Ziare.com

Un judecator vorbeste despre efectele grave ale Ordonantei Toader. Cum au influentat sentintele protocoalele si completurile de 5? Interviu (I)

de Ioana Ene Dogioiu, Senior editor
Luni, 28 Ianuarie 2019, ora 08:18

   

Un judecator vorbeste despre efectele grave ale Ordonantei Toader. Cum au influentat sentintele protocoalele si completurile de 5? Interviu (I)
Ideea promovarii unei ordonante de urgenta pentru repunerea in termen pentru contestatia in anulare in cazul hotararilor pronuntate de completurile de cinci ale ICCJ din 2014 ar fi pripita si plina de riscuri, putand genera inclusiv procese la CEDO, si ar pune judecatorii intr-o situatie ingrata. Asemenea incidente procedurale in legatura cu modalitatea de constituire a completurilor de judecata nu inseamna abuz si nu pot conduce la concluzia ca persoane nevinovate au fost condamnate pe nedrept, afirma judecatorul Ciprian Coada, de la sectia penala a Curtii de Apel Constanta.

In prima parte a unui interviu acordat Ziare.com judecatorul Ciprian Coada a explicat in detaliu, cu argumente de legislatie si jurisprudenta interna si internationala, de ce modificari legislative ca urmare a deciziilor CCR privind completurile de cinci si protocoalele SRI-PICCJ nu numai ca nu se impun, dar ar fi incorecte.

Judecatorul Ciprian Coada este absolvent al Facultatii de Drept, al Institutului National al Magistraturii si al Departamentului International al Scolii de Magistratura din Franta.

Iata principalele declaratii ale judecatorului Ciprian Coada:

- O repunere in termen nu poate avea loc prin simpla interventie a legiuitorului.

- Nicio situatie obiectiva nu a impiedicat partile interesate sa aduca mai devreme in atentia instantelor un asemenea incident procedural pe cale de exceptie, in cursul procesului, sau pe calea unei contestatii in anulare, cu respectarea termenului initial de 30 de zile, inca de la momentul potrivit.

- Daca nu au recurs la aceste mijloace legale inseamna ca partile din proces nu au avut nimic de obiectat cu privire la modalitatea de constituire a completurilor de judecata si nici cu privire la aparenta de impartialitate de judecatorilor.

- Odata cu redeschiderea procesului, exista si riscul inerent al prescriptiei raspunderii penale si riscul excluderii unor probe.

- Exista in mod evident si posibilitatea desfiintarii masurilor asiguratorii, iar partile civile si statul sunt expuse riscului de a nu-si mai vedea recuperat prejudiciul si nici de a-si mai executa hotararea intr-un termen rezonabil.

- Nu am avut cunostinta de existenta protocoalelor de colaborare dintre SRI si PICCJ si niciunul dintre aceste protocoale nu a fost de natura sa ma influenteze in luarea unor decizii.

- De vreme ce deciziile instantelor de judecata nu s-au intemeiat pe aceste protocoale, nici nu ar fi normal ca aceste decizii sa fie repuse in discutie.

- Pentru revizuire ar fi necesar sa se constate ca protocolul pune in discutie chiar legalitatea sau temeinicia hotararii pronuntate.

Subiectul fierbinte al acestei perioade este ordonanta de urgenta care ar urma sa repuna in termen pentru constatatie in anulare impotriva tuturor hotararilor pronuntate de completurile de 5 ale ICCJ dupa 2015. In primul rand, dvs considerati ca aceste completuri au fost intr-adevar nelegal constituite?

Consider ca problema ridicata este una extrem de interesanta si merita un inceput de discutie la nivel teoretic, pentru ca ea se poate repeta sau invoca in legatura cu modul de constituire a altor completuri de judecata sau modul de repartitie aleatorie a cauzelor, in baza unor decizii ale conducatorilor de instante sau colegiilor de conducere, ce pot forma, la randul lor, obiect al unor contestatii ulterioare.

In absenta unor cazuri de frauda, aceasta situatie nu este de natura sa atraga nelegalitatea constituirii completurilor de judecata si nici a hotararilor pronuntate de acestea, prin simpla sesizare a unor diferente de interpretare ivite in procesul de aplicare a legii sau a regulamentelor de ordine interioara.

