A inceput procesul santajarii Emiliei Sercan: Nu stiam pe cine sa sun, ce sa fac!

"Eu, ca jurnalist de investigatie cu ani vechime, nu am stiut la ce institutie a statului roman sa apelez. Nu stiam pe cine sa sun, ce sa fac. Stiam ca trebuie sa sun la Politie, nu stiam nici daca pot sa ma urc in masina. Cu un an inainte avusese loc incidentul din Malta", a declarat luni, in sala de judecata, jurnalista Emilia Sercan.

Afirmatia a fost facuta dupa ce a povestit cum a primit un SMS in care era amenintata cu moartea. Jurnalista a fost audiata in dosarul in care doi inalti ofiteri de politie sunt acuzati ca au incercat sa stranga probe pentru discreditarea ei, pentru a o determina sa inceteze investigatiile privind lucrarile de doctorat. Un caz fara precedent in Romania.

Un grefier de la Curtea de Apel Bucuresti a citit, luni, in fata instantei, rechizitoriul in cazul chestorului Adrian Iacob si comisarului sef Petrica-Mihail Marcoci (foto), rectorul si prorectorul Academiei de Politie "Alexandru Ioan Cuza".

Citirea rechizitoriului in sedinta publica marcheaza inceputul procesului in care cei doi sunt judecati pentru instigare la santaj. Dosarul a ajuns in instanta din septembrie 2019, dar de atunci a stat in faza de Camera Preliminara, in care sunt verificate probele si legalitatea actului de trimitere in judecata. Procesul urmeaza sa fie solutionat de judecatorul Isabelle Tocan de la Curtea de Apel Bucuresti.

La termenul de luni, timp de aproape patru ore, Isabelle Tocan a ascultat cererile de probe si a audiat-o pe jurnalista Emilia Sercan, care a dat o declaratie de parte civila vatamata.

Cele mai importante declaratii

Cele mai interesante declaratii din timpul procesului:

- Marcoci si Iacob resping acuzatiile DNA si sustin ca sunt nevinovati.

- "Rechizitoriul este construit pe supozitii", afirma Marcoci.

- Avocatul lui Marcoci a cerut ca Emilia Sercan sa faca dovada ca e jurnalist si sa arate in sala de judecata legitimatia de presa. Cererea a fost respinsa de magistrat.

- Avocatul lui Iacob spune ca interceptarile din dosar "sunt nule, anulabile sau abuziv administrate".

- Emilia Sercan cere celor doi ofiteri daune morale de 100.000 de lei.

- "Materialele publicate au ajutat la o insanatosire a societatii", spune jurnalista.

- In fata instantei, Emilia Sercan a spus ca intelege sa nu dezvaluie numele surselor care i-au dat informatii in cazul plagiatelor de la Academia de Politie.

- Ce a facut cand a primit SMS-ul de amenintare: "Nu am stiut cum sa reactionez!"

- "Nu am stiut la ce institutie a statului roman sa apelez. Nu stiam pe cine sa sun, ce sa fac", continua jurnalista.

- "Eram constienta ca singura modalitate de a ma proteja de aceste amenintari era de a le face publice", explica de ce a postat un mesaj pe Facebook la 36 de ore de la primirea amenintarilor.

- La finalul sedintei, cei doi ofiteri au cerut ridicarea controlului judiciar.

Resping acuzatiile DNA

La termenul de luni, judecatorul Tocan le-a pus in vedere celor doi ofiteri ca daca recunosc acuzatiile DNA pot beneficia de o reducere a pedepsei cu o treime. Este vorba de judecarea in forma simplificata. Cei doi au respins aceasta varianta si au solicitat administrarea unor probe si judecarea in varianta obisnuita.

"Rechizitoriul este construit pe supozitii, pe declaratiile unui inculpat din cauza", spune Marcoci. El face trimitere la subinspectorul Gheorghe-Adrian Barbulescu, care a pledat vinovat in fata procurorilor DNA pentru santaj si a solicitat incheierea unui acord de recunoastere a vinovatiei. Barbulescu a fost condamnat la 1 an de inchisoare cu amanarea executarii.

