Ziare.com

Statul Roman este la un pas sa piarda in instanta un artefact asirian. Fascinanta poveste a Barilului de Khorsabad

de Ionel Stoica
Sambata, 12 Octombrie 2019, ora 18:14

   

Statul Roman este la un pas sa piarda in instanta un artefact asirian. Fascinanta poveste a Barilului de Khorsabad
Statul Roman este la un pas sa piarda in instanta un artefact antic, celebru in intreaga lume. Este vorba de Barilul de Khorsabad, cunoscut si ca Barilet de Khorsabad sau Cilendre de Sargon, clasat in categoria juridica "Tezaur" la Muzeul National de Istorie a Romaniei (MNIR).

Ziare.com prezinta povestea unei revendicari mobiliare fara precedent in Romania. Asta deoarece Barilul de Khorsabad are o istorie aproape de legenda. Detaliile stau intre copertile unui dosar aflat pe masa magistratilor Inaltei Curti.

Barilul facea parte din inventarul arheologic al sapaturilor de la Khorsabad (Dur-Sarukin), locul unde se inalta odinioara capitala regelui asirian Sargon al II-lea (721 - 705 i. Hr.).

Regii asirieni aveau obiceiul de a introduce in fundatiile unor noi constructii diverse obiecte continand mesaje pentru generatiile urmatoare.

Artefactul este o astfel de piesa, un cilindru din argila pe care este inscriptionat un text, scris cu caractere cuneiforme, privind domnia regelui asirian Sargon al II-lea.

Pe acesti barili sunt trecute bataliile si cuceririle regelui, modul de organizare si administrare a imperiului asirian, istoricul fondarii noii sale capitale, Khorsabad.

Descoperirea

El a fost descoperit in 1852 de fostul consul francez la Mossul (Irak), Victor Place, care a deschis un santier arheologic la Khorsabad si a dat peste resedinta regelui asirian Sargon al II-lea.

In timpul excavarilor, el a dat peste mai multi astfel de barili, care aveau cate 8 sau 10 laturi. Totusi, diplomatul a pastrat unul, cel aflat in prezent in colectia MNIR, care are, in mod curios, doar 9 laturi. Pe el sunt mai multe siruri de cuneiforme cursive care ii acopera suprafata in randuri stranse si ordonate.


Sursa: Facebook/ MNIR


Victor Place a scris o lucrare in perioada 1867 - 1870, in care a povestit care a fost soarta celorlalti barili descoperiti: sunt undeva pe fundul unui afluent al Tigrului. Diplomatul a trimis cea mare parte din piesele arheologice intr-un transport care trebuia sa ajunga in Franta, dar convoiul a fost atacat. Suparati ca nu sunt bunuri pretioase, atacatorii au scufundat pluta pe care se gaseau artefactele.

Cum a ajuns in Romania

Victor Place a fost numit consul al Frantei la Iasi in 1855, intr-o perioada in care politicienii din Principatele Romane faceau planuri de unire. El s-a implicat si personal in mersul evenimentelor, mai ales prin recomandari si sprijinind ideea de unire. Lucrru care s-a si intamplat.

Consulul a stat in tara pana in 1863, cand a fost mutat succesiv la Adrianopol, Calcutta si New York. A urmat un scandal, in care Place a fost acuzat de delapidare, dar ulterior a fost gratiat. In 1873, el a revenit in Romania impreuna cu sotia si cei patru copii. A decedat in Iasi, in 1875, si a fost inmormantat in vechiul cimitir catolic din Copou.

In 1933, Academia Romana si Fundatia "Regele Ferdinand I" au asezat o placa pe mormantul consulului francez prin care i-au onorat faptele din timpul vietii: "Victor Place. 1818-1875. Consul al Frantei la Iasi. 1855-1863. Actor al realizarii Unirii".

Nepotul avea nevoie de bani

Pe 15 mai 1974, nepotul lui Victor Place, Lucien Raymond Place, ofera barilul spre vanzare Muzeului de Istorie al Republicii Socialiste Romania (RSR).

"In afara de valoare sentimentala, aceasta piesa nu reprezinta alta importanta si deoarece sunt constient de valoarea ei universala, o ofer Muzeului de Istorie a RSR pentru a deveni astfel bun al intregului popor si a putea sa fie valorificata in folosul cercetarii romanesti.

Desi o asemenea piesa nu poate fi evaluata ca obiect de schimb, cer pentru ea drept contravaloare suma de circa 500.000 (cinci sute mii) lei, suma determinata de anumite necesitati materiale
".

Expertizata de specialisti

In urmatorii ani, piesa a fost expertizata de mai multe comisii, pentru a se calcula care ar fi valoarea sa, iar numele sau apare in mai multe note si rapoarte oficiale.

Intr-o alta nota aflata la Directia Economica a Patrimoniului Cultural, din 22 februarie 1978, se arata ca Lucien Place s-a aratat dispus sa accepte suma de 150.000 lei.

La data de 23 martie 1978, intr-un proces verbal, se arata ca Barilul de Khorsabad a ajuns la muzeu, la rubrica "a predat" figurand Lucien Place.

De asemenea, in arhiva Ministerului Culturii s-a gasit o nota din 6 iulie 1978, in care se mentioneaza ca "din fondul achizitii centralizate, de un milion de lei, alocat pe anul 1978, s-a cheltuit pana in prezent numai 150.000 lei pentru procurarea Barilului de la Khorsabad".

In cursul lunii februarie 2013, artefactul a fost "Exponatul lunii" la MNIR.

Foto: MNIR


Revendicarea

Lucien Place a decedat pe 4 septembrie 1987. Totusi, in februarie 2015, unica mostenitoare a sotiei lui Lucien Place, decedata in 2002, a chemat in judecata Ministerul Culturii si Muzeul National de Istorie a Romaniei si a revendicat Barilul de Khorsabad.

Ea arata ca artefactul a ajuns prin mostenire de la Victor Place la Lucien Place.

Potrivit acesteia, