Ziare.com

Procurorii forteaza condamnarea pentru 23 de persoane acuzate de furt de motorina, achitate dupa ce judecatorii au exclus interceptarile si filajele "Doi si-un sfert"

de Ionel Stoica
Vineri, 20 Septembrie 2019, ora 09:00

   

Procurorii forteaza condamnarea pentru 23 de persoane acuzate de furt de motorina, achitate dupa ce judecatorii au exclus interceptarile si filajele "Doi si-un sfert"
Un caz fara precedent in instantele din Cluj, procurorii contesta printr-o cale extraordinara de atac, contestatia in anulare, decizia definitiva de achitare a celor 23 de persoane acuzate ca au furat mii de litri de motorina din locomotivele CFR.

Procurorii Curtii de Apel Cluj sustin ca cei doi judecatori care au dat decizia definitiva, Adina Lupea si Vasile Goja de la Curtea de Apel Cluj, nu au fost impartiali in momentul in care au pronuntat sentinta.

Acest lucru ar reiesi din modul in care au interpretat mai multe decizii ale Curtii Constitutionale si conduita pe care au avut-o in timpul procesului, in cazul unor documente clasificate.

In plus, cei doi magistrati ar fi comis o serie de greseli grave de judecata care au condus in final la pronuntarea unei sentinte de achitare "datorita excluderii nelegale a probelor administrate de catre procurorii din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Salaj in dosarul de urmarire penala."

Concret, cei doi magistrati au anulat, in baza mai multor decizii CCR, toate interceptarile telefonice si filajele realizate in timpul anchetei de Directia Generala de Protectie Interna (DGPI), serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne, cunoscut ca "Doi si-un sfert."

"S-a prabusit practic intreg esafodajul acuzatiilor," motivau judecatorii achitarea.

Iata intreaga poveste a acestui caz inedit: Cum a salvat CCR de la condamnare 23 de persoane acuzate ca au furat mii de litri de motorina din locomotivele CFR

Dupa cum am aratat, contestatia in anulare a fost depusa la Curtea de Apel Cluj pe 8 august. Procurorii cer desfiintarea sentintei de achitare, rejudecarea procesului si condamnari pentru cele 23 de persoane.

"In cazul de fata, completul de judecata care a pronuntat solutia a judecat cauza in stare de lipsa de impartialitate," se arata in documentul studiat de reporterul Ziare.com.

Interviurile judecatorului

Mai multe interviuri acordate de Adina Lupea publicatiei "Lumea Justitiei", apropiata de postul Antena 3, au fost atasate contestatiei in anulare. Din ele ar reiesi pozitia judecatorului in anumite chestiuni legate de interceptarile facute de serviciile secrete sau parerile despre procurori.

"Este grav ca judecator sa nu ai incredere in actele procurorului," afirma intr-un interviu Adina Lupea.

La intrebarea: "Ca un reprezentant al sistemului de justitie, credeti in existenta asa-numitului stat paralel? Ati simtit vreo implicare sau ati auzit de o asemenea implicare din partea unor factori externi, cum ar fi SRI?", judecatorul a raspuns: "... cata vreme au existat protocoale incheiate cu SRI si ne putem pune semne de intrebare daca ne gandim ca au fost situatii in care, intr-adevar, a existat posibilitatea ca SRI sa fi intervenit in anumiate dosare."

Intr-un alt interviu, Lupea critica o decizie a CSM prin care se reglementa accesul magistratilor la informatiile clasificate: "CSM a inchinat Justitia SRI prin hotararea nr. 140 din 6 februarie 2014 prin care, sub regimul Basescu, procurorii si judecatorii au fost obligati/pacaliti sa intre sub controlul SRI, pentru care li s-a trasat obligatia sa semneze angajamente pentru a intra sub spectrul monitorizarilor si a sanctiunilor acestui serviciu."

"Toate aceste afirmatii dovedesc ca doamna judecator Adina Daria Lupea are puternice convingeri personale legate de modul de administrare si de interpretare a probelor reprezentand informatii clasificate aflate in cauzele pe care le judeca, mai mult, a afirmat ca toti judecatorii Sectiei Penale a Curtii de Apel Cluj ar fi avut o astfel de conduita.