Din perspectiva situatiei analizate, completurile de 5 judecatori ale ICCJ au functionat pe o baza legala pana la aparitia deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei - hotararile de colegiu ale ICCJ, care se bucura si in prezent de prezumtia de validitate, in absenta unei hotarari judecatoresti pe care orice instanta de contencios administrativ ar fi putut sa o pronunte incepand cu anul 2014 si care le putea invalida ca acte administrative.

Aceasta baza legala este sustinuta si de faptul ca procedura tragerii la sorti, cu privire la un numar de 4 din cei 5 judecatori ai completurilor, a fost parcursa, ca o eventuala exceptie privind nelegala compunere a completului nu a fost invocata pe parcursul solutionarii cauzelor si ca, dupa ramanerea definitiva a hotararilor pronuntate de ICCJ, iar pana la sesizarea conflictului de natura constitutionala din vara anului 2018, partile interesate nu au formulat contestatie in anulare pe acest motiv.

Prin urmare, daca nu au recurs la aceste mijloace legale pe intrega durata a caii de atac si nici ulterior, intr-o interpretare logica inseamna ca partile din proces nu au avut nimic de obiectat cu privire la modalitatea de constituire a completurilor de judecata si nici cu privire la aparenta de impartialitate de judecatorilor.

Impartialitatea judecatorilor nu poate fi pusa la indoiala prin simpla invocare a nelegalei compuneri, cata vreme este de notorietate ca aceasta problema se remediaza prin intermediul institutiei abtinerii si recuzarii.

Toate aceste incidente procedurale, care se pot ivi in legatura cu modalitatea de constituire a completurilor de judecata, nu inseamna abuz si nu pot conduce la concluzia ca persoane nevinovate au fost condamnate pe nedrept, pentru ca ele se pot datora unor diferente de interpretare in procesul de aplicare a legii straine ideii de inechitate sau unor situatii ivite mai presus de vointa organelor judiciare, deci neimputabile acestora si cu atat mai putin partilor.

Aceasta situatie trebuie tratata cu toata seriozitatea si nu poate fi privita ca un exces de putere din partea organelor judiciare, deoarece, chiar si in acele situatii pe care legea nu le reglementeaza in mod expres, judecatorul nu poate refuza sa judece pe motiv ca legea este neclara sau insuficienta, acesta fiind obligat sa identifice solutii in toate cazurile de exceptie, in virtutea Regulamentelor de ordine interioara, fara a se substitui cu nimic legiuitorului.

In conditiile in care culpa legiuitorului este evidenta, este incorect, in primul rand, fata de justitiabili a se pune in discutie legalitatea constituirii unor completuri de judecata, doar pentru ca presedintele instantei sau colegiul de conducere, pentru a da eficienta accesului la justitie, si-au asumat raspunderea de a reglementa o situatie, pe care legea ori Regulamentul nu au prevazut-o.

Ce ar trebui sa se intample in continuare? O repunere in termen?

In esenta, decizia CCR nu face decat sa constate un conflict de natura constitutionala caruia i se pune capat si care nu poate produce efecte decat pentru viitor, prin constituirea de noi completuri prin tragerea la sorti a tuturor membrilor.

De aceea, in considerarea principiului stabilitatii raporturilor juridice, CCR a apreciat ca aceasta decizie este aplicabila numai fata de acele persoane care inca se afla in termenul de 30 de zile de exercitare a contestatiei in anulare, ceea ce inseamna ca, fara sa o spuna expres, Curtea Constitutionala nu a ingaduit ca decizia sa poata fi extinsa asupra altor situatii.

Si ar fi echitabil sa poata uza de contestatia in anulare doar cei cativa aflati inca in termenul de 30 de zile?

O eventuala repunere in termen nu ar face decat ca termenul initial de 30 de zile sa poata fi extins in mod artificial la o durata de 4 ani, cu toate ca nicio situatie obiectiva nu a impiedicat partile interesate sa aduca mai devreme in atentia instantelor un asemenea incident procedural pe cale de exceptie, in cursul procesului, sau pe calea unei contestatii in anulare, cu respectarea termenul initial de 30 de zile, inca de la momentul potrivit.

Este de observat ca, in raport cu dispozitiile similare din materia apelului penal, repunerea in termen reprezinta atributul exclusiv al instantei, iar aceasta institutie este conditionata de o cauza temeinica de impiedicare.

Prin urmare, o repunere in termen nu poate avea loc prin simpla interventie a legiuitorului, mai cu seama ca, fiind vorba despre o problema de interpretare legala cu privire la modul de constituire a completurilor de cinci judecatori, nimic nu impiedica partile interesate sa invoce acest incident procedural prin intermediul cailor legale amintite si cu mult mai devreme de data constatarii conflictului de natura constitutionala.

Toti judecatorii care au facut parte din aceste completuri sunt independenti, niciunul dintre acestia nu se afla intr-o incapacitate functionala, cei desemnati prin tragere la sorti au fost majoritari si cu totii au participat la judecarea cauzei in formula numerica prevazuta de lege, iar in masura in care dosarul le-a fost repartizat in mod aleatoriu si in privinta lor nu s-au formulat cereri de recuzare ori aceste cereri au fost respinse, nu exista premise pentru ca, fie si in aparenta, dreptul la un proces echitabil, prevazut de art.6 din Conventia Europeana, sa fi fost incalcat.

Mai mult, instanta de la Strasbourg, in considerarea posibilitatilor oferite de art.4 din Protocolul 7 al Conventiei, admite redeschiderea procesului penal numai in cazul unor fapte noi descoperite sau a unor vicii fundamentale de procedura independente de vointa partilor si pe care partile nu au avut posibilitatea de a le inlatura in procedura initiala, fie pentru ca nu le-au cunoscut, fie pentru ca legea interna nu le oferea un asemenea remediu, fie pentru ca demersul lor a esuat.

De altfel, din perspectiva problemei ce ne intereseaza, intr-o decizie recenta pronuntata la data de 15.09.2015 in cauza Tsanova - Gecheva impotriva Bulgariei, CEDO a stabilit: "Chiar presupunand ca desemnarea unui judecator raportor intr-un complet de 5 judecatori nu a fost efectuata aleatoriu, neexistand alte dovezi ale lipsei de impartialitate a judecatorilor care alcatuiesc completul, nu rezulta incalcarea exigentelor art.6 din Conventie, neexistand alte dovezi ale lipsei exigentelor art.6 din Conventie din acest punct de vedere".

In esenta, posibilitatea de a formula contestatie in anulare nu poate fi deschisa doar anumitor condamnati, ci tuturor partilor din proces, or, pe aceasta cale, se incalca in mod evident principiul non bis in idem, consacrat de art.6 din Codul de Procedura Penala, art.4 paragraful 1 din Protocolul nr.7 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului si art.50 din Carta Europeana a Drepturilor Omului, prin riscul ca orice persoana sa suporte consecinte mai grele decat cele initiale in calea de atac promovata de o parte cu interese contrare.

CEDO a condamnat Croatia pentru deficientele de motivare ale Curtii Constitutionale care nu au tinut seama de toate principiile Conventiei, iar CJUE a sanctionat Portugalia pentru eroarea instantei sale supreme de a se raporta numai la un tip de jurisprudenta al instantei europene, cu caracter izolat si caruia i-a oferit propria interpretare, fara a apela la raspunsul Curtii intr-o problema de drept controversata si careia ii era asociata o jurisprudenta majoritara, contrara celei invocate in decizia instantei nationale.

Tinand seama de toate aceste elemente, ideea promovarii unei ordonante de urgenta mi se pare pripita si plina de riscuri, putand genera noi procese la CEDO si fiind de natura a pune judecatorul national intr-o sarcina extrem de ingrata.

Mai intelept ar fi ca o eventuala discutie sa faca obiect al consultarii publice, iar o eventuala solutie sa fie promovata printr-un proiect de lege, pentru a oferi tuturor profesionistilor dreptului si Curtii Constitutionale posibilitatea de a exprima un punct de vedere asupra unei chestiuni de drept ce risca sa genereze mult mai multe probleme decat cele pe care autorii propunerii intentioneaza sa le rezolve.