Iata declaratia lui Barbulescu - Marturia politistului care a santajat-o pe Emilia Sercan: Eu am perceput ca scopul era salvarea carierei rectorului Academiei de Politie

Avocatul lui Marcoci a cerut reaudierea tuturor martorilor din acest caz si audierea, in sedinta publica, a interceptarilor din dosar, pe care le considera "partial scoase din context".

Avocatul prorectorului Academiei a avut si o cerere inedita: Emilia Sercan sa faca dovada calitatii de ziarist, sa scoata legitimatia sau sa puna la dispozitie un contract semnat cu o entitate media. In timpul procesului, jurnalista a fost de acord sa arate in sala de judecata legitimatia sa de presa, dar inainte de a face acest lucru, judecatorul a respins solicitarea avocatului.

Contesta probele

Pe de alta parte, Iacob are o strategie mai combativa. Aparatorul sau este avocatul Doru Viorel Ursu, fost ministru de Interne (1990-1991). Acesta contesta toate probele din dosar: "sunt nule, anulabile sau abuziv administrate".

"Dorim readministrarea tuturor probelor", cere avocatul Ursu. Potrivit acestuia, subinspectorul Barbulescu "a servit" procurorilor 80% din rechizitoriu.

Judecatorul Tocan a fost de acord cu reaudierea martorilor de la DNA. Audierile de martori in acest caz incep pe 23 martie, cand subinspectorul Barbulescu urmeaza sa apara in fata Curtii de Apel Bucuresti. Iacob si Marcoci au explicat instantei ca vor sa dea declaratii in acest caz la finalul procesului.

De departe, cel mai interesant moment al procesului la termenul de luni a fost audierea in calitate de parte vatamata a jurnalistei Emilia Sercan. Aceasta a anuntat ca s-a constituit parte civila in acest dosar cu suma de 100.000 de lei, reprezentand daune morale pentru suferinta sa.

"Libertatea de exprimare este esentiala"

Timp de aproape trei ore, Emilia Sercan a explicat ca a inceput sa scrie despre subiectele de plagiat din 2015, primul caz fiind cel al fostului vicepremier Gabriel Oprea. De atunci a publicat aproximativ 20 de articole care au vizat inalti demnitari sau magistrati din statul roman.

In tot acest timp, Marcoci a stat in picioare, in fata instantei, iar Iacob, recent operat la unul dintre genunchi, in banca din spatele avocatilor.

"Activez in presa din 1996 si sunt lector la Facultatea de Jurnalism. Tot timpul am stiut ca libertatea de exprimare este esentiala pentru noi, jurnalistii. Consider ca prin materialele publicate am ajutat la o insanatosire a societatii. Statul nu a putut controla aceasta situatie, care s-a transformat intr-un fenomen", explica demersul sau jurnalista.

Potrivit acesteia, doctoratele de la Academia de Politie au intrat in atentia sa in 2016, atunci cand a scris despre lucrarile sustinute de primarul de la Sectorul 3, Robert Negoita, si de actualul sef al Inspectiei Judiciare, Lucian Netejoru.

Totul a culminat cu doctoratul fostului ministru al Educatiei, Liviu Pop. Teza acestuia a fost retrasa in ultimul moment, ca urmare a dezvaluirilor jurnalistice. Simultan, ministrul de Interne a demarat verificarea la Academia de Politie pentru toate lucrarile de doctorat.

Cum a ajuns la Adrian Iacob

Jurnalista a mai povestit cum a ajuns sa verifice lucrarile lui Iacob, dupa ce a facut cercetari in alte doctorate si a constatat ca se faceau trimiteri la teza acestuia: "Am descoperit ca avea continut publicat anterior, sub alte titluri, ceea ce in termeni academici se numeste autoplagiat".