Nu in ultimul rand, doamna judecator a afirmat in mod public ca nu are incredere in actele procurorilor, afirmatie pe care o apreciem deosebit de periculoasa, in conditiile in care doamna judecator face parte din Sectia Penala a Curtii de Apel Cluj, sectie careia ii sunt repartizate cauze penale instrumentate de procurori," se arata in contestatia in anulare.

Povestea documentelor clasificate

In cazul celor 23 de persoane acuzate ca au furat mii de litri de motorina din locomotivele CFR, DGPI a transmis mai multe documente clasificate secret. O parte au fost declasificate, dar in cazul a 7 astfel de acte, DGPI (care a avut de-a lungul timpului mai multe denumiri - DIPI sau DGIPI - n.red.) a refuzat declasificarea.

Documentele au fost tinute la cabinetul presedintelui Curtii de Apel Cluj, potrivit procedurii, in astfel de cazuri, iar judecatorii le puteau consulta. Procurorii au insistat timp de mai multe termene ca Adina Lupea si Vasile Goja sa studieze documentele. Pentru acest lucru cei doi trebuiau sa semneze un angajament de a pastra confidentialitatea.

Dar cei doi magistrati refuza studiul acestor documente si in prima faza de abtin de la judecare, pe motiv ca "le este interzis accesul la documente pentru pronuntarea sentintei." Cererea de abtinere este respinsa, considerandu-se ca pronuntarea pe aspecte de procedura nu echivaleaza cu motiv de abtinere.

In aceasta situatie, procurorii cer recuzarea judecatorilor Adina Lupea si Vasile Goja din acest dosar, dupa ce acestia au declarat ca sunt in imposibilitatea de a da o solutie obiectiva in cauza, afirmatii care ar echivala cu o antepronuntare. Si recuzarea este respinsa.

Decizia definitiva de achitare a fost data pe 6 iunie 2019, iar potrivit acesteia unul dintre motivele de anulare a interceptarilor telefonice a fost tocmai imposibilitatea efectiva de lecturare a documentelor clasificate.

Inalta Curte: Ofiterii DGPI sunt politisti

Procurorii sunt nemultumiti si de faptul ca cei doi judecatori au exclus din dosar interceptarile si filajele realizate de ofiterii DGPI, cunoscuta ca "Doi si-un sfert."

Ei arata ca CCR, in decizia in care a scos serviciile secrete din anchetele penale, a declarat neconstitutionala sintagma "ori alte organe specializate ale statului." Totusi, Curtea a stabilit ca mandatele de supraveghere tehnica pot fi puse in executare de procuror si de catre lucratori specializati din cadrul Politiei, in conditiile in care acestia detin avizul de ofiter de politie judiciara.

Din aceasta ar reiesi ca ofiterii DGPI pot face interceptari si filaje. In sprijinul acestei idei a venit si Inalta Curte, care intr-un caz de dezlegare a unor chestiuni de drept a spus ca ofiterii DGPI sunt "lucratori specializati din cadrul Politiei."

In acest sens este si un act al DGPI transmis Inaltei Curti, care arata ca lucratorii acestui departament sunt lucratori specialziati in efectuarea activitatilor de punere in aplicare a mandatelor de supraveghere tehnica si au statutul profesional de politisti.

"Analizand deciziile mai sus aratate, din punctul nostru de vedere, rezulta fara putinta de tagada faptul ca Decizia nr. 51/2016 a Curtii Constitutionale nu afecteaza in niciun mod mandatele de supraveghere tehnica puse in aplicare de catre DGPI," spun procurorii.

"Acest aspect, coroborat cu o serie de afirmatii publice facute de catre unul dintre membrii completului anterior pronuntarii solutiei in prezenta cauza, afirmatii ce exprimau o opinie personala a judecatorului legata de protocolul incheiat intre Ministerul Public si Serviciul Roman de Informatii, in sensul nelegalitatii acestuia, duc la concluzia faptului ca, in forul interior, judecatorul avea deja formata o opinie cu privire la acest aspect al cauzei dedusa judecatii, ceea ce reprezinta un argument in plus al faptului ca, in urma aplicarii demersului subiectiv, instanta de apel nu apare ca una partiala," se mai arata in contestatia in anulare.