Exista riscul ca in cazul anularii hotararilor sa nu se mai ajunga la rejudecari din cauza prescriptiei? Sau rejudecarea s-ar putea face pe probe mai putine din cauza mai multor decizii CCR?

Odata cu redeschiderea procesului, exista si riscul inerent al prescriptiei raspunderii penale, amplificat de o recenta decizie a Curtii Constitutionale, care starneste dispute in randul practicienilor dreptului, din cauza absentei interventiei imediate a leguitorului.

Exista si riscul excluderii unor probe a caror legalitate fusese deja analizata in camera preliminara sau ulterior, in contextul aparitiei altor decizii ale Curtii Constitutionale, cu incidenta asupra unor metode de supraveghere tehnica sau conditiilor de invocare a unor cazuri de nulitate.

In cazul anularii hotararilor, ce s-ar intampla cu prejudiciul provocat de fapta respectiva? Ce s-ar intampla cu partile civile care au fost partial sau integral despagubite in baza hotararii care ar urma sa fie anulata?

In cazul admiterii unei cai extraordinare de atac, asa cum este contestatia in anulare sau revizuirea, exista in mod evident si posibilitatea desfiintarii masurilor asiguratorii si, implicit, a sustragerii bunurilor indisponibilizate in vederea repararii pagubei produse prin infractiune sau executarii masurii de siguranta a confiscarii.

Partile civile si statul sunt expuse riscului de a nu-si mai vedea recuperat prejudiciul si nici de a-si mai executa hotararea intr-un termen rezonabil.

Dl Toader a mai vorbit despre o posibila OUG, pentru corectarea efectelor protocoalelor SRI-PICCJ. Protocoalele acestea v-au influentat in vreun fel deciziile?

In ceea ce ma priveste, nu am avut cunostinta de existenta protocoalelor de colaborare dintre SRI si Parchetul de pe Inalta Curte de Casatie si Justitie, asa cum nu am avut cunostinta nici de existenta celorlalte protocoale de colaborare dintre SRI si alte institutii si ma refer in special la cele incheiate cu Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii si Inspectia Judiciara.

Chiar si dupa desecretizarea lor, niciunul dintre aceste protocoale nu a fost de natura sa ma influenteze in luarea unor decizii. Dar asta nu inseamna ca unele dintre aceste protocoale nu m-au facut sa imi pun o serie de intrebari legate de ratiunile de informare care au stat la baza incheierii lor.

Necunoscand de existenta acestor protocoale si nefiind in masura a le analiza, este evident ca nicio decizie nu s-a putut fundamenta pe aceste instrumente de informare, mai cu seama ca judecatorul nu a fost chemat sa se pronunte decat asupra actelor de urmarire penala indeplinite de organele judiciare si probelor obtinute de acestea.

Si la momentul de fata, insa, in masura in care se dovedeste ca anumite probe ar fi putut fi obtinute in mod direct in baza acestor protocoale, servind la dovedirea acuzatiei penale, judecatorul are posibilitatea de a le analiza si de a decide asupra legalitatii lor, fie in etapa de camera preliminara, fie ulterior, in lumina dispozitiilor Codului de Procedura Penala, a deciziilor Curtii Constitutionale si principiilor generale referitoare la efectele nulitatilor.

Ce efecte practice, la nivel de instante, at trebui sa aiba decizia CCR in privinta protocoalelor? S-ar impune modificari legislative?

De vreme ce deciziile instantelor de judecata nu s-au intemeiat pe aceste protocoale, nici nu ar fi normal ca aceste decizii sa fie repuse in discutie, mai cu seama ca ele au intrat in autoritatea de lucru judecat, iar partile interesate au avut posibilitatea de a contesta legalitatea probelor si actelor de urmarire penala in diferite stadii procesuale.

