O mie de magistrati se plang de lipsa consultarilor pe legea salarizarii bugetarilor

Peste o mie de judecatori si procurori si-au declarat sustinerea fata de un memoriu in care se atrage atentia asupra problemelor aparute in ceea ce priveste stabilirea si plata remuneratiei acestora, precum si fata de lipsa de consultare a corpului magistratilor cu privire la proiectul de lege privind salarizarea personalului platit din fonduri publice.

Potrivit memoriului adresat Consiliului Superior al Magistraturii, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Guvernului, Ministerului Justitiei si Ministerului Muncii, pana in prezent si-au declarat sustinerea 1.004 magistrati de la instantele si parchetele de pe tot cuprinsul tarii.

Autorii memoriului transmis, miercuri, arata ca in privinta proiectului legii de salarizare a personalului platit din fonduri publice sunt scoase in evidenta mai multe dezechilibre intre cele trei puteri - legislativa, executiva si judecatoreasca - raportat la cuantumul superior al indemnizatiilor recunoscute persoanelor care ocupa functii de demnitate publica alese sau numite.

Documentul citeaza atat jurisprudenta Curtii Constitutionale a Romaniei, cat si cea a altor Curti Constitutionale din Uniunea Europeana, alaturi de documente ale unor organisme europene, prin care s-a statuat ca stabilitatea financiara a magistratilor reprezinta una dintre garantiile independentei justitiei.

Semnatarii sustin principiul potrivit caruia remuneratia magistratilor trebuie stabilita tinand seama de situatia sociala din tara si trebuie sa fie comparabila cu nivelul remuneratiei inaltilor functionari, determinata in functie de un barem general si de criterii obiective si transparente, iar bonusurile care includ un element discretionar trebuind excluse din comparatie.

Se sustine, astfel, ca salarizarea judecatorilor si a procurorilor trebuie stabilita tinandu-se seama de locul si rolul justitiei in statul de drept, de importanta sociala a muncii, de raspunderea, complexitatea, dificultatile si riscurile in exercitarea profesiei, de incompatibilitatile si interdictiile prevazute de lege pentru aceasta categorie de personal.

Conform memoriului, singura echivalare salariala care poate fi impusa magistratilor este cea cu indemnizatiile presedintelui Romaniei, senatorilor, deputatilor si membrilor Guvernului, salarizarea avand in vedere tocmai exercitarea functiilor de putere constituita in stat, puterea judecatoreasca trebuind sa fie egala cu puterea legislativa si cea executiva.

Cand va fi gata Legea salarizarii bugetarilor

In document se apreciaza ca, in caz contrar, s-ar putea genera situatii nespecifice unor societati democratice, dandu-se ca exemplu Republica Democrata Congo, unde indemnizatiile reprezentantilor celor trei puteri sunt evident disproportionate.

Initiativa de revizuire a salarizarii personalului platit din fonduri publice, prin aducerea la nivelul social-economic actual la nivel national in mod unitar, este apreciata ca fiind laudabila, dar se atrage atentia asupra faptului ca in cazul magistratilor exista o serie de incompatibilitati si restrictii care ii impiedica sa obtina alte venituri.

Autorii memoriului solicita trecerea de indata a bugetului instantelor la titularul de drept al gestionarii bugetului puterii judecatoresti - Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si eliminarea de catre Ministerul Justitiei a anomaliilor din sistem legate de aplicarea dispozitiilor Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice.

Alte solicitari vizeaza demararea unei consultari efective a corpului magistratilor cu privire la proiectul legii de salarizare a personalului platit din fonduri publice, in vederea eliminarii inechitatilor constatate, dar si implicarea imediata a Consiliului Superior al Magistraturii in obtinerea acestor rezultate, avand in vedere "atributia sa de a apara corpul magistratilor si membrii acestuia impotriva oricarui act de natura sa aduca atingere independentei sau impartialitatii magistratului in infaptuirea justitiei ori sa creeze suspiciuni cu privire la acestea".

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...