Procurorii forteaza condamnarea pentru 23 de persoane acuzate de furt de motorina, achitate dupa ce judecatorii au exclus interceptarile si filajele "Doi si-un sfert"

Un caz fara precedent in instantele din Cluj, procurorii contesta printr-o cale extraordinara de atac, contestatia in anulare, decizia definitiva de achitare a celor 23 de persoane acuzate ca au furat mii de litri de motorina din locomotivele CFR.

Procurorii Curtii de Apel Cluj sustin ca cei doi judecatori care au dat decizia definitiva, Adina Lupea si Vasile Goja de la Curtea de Apel Cluj, nu au fost impartiali in momentul in care au pronuntat sentinta.

Acest lucru ar reiesi din modul in care au interpretat mai multe decizii ale Curtii Constitutionale si conduita pe care au avut-o in timpul procesului, in cazul unor documente clasificate.

In plus, cei doi magistrati ar fi comis o serie de greseli grave de judecata care au condus in final la pronuntarea unei sentinte de achitare "datorita excluderii nelegale a probelor administrate de catre procurorii din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Salaj in dosarul de urmarire penala."

Concret, cei doi magistrati au anulat, in baza mai multor decizii CCR, toate interceptarile telefonice si filajele realizate in timpul anchetei de Directia Generala de Protectie Interna (DGPI), serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne, cunoscut ca "Doi si-un sfert."

"S-a prabusit practic intreg esafodajul acuzatiilor," motivau judecatorii achitarea.

Iata intreaga poveste a acestui caz inedit: Cum a salvat CCR de la condamnare 23 de persoane acuzate ca au furat mii de litri de motorina din locomotivele CFR

Dupa cum am aratat, contestatia in anulare a fost depusa la Curtea de Apel Cluj pe 8 august. Procurorii cer desfiintarea sentintei de achitare, rejudecarea procesului si condamnari pentru cele 23 de persoane.

"In cazul de fata, completul de judecata care a pronuntat solutia a judecat cauza in stare de lipsa de impartialitate," se arata in documentul studiat de reporterul Ziare.com.

Interviurile judecatorului

Mai multe interviuri acordate de Adina Lupea publicatiei "Lumea Justitiei", apropiata de postul Antena 3, au fost atasate contestatiei in anulare. Din ele ar reiesi pozitia judecatorului in anumite chestiuni legate de interceptarile facute de serviciile secrete sau parerile despre procurori.

"Este grav ca judecator sa nu ai incredere in actele procurorului," afirma intr-un interviu Adina Lupea.

La intrebarea: "Ca un reprezentant al sistemului de justitie, credeti in existenta asa-numitului stat paralel? Ati simtit vreo implicare sau ati auzit de o asemenea implicare din partea unor factori externi, cum ar fi SRI?", judecatorul a raspuns: "... cata vreme au existat protocoale incheiate cu SRI si ne putem pune semne de intrebare daca ne gandim ca au fost situatii in care, intr-adevar, a existat posibilitatea ca SRI sa fi intervenit in anumiate dosare."

Intr-un alt interviu, Lupea critica o decizie a CSM prin care se reglementa accesul magistratilor la informatiile clasificate: "CSM a inchinat Justitia SRI prin hotararea nr. 140 din 6 februarie 2014 prin care, sub regimul Basescu, procurorii si judecatorii au fost obligati/pacaliti sa intre sub controlul SRI, pentru care li s-a trasat obligatia sa semneze angajamente pentru a intra sub spectrul monitorizarilor si a sanctiunilor acestui serviciu."

"Toate aceste afirmatii dovedesc ca doamna judecator Adina Daria Lupea are puternice convingeri personale legate de modul de administrare si de interpretare a probelor reprezentand informatii clasificate aflate in cauzele pe care le judeca, mai mult, a afirmat ca toti judecatorii Sectiei Penale a Curtii de Apel Cluj ar fi avut o astfel de conduita.