In plus, pe cale legislativa nici nu s-ar putea introduce alte cai de atac sau motive noi, in completarea celor prevazute de lege la data ramanerii definitive a hotararilor, pentru ca institutia cailor de atac este reglementata prin norme de procedura, care potrivit Constitutiei nu pot retroactiva, ci pot dispune numai pentru viitor.

De aceea, un eventual remediu nu poate fi identificat decat in limitele permise de legea sub care a inceput procesul, asa cum dreptul comun in materie, si anume Codul de Procedura Civila, o prevede in mod expres si sub conditia ca aceste protocoale sa fi determinat nelegalitatea sau netemeinicia hotararilor pronuntate.

Ar mai fi de adaugat si faptul ca protocoalele nu au fost declarate neconstitutionale si ca o cale de atac, precum revizuirea, nu permite redeschiderea unui proces decat atunci cand o dispozitie legala pe care hotararea judecatoreasca se intemeia a fost declarata neconstitutionala.

Astfel fiind, punandu-se capat un conflict pe care Curtea Constitutionala l-a apreciat ca fiind unul de natura constitutionala, efectele acestor decizii, care nu pot fi retroactive, potrivit legii si Constitutiei, nu pot fi invocate ca unic motiv al revizuirii.

Prin urmare, nu este suficient a se constata ca un protocol ar fi adaugat la lege, ci, pentru ca o posibila revizuire sa devina admisibila, este nevoie de ceva mai mult, fiind necesar a se demonstra ca motivul invocat pune in discutie chiar legalitatea sau temeinicia hotararii pronuntate, potrivit distinctiilor facute de art.453 alin.4 Cod Procedura Penala.

De altfel, printr-o decizie din anul 2017, Curtea Constitutionala a Romaniei a aratat ca legiuitorului ii este interzis sa supuna hotararile judecatoresti unor noi cai de atac reglementate dupa pronuntarea acestora.

Cititi, marti, pe Ziare.com partea a doua a interviului cu judecatorul Ciprian Coada, in care acesta vorbeste despre pericolul in care sunt statul de drept si independenta judecatorilor, dar si despre sectia de anchetare a magistratilor.


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 15448 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
27 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Domnilor Judecatori, toate bune si frumoase, explicatiile sunt

stufoase.

Ma gandesc ca ar fi bine sa renuntati la beletristica explicativa si sa dati cat mai multe condamnari cu executare, nu simulacre de pedepse executate pe terenul de tenis sau langa piscina privata.

Asa cum infractorii sunt facuti ca sa "infractioneze", la fel judecatorii sunt facuti ca sa judece, nu sa le asigure conditii de scapare.

 

Fie legea cit de rea

Pe Dragnea il vom scapa.
Jaful din orfelinat
Este model, nu pacat.

 

Soros e de vina !

agenturile straine sunt de vina !

 

...

Doamna Dogioiu, dacă Stanciu și Tarcea respectau Legea, nu se mai ajungea aici. Restul sunt baliverne ale catorva judecători #rezist!
P.S. Cu GIO din DNA ce faceți? Să nu-mi spuneți că il ia Kovesi la Bruxelles...😊😊😊

 

judecatori suspecti

In mod extrem de ciudat apar judecatori (ca prokurori as intelege) care - desi au tacut si tac fata de abuzurile statului paralel din justitie - acum se dau de ceasul *** sa arate ce rau e sa se faca dreptate.
Orice judecator ar trebui sa urle cand vede ca au existat complete ilegal constituite. Dar in mod suspect se comporta de parca asa ceva nu s-ar fi intamplat.

Felix-dracnea-bombo-severin albiti si despágubiti!

asta se vrea de catre procuroru comunist Putorel-bubonic...sluga mafiei de teleorman

bum-bum

mai citeste si altceva !

https://www.luju.ro/opinii/editorial/neretroactivitatea-legii-si-permanenta-drepturilor-omului

Spam de la luju. Dar te-ai lenevit, zau asa...

Am ajuns sa dam link catre luju.ro, bratul pseudo-justitiar al Antenei 3, sustinut din umbra de indivizi condamnati la puscarie si fosti colaboratori ai lui secu (Sorin Rosca Stanescu). Ce rost are sa citesti mizeria aia? Si, te-ai cam lenevit, nu mai poti face macar un copy/paste?