"In noiembrie-decembrie 2018 am primit teza inculpatului Iacob in format word, de la o sursa. Nu doresc sa dezvalui numele si nu am permisiunea acesteia. A fost chiar o conditie pusa de aceasta. Am constatat ca teza era plagiata in procent de 70%", explica Sercan.

Jurnalista a povestit instantei un episod in care sefii Academiei au incercat sa modifice regulamentul bibliotecii, pentru a bloca accesul ei la studierea tezelor de doctorat.

"O sursa mi-a spus ca se intentioneaza modificarea regulamentului in sensul de a nu se mai lasa in sala de lectura cu laptopul si telefonul, si interdictia unei persoane din afara institutiei pentru a intra in biblioteca. Un fapt grav, deoarece bibliotecile sunt spatii publice", precizeaza Sercan.

Problemele incep in aprilie 2019, imediat dupa ce jurnalista a primit de la o alta sursa o sacosa plina de carti, reprezentand teze de doctorat publicate, dar si reviste in care aparusera articole: In jur de 20 de carti semnate de cadrele de la Academie si 5-6 reviste de specialitate.

"Nu doresc sa dezvalui numele sursei, nici nu am permisiunea sursei", puncteaza jurnalista.

Mesajul de amenintare

Pe 15 aprilie 2019, cand se afla in drum spre casa, Emilia Sercan a primit SMS-ul in care i se cerea sa opreasca investigatiile jurnalistice pe care le avea in desfasurare. Potrivit procurorilor DNA, acest mesaj a fost trimis de Barbulescu, la instigarea celor doi ofiteri.

"Am inteles ca are legatura cu articolele publicate despre Academia de Politie, fiind singurul subiect la care lucram in acel moment", explica Emilia Sercan cum a facut legatura.

"Nu am stiut cum sa reactionez"

Jurnalista a relatat ca a avut un moment in care nu stia la cine sa apeleze, deoarece cei de care scria erau inalti ofiteri de politie.

"Nu am stiut cum sa reactionez. Scria: Opreste toate activitatile pe care le ai in desfasurare... daca nu vrei sa urmeze calvarul. Nu pot sa continui cu restul mesajului, deoarece este foarte dur.

Eu, ca jurnalist de investigatie cu ani vechime, nu am stiut la ce institutie a statului roman sa apelez. Nu stiam pe cine sa sun, ce sa fac. Stiam ca trebuie sa sun la Politie, nu stiam nici daca pot sa ma urc in masina. Cu un an inainte, avusese loc incidentul din Malta", rememoreaza jurnalista.

Ea face trimitere la cazul jurnalistei de investigatii malteze Daphne Caruana Galizia, aflata la originea unor acuzatii de coruptie care au provocat alegeri anticipate in tara sa, care a fost ucisa in octombrie 2017 in urma exploziei unei bombe plasata sub masina ei.

Amenintarile de pe Facebook

In final, ea s-a dus la Politia Capitalei, unde a depus plangere penala.

"La politie am constatat, incercand sa identific mesaje anterioare de amenintare primite pe Facebook, ca primisem inca un mesaj de amenintare. Deoarece le primisem de la o persoana care nu era in lista de prieteni, acestea s-au dus in rubrica de Message Requests (cereri de initiere a unor conversatii- n.red.). Andrei Georgi Olaru era contul de Facebook. Avea caracter amenintator si viza investigatile jurnalistice," povesteste aceasta.

Potrivit acuzatiilor DNA, in spatele contului de Facebook s-ar fi aflat tot subinspectorul Barbulescu, care fusese instigat de cei doi superiori ai sai sa faca acest lucru.

Deoarece ofiterul de politie care investiga cazul i-a spus sa nu anunte imediat public faptul a fost amenintata, pentru ca cei vizati sa nu distruga probele, Sercan a asteptat 36 de ore pentru a publica o scrisoare deschisa adresata organismelor internationale care protejeaza jurnalistii, in care povestea tot ce s-a intamplat.