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 13650 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
10 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Monstru, monstruozitate...

Multe fapte,conduc la catalogarea de monstru și monstruoase fapte și nu numai in războaie,cu furia dezlegată...
Da și faptele unor inși ca Dincă,dar și ale unor magistrați care trec cu vederea in așa zisele judecăți,ale unor furturi din avutul public,ceea ce le dă făptuitorilor pofta,de a căuta alte locuri unde-și pot indeplini monstruozitățile.
Deci,nu de puține ori,făptuitorii și magistrații,intră in categoria MONȘTRII!
Și cum vor JUSTifica magistrații,susținerea hoților,că de avocații care-i apără...e o obligație să dai această posibilitate,de care un anume dictator,n-a prea avut parte și azi,s-au inmulțit dictatorii in domenii diverse!

 

se darama

FSN-eul

 

Daca judecatorii astia 2 sunt vinovati , atunci dupa alegeri...

ar trebui sa plateasca , nu se poate ca sa fie atatea probe si ei sa le ignore ...banii sunt ochiul d,racului .

 

Aberatii in justitie

Tariceanu si Dragnea cu statul paralel au creat un haos in justitie.
Daca rapoartele Sri nu au valoare de ce mai tineti institutia.
Pentru infractori ca astia, Inchizitia trebuie infintata.

 

Acum ar trebui dati afara din justitie....

Sa incerce sa porneasca o afacere singuri sa vada cit de greu este,iar daca sunt as de destepti,sa se imbogateasca.Le dorim din tot sufletul!

Furtul in Romania

este sport national, nu trebuie pedepsit ci recompensat. Asta este gandirea psd-ista care are in plin plan favorizarea infractorilor: cu cat fura mai mult este mai eligibil in functii psd-iste.

 

CCR este apăratoarea infractorilor

schimbările trebuie incepute cu asta.
conform proverbului binecunoscut "peștele de la cap se-mpute".
iar noi chiar suntem peștele, oricat am da-o pe bășcălie sau pe amnezie.

 

Toate functiile importante ar trebui resetate

Practic fiecare tebuie sa aplice pentru pozitia pe care o detine.
Evaluarea sa se faca de un panou independent.
Sa dispara nepotismul.
Sint prea multi bugetari raportat la cei care produc ceva. Trebuie o retructurare cu cap, dar fara Cox.

Procurorii nu ar trebui sa forteze,nimic...

Dovezile de vinovatie trebuie sa forteze decizia pe care trebuie sa o ia judecatorii.Hotii,ca sunt in parlament,ca sunt in guvern,ca sunt in institutiile judete sau in primarii,sau sunt cetateni normali(adica fara functii),spun deci,hotii nu au ce cauta printre noi cei care muncim din greu si platim din munca noastra cinstita la bugetul national.Judecatorii trebuie sa fie obligati sa ia in consideratie orice dovada care ajuta la pedepsirea hotilor si nu numai a lor.Cine incalca legea trebuie pedepsit,iar pedeaosa se da ca urmare adovezilor aduse.Judecatorii nu au dreptul sa spuna care dovezi au dreptul sa fie folosite in condamnare si care nu.Ei au obligatia sa verifice ca acele dovezi sa fie reale,dosarele sa nu fie ''lucrate'',si dupa aceea sa aplice legea.Asta este tot.Judecatorii nu sunt o clasa speciala in justitie,au niste obligatii de care trebuie sa se tina,trebuie sa fie echidistanti,independenti,inflexibili la intervenii indiferent ca sunt politice, administrative sau de alta natura.Si sa accepte dovezile(daca nu sunt false-sa le verifice)de orice factura.

 

Justiția

lui Savonea și a Corinei Corbu, preș in fața lui Dragnea și a slugilor lui. Cu ajutorul CCR. Demisia !

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor