Curtea de Justitie a Uniunii Europene a stabilit pe 20 ianuarie termen pentru pledoarii in primele 3 dosare care au fost trimise din Romania in cazul modificarilor legislative facute de coalitia PSD-ALDE in cazul Legilor Justitiei, potrivit unor surse judiciare.
Sursele consultate de Ziare.com au explicat ca printre problemele ridicate se numara cea privind caracterul Mecanismului de cooperare si verificare (MCV), instituit in decembrie 2006 de Comisia Europeana, intrebarea fiind: Este Romania obligata sa respecte recomandarile MCV?
Alte intrebari vizeaza inclusiv infiintarea si operationalizarea Sectiei de investigare a infractiunior de justitie (SIIJ), dar si mentinerea in functie a sefului Inspectiei Judiciare, Lucian Netejoru, printr-o ordonanta de urgenta promovata de fostul ministru al Justitiei, Tudorel Toader.
"Principiul independentei magistratilor este lezat prin infiintarea Sectiei de investigare a infractiunilor din Justitie?" sau "Decizia CCR privind infiintarea Sectiei de anchetare a magistratilor respecta dreptul european?", sunt alte intrebari la care trebuie sa raspunda CJUE.
CJUE a conexat cele trei dosare care au fost trimise de Tribunalul Olt, Curtea de Apel Pitesti si Curtea de Apel Bucuresti si le-a denumit "Cauzele conexate C-83/19, C-127/19 si C-195/19, Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si altii".
"Pe 20 ianuarie este stabilit termen pentru pledoarii, care vor fi sustinute de toate partile, agentul guvernamental al Romaniei la CJUE, reprezentantii Comisiei Europene, ai Forumului Judecatorilor din Romania, ai statelor membre UE etc.", ne-au declarat surse judiciare.
Pronuntarea nu va fi data in aceeasi zi. Potrivit procedurii, Avocatul General trebuie sa-si prezinte mai intai concluziile. Apoi, urmeaza pronuntarea.
Concluziile avocatului general nu sunt obligatorii pentru CJUE. Potrivit unui studiu, concluziile acestuia sunt urmate de catre Curte in aproximativ 88% din cazuri, arata advocate.ro.
Cauzele aflate pe rolul Curtii beneficiaza de doua contributii impartiale, independente una fata de cealalta: cea a judecatorului-raportor, care ghideaza Curtea de-a lungul fazelor procedurale ale cauzei si redacteaza proiectul de hotarare, si cea a avocatului-general, care ofera intregii Curtii (inclusiv judecatorului-raportor) o analiza legala detaliata a problemelor cu care Curtea a fost sesizata, urmata de o solutie motivata, de care Curtea nu este insa obligata sa tina seama.
In concluziile sale, prezentate la finalul procedurii, avocatul general stabileste in detaliu cadrul de fapt si de drept al cauzei, examineaza toate sustinerile participantilor la procedura, eventual abordeaza probleme care nu au fost ridicate, dar care i se par importante in cauza si procedeaza la o cercetare proprie a normelor nationale in discutie, care poate include articole si lucrari de specialitate.