrstoiu va lămuri totul în legătură cu candidatura sa la Primăria Capitalei într-o conferința de presă, este mesajul public al coaliției PSD-PNL. În spatele ușilor,...

România trimite militari să lupte împotriva rebelilor houthi. Cererea lui Klaus Iohannis

Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au luat act marţi, 16 aprilie, de scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis prin care informează Parlamentul că a aprobat...