"Eram constienta ca singura modalitate de a ma proteja de aceste amenintati era de a le face publice", explica aceasta.

Problemele de sanatate

Potrivit acesteia, mesajele i-au creat o stare de temere si a avut tulburari de somn. "In urmatoarele zile, nu am fost capabila sa tin cursurile la facultate si chiar mi s-a facut rau, fiind internata la spital, pe fondul unei patologii anterioare.

Nu am primit consiliere psihologica si nu am luat tratament medicamentos, imi este teama sa iau pastile pentru anxietate. Am simtit stari de anxietate si epuizare", mai povesteste Sercan.

Sercan a respins ferm alegatiile unuia dintre inculpati, ca ar fi scris articolele de presa la instigarea unui oficial din MAI: "Niciodata in activitate mea profesionala nu am scris articole pentru ca cineva mi-a cerut sa scriu de o anumita persoana. Am capacitatea intelectuala si suficienta experienta sa-mi aleg singura subiectele".

Sercan leaga mesajele de santaj primite de faptul ca investiga cea de-a doua lucrare de doctorat a lui Adrian Iacob pe care acesta o facea tot la Academie: Mi-am pus problema unui posibil conflict de interese. Era rector al Academiei, dar si pentru faptul ca fusese membru intr-un consiliu superior care coordona activitatea scolilor doctorale din cadrul Academiei de Politie. Acesta ar fi mobilul real de fapt.

Trebuie spus ca judecatorul Tocan a respins luni mai multe intrebari puse de cei doi inculpati, Iacob si Marcoci.

Ofiterii: Nu mai vrem control judiciar

La finalul sedintei, cei doi ofiteri au cerut sa le fie ridicat controlul judiciar, masura impusa in mai 2019, care a fost prelungita constant de instanta.

"Masurile (masura controlului judiciar - n.red.) sunt incropite pe un denuntator cu care s-a negociat o recunoastere fortata pentru a beneficia de clementa. Pe probe falsificate de procuror.

Tu, procuror, sa faci falsuri pentru a preda acest document denuntatorului? In anii in care traim? Lamureste clar ideea despre actul de justitie!", a izbucnit avocatul lui Iacob.

Potrivit acestuia, rectorul si-a cladit cariera prin munca: "Un om care era celebru acolo, printre studenti. O cariera onesta, bine, in cadrul careia a intalnit-o pe Carmen Dan, si nu a acceptat ce i s-a cerut".

Avocatul da de inteles ca la mijloc este o intreaga conspiratie impotriva lui Iacob, in care ar fi fost implicat fostul ministru de Interne, dar si familia unui fost secretar de stat.

"Marti sau joi ma vad cu fiul lui Dinca (Gheorghe Dinca, principalul suspect din cazul Caracal - n.red.) la sectia de politie. Eu nu am nicio vina in acest caz. Sunt nedeplasabil (a suferit recent o interventie chirurgicala la genunchi - n.red.). Eu nu mai folosesc telefonul, doar sa citesc stirile", spune si Iacob.

Judecatorul Tocan a parut insa deranjat de unele alegatii facute: Apreciez mai mult argumentele juridice si mai putin sarcasmul.

Pe 23 martie urmeaza sa fie audiat ca martor subinspectorul Gheorghe-Adrian Barbulescu. Pana atunci, instanta a ramas sa se pronunte daca ridica sau nu controlul judiciar.

Vot interzis la locale pentru unii alegători cu domiciliul în străinătate. Decizia aparține Biroului Electoral Central

Alegătorii cu domiciliul în străinătate, care şi-au stabilit reşedinţa în ţară, începând cu data de 11 aprilie 2024, nu vor putea vota la alegerile pentru autorităţile administraţiei...

AUR se plânge că George Simion nu are acces la comisia de control a SRI. "PNL-PSD continuă acapararea statului român"

Deputata AUR Gianina Şerban acuză că, de patru luni, Birourile permanente reunite al Camerei şi Senatului refuză, fără nicio justificare, să numească un membru al partidului în comisia...