Nu in ultimul rand, doamna judecator a afirmat in mod public ca nu are incredere in actele procurorilor, afirmatie pe care o apreciem deosebit de periculoasa, in conditiile in care doamna judecator face parte din Sectia Penala a Curtii de Apel Cluj, sectie careia ii sunt repartizate cauze penale instrumentate de procurori," se arata in contestatia in anulare.

Povestea documentelor clasificate

In cazul celor 23 de persoane acuzate ca au furat mii de litri de motorina din locomotivele CFR, DGPI a transmis mai multe documente clasificate secret. O parte au fost declasificate, dar in cazul a 7 astfel de acte, DGPI (care a avut de-a lungul timpului mai multe denumiri - DIPI sau DGIPI - n.red.) a refuzat declasificarea.

Documentele au fost tinute la cabinetul presedintelui Curtii de Apel Cluj, potrivit procedurii, in astfel de cazuri, iar judecatorii le puteau consulta. Procurorii au insistat timp de mai multe termene ca Adina Lupea si Vasile Goja sa studieze documentele. Pentru acest lucru cei doi trebuiau sa semneze un angajament de a pastra confidentialitatea.

Dar cei doi magistrati refuza studiul acestor documente si in prima faza de abtin de la judecare, pe motiv ca "le este interzis accesul la documente pentru pronuntarea sentintei." Cererea de abtinere este respinsa, considerandu-se ca pronuntarea pe aspecte de procedura nu echivaleaza cu motiv de abtinere.

In aceasta situatie, procurorii cer recuzarea judecatorilor Adina Lupea si Vasile Goja din acest dosar, dupa ce acestia au declarat ca sunt in imposibilitatea de a da o solutie obiectiva in cauza, afirmatii care ar echivala cu o antepronuntare. Si recuzarea este respinsa.

Decizia definitiva de achitare a fost data pe 6 iunie 2019, iar potrivit acesteia unul dintre motivele de anulare a interceptarilor telefonice a fost tocmai imposibilitatea efectiva de lecturare a documentelor clasificate.

Inalta Curte: Ofiterii DGPI sunt politisti

Procurorii sunt nemultumiti si de faptul ca cei doi judecatori au exclus din dosar interceptarile si filajele realizate de ofiterii DGPI, cunoscuta ca "Doi si-un sfert."

Ei arata ca CCR, in decizia in care a scos serviciile secrete din anchetele penale, a declarat neconstitutionala sintagma "ori alte organe specializate ale statului." Totusi, Curtea a stabilit ca mandatele de supraveghere tehnica pot fi puse in executare de procuror si de catre lucratori specializati din cadrul Politiei, in conditiile in care acestia detin avizul de ofiter de politie judiciara.

Din aceasta ar reiesi ca ofiterii DGPI pot face interceptari si filaje. In sprijinul acestei idei a venit si Inalta Curte, care intr-un caz de dezlegare a unor chestiuni de drept a spus ca ofiterii DGPI sunt "lucratori specializati din cadrul Politiei."

In acest sens este si un act al DGPI transmis Inaltei Curti, care arata ca lucratorii acestui departament sunt lucratori specialziati in efectuarea activitatilor de punere in aplicare a mandatelor de supraveghere tehnica si au statutul profesional de politisti.

"Analizand deciziile mai sus aratate, din punctul nostru de vedere, rezulta fara putinta de tagada faptul ca Decizia nr. 51/2016 a Curtii Constitutionale nu afecteaza in niciun mod mandatele de supraveghere tehnica puse in aplicare de catre DGPI," spun procurorii.

"Acest aspect, coroborat cu o serie de afirmatii publice facute de catre unul dintre membrii completului anterior pronuntarii solutiei in prezenta cauza, afirmatii ce exprimau o opinie personala a judecatorului legata de protocolul incheiat intre Ministerul Public si Serviciul Roman de Informatii, in sensul nelegalitatii acestuia, duc la concluzia faptului ca, in forul interior, judecatorul avea deja formata o opinie cu privire la acest aspect al cauzei dedusa judecatii, ceea ce reprezinta un argument in plus al faptului ca, in urma aplicarii demersului subiectiv, instanta de apel nu apare ca una partiala," se mai arata in contestatia in anulare.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...