Asta nu e sursa de incredere, e o mizerie de la un cap la altul, care ataca orice magistrat care are curajul sa se atinga de mafie. Caci asta a ajuns cloaca asta politico-economica, o mafie. Mafie care e calcata pe coada, asa ca au sters orice minima competitie intre ei si au trecut la fapte: lichidarea justitiei. Priviti cum au fraternizat oameni ce pareau, in anumite momente ale vietii lor, ireconciliabili: Voiculescu, Ghita, Andronic, Udrea, Cocos, Basescu (da, Basescu), Gusa (da, Gusa, nu va lasati pacaliti), Sorin Rosca Stanescu, Adamescu-fiul, Popovici, Dragnea, Tariceanu, Ciorbea si lista poate continua iar si iar, la nesfarsit.

Oamenii au in comun urmatoarele chestii: sunt nuli in afara politicii (stiti vreun politician "pensionat" care a trecut la o alta slujba, in mediul privat? Basescu? Crin Antonescu?), vor pastrarea puterii politice, vor accesul neingradit la resurse, vor imunitatea totala in fata legii.

Si sunt gata sa faca orice pentru asta, nu conteaza daca dau foc tarii sau o condamna la saracie pe termen lung. Asta ii uneste, asta ii face o mafie.

Toata lumea e la fel: am probe si impotriva procurorilor

si impotriva judecatorilor.
Alina Ghica - deocamdata - este cea care dicteaza in justitia romaneasca.
Ea si cu Haineala ....

Cum se vede in DNA de la coada listei. La mediile cu care au ter

minat(de la ultimul in sus nu mai mult de 5) s-au ales elitii, cu toata dragostea cine putea sa aiba un interviu decit cineva cu nume de coada. O sa dea o ordonanta si gata, fara interceptarile SRI, doar pe acuzatiile borfasilor din puscarii si daca este un dosar ca un dosar (nu stiu daca este cum vrea presedintele ,cu sina) ca un dosar tot de de ei sunt judecati. Ce daca au terminat primii din coada tot procurori, judecatori sunt. Caragiale perfect. Tarcea aceasta Garcea a justitiei ce zice? Doar este fruntea, avem o balanta.

 

Dacă tot e din Constanța, poate ne explică domnul judecător, de ce?

http://www.ziare.com/darius-bogdan-valcov/dna/de-ce-a-scapat-de-ancheta-grefiera-acuzata-ca-a-copiat-la-solicitarea-adinei-florea-protocolul-publicat-de-darius-valcov-1547066
Dacă s-ar putea scurt, clar și la obiect. Cu cat scrii mai mult, cu atat citesc mai puțini.

 

Scurt si la obiect?

Omul scria dupa dictare...

El e din Constanta, tu esti din Ploiesti

Ca prea o cotesti ca la Ploiesti. La subiect poti sa comentezi? Omul iti spune argumentat ca e o mizerie cumplita se te apuci acum sa anulezi sute de decizii definitive (pentru ca s-a nimerit sa fie si seful guvernarii condamnat acolo). Si nu iscutam de Nicolicea, discutam de unul cu studiile pe bune si cu experienta reala profesionala.

Uite aici:

- Nicio situatie obiectiva nu a impiedicat partile interesate sa aduca mai devreme in atentia instantelor un asemenea incident procedural pe cale de exceptie, in cursul procesului, sau pe calea unei contestatii in anulare, cu respectarea termenului initial de 30 de zile, inca de la momentul potrivit.

- Daca nu au recurs la aceste mijloace legale inseamna ca partile din proces nu au avut nimic de obiectat cu privire la modalitatea de constituire a completurilor de judecata si nici cu privire la aparenta de impartialitate de judecatorilor.

Completurile au fost constituite ilegal doar in capul corupt al lui Dorneanu si companie, care oricum au uzurpat in mod evident alta putere din stat - puterea judecatoreasca (NU DECIDE CCR CE E ILEGAL SAU NU!)

De asta au si fost impachetati judecatorii de la CCR cu toate imunitatile din lume, stiu si ei ce porcarii sinistre produc pe banda si se asigura ca nu vor ajunge vreodata in fata unui judecator, sa raspunda pentru asta.

@v_sile

Daca Nu citesti, pe ce temei califici drept "mizerie " nici tu nu sti ce ??!!

Daca nu te oboseste si cu speranta ca ai un dram de cultura juridica, incearca sa digeri mental urmatoarele :

Dreptul individual la un proces echitabil (judecat, deci, de o instanta competenta potrivit legii, care sa ofere toate garantiile independentei, neutralitatii si obiectivitatii judecatorilor) tine de domeniul dreptului material iar nu al dreptului procesual. El face parte din categoria drepturilor omului. Drepturi cu izvorul in Constitutia care le si garanteaza.

Actiunea care tinde la valorificarea unui asemenea drept este, pe cale de consecinta, imprescriptibila, iar actul prin care ar fi incalcat este nul absolut; nulitatea aceasta putand fi invocvata, de principiu, oricand si de catre oricine.

O zi buna iti doresc !

Nu se pricepe 'mnealui

A citit'o viorica'n direct : condamnatii sunt pe nedrept, achitatii la fel. Solutia a fost ievaluata : sa iasa condamnatii sa intre achitatii . Asta justitie , nu vorbe ...

 

neretroactivitate

Daca legile sunt neretroactive in baza caror legi penale au fost condamnati fosti tortionari comunisti?

 

In baza legilor de atunci.

Nu va vine sa credeti , dar nici atunci nu era legal sa omori, sa torturezi oameni. Raspunderea pentru astfel de "activitati" sistematice este imprescriptibila ...

Crimele impotriva umanitatii NU SUNT prescriptibile.

Crimele infractorilor pzdisti sunt prescriptibile.
Daca va fi condamnat dracnea si pentru ordonarea gazarii din 10 august si pentru moartea unui manifestant, atunci aceasta crima nu mai este penala si nu mai poate fi prescrisa.

Ai inteles?

Dom'ne, degeaba se strofoleste dom' judecător

e vina onor justitiei romane. Cand i-a avut pe derbedei la mană, i-a mangaiat pe crestet, desi au devalizat bănci si au adus prejudicii de zeci sau sute de milioane. I-au achitat sau le-au dat pedepse cu suspendare, in vreme ce un amărat care a furat un sac cu ciment a luat cinci ani cu executare.

 

Abramburel si Abramburica

Plecand de la ipoteza ca toti judecatorii sunt detepti si cinstiti - iar acest domn este, nu e la prima iesire in favoarea adevaratei Justitii, cred ca subordonatii lui Tudorel l-au si sanctionat - mai trebuie si legi clare, corecte, complete si necontradictorii. Dar nu prea sunt.
Dar si magistratii ar trebui sa sesizeze parlamentul sau pe cine trebuie despre erorile gasite.
In legatura cu legalitatea sau ilegalitatea completurilor si a masurilor legislative pe care le-a luat sau le va lua puterea, nu am auzit ca s-ar fi intocmit material temeinic, insusit de o persoana sau de un grup profesional, care sa demonstreze ceva clar. Care mai de care desopera ceva, o lege un articol, o hotarare emisa de CEDU, dar nimeni nu emite o pozitie temeinica.
Rezumand, avem Justitia potrivita la parlamentul potrivit. Abramburel si Abramburica: Parlamentul abrambureste legile, iar Justitia se lasa abramburita de ele...

Vorba lunga, saracia omului! Nu am citit articolul, cu toate ca ar

putea contine informatii interesante pentru marele public. In timpul in care a fost conceput acest articol, putea fi judecat un drcnea, un valcov, un tradiceanu, o shhaiadeh, o plumb, un mazare, o udrea, un ghitza, etc... Si acum am fi avut altele mai importante de rezolvat si cu siguranta un guvern de care sa nu ne fie rusine!

Judecati, condamnati sau achitati, si dupa aceea explicati. Nu invers!

 

Dar chiar nu intelegi ca sunt legati de maini si de picioare?

Chiar nu intelegi ca am fost capturati?

In acest moment, ICCJ e blocata, pentru ca au o decizie CCR care spune una (la inceput de an, se aleg noi completuri de judecata) si o decizie de la CSM, care cere sa se pastreze completurile trase la sorti pe 13 decembrie, desi nu au apucat sa administreze nicio proba (pentru ca lui Dragnea ii convine completul asta).

Orice face ICCJ, se pot contesta din nou si din nou deciziile completurilor, ca sunt ilegal constituite, ca de ce nu ai facut invers, exact ca la numirea completurilor de 5.

Vad ca multi nu inteleg, dar sistemul justitiei a fost deja capturat: au CCR-ul, care e o maciuca teribila (uite ce daune au provocat), dar au deja si CSM-ul, sectia de judecatori (Sefa CSM, Lia Savonea, este sotia avocatului Mihai Savonea, fost coleg de cabinet al lui Catalin Voicu), apoi au si "maciucile" cu care ataca magistratii incomozi: Inspectia Judiciara si noua sectie de anchetat magistrati, unde taie si spanzura Adina Florea, fata unui sef PSD, ce ameninta la TV cu puscaria "dujmanii" politici.

Am fost capturati, asta e treaba. Degeaba dai cu bata in judecatori acum. Noi suntem de vina, am dat puterea unor mafioti si ei au facut ce stiau mai bine.

Trebuie ca tara sa se uneasca si sa scoatem acesti mafioti de la putere. Cat mai repede. E singura solutie

v-sile, scuza cu captura este doar o scuza, fapta

e consumata si deja produce efecte.
S-a ajuns aici printr-o insiruire de evenimente si manipulari legislative de toata frumusetea, momente in care nu s-a opus nimeni, asa ca hai sa nu ne asumam niste merite nemeritate.

Multe neclaritati

1.Ce treaba are Curtea Constitutiolana a Romaniei in protocoalele incheiate intre SRI si Parchete?
2.Cum ramane cu autoritate lucrului judecat ?

 

Eu zic ca nu e asa neclar

1. CCR trebuia sa caute o cale prin care sa justifice anularea unor decizii definitie in instanta. Cat mai multe decizii, ca sa scape cati mai multi. Partea cu protocoalele e un mijloc folosit pentru a atinge acest obiectiv, desi CCR nu avea ce cauta acolo (sa analizeze un protocol de colaborare intre institutiile statului). A doua metoda a fost chicita cretina cu completuri ilegal constituite (alta uzurpare de putere in stat din partea CCR, nu CCR decide ce e ilegal)

2. Cum ramane cu autoritate lucrului judecat ?
Ramane ca in tren. Guvernarea propune, CCR dispune: se calca constitutia in picioare, se creza cai extraordinare de atac care nu existau in lege la data deciziei definitive.

Da, ne vom sterge undeva cu sute de decizii definitive in instanta. Adica nu o sa mai avem justitie si separarea puterilor in stat. Puterea politica o sa poate face ce vrea, si in viitor, si in trecut, asupra oricarei decizii a justitiei. Stat autotarist, condus de o clasa politica aflata deasupra legii. Cam ca in Turcia sau Rusia.

@ioanr

CCR nu are vreo treaba cu Protocoalele ci cu anumite prevederi din continutul acestora ! Aici e BUBA !

CCR nu s-a pronuntat asupra ratiunilor ptr. care s-au incheiat acele protocoale si este absolut firesc sa nu se pronunte , protocoalele fiind in mod evident o decizie ce tine de competentele functionale ale institutiilor ce colaboreaza. Iar colaborarea este pe deplin constitutionala chiar daca luju.ro clameaza turbata altceva.

Doua sunt kestiunile in care si-au prins degetele sri-ul dar mai ales Justitia :
- Clasificarea documentului prin atribuirea caracterului strict secret, operatiune nejustificata pentru o cooperare/colaborare in baza Legii !
- delegarea sri atat prin prevederi din protocoale - absolut nelegale in cazuri de drept comun, dar si prin masuri dispuse de Parchet ptr. a indeplini atributii din sfera cercetarii penale si aici avem de-a face cu dispozitii clar abuzive, contrare Legii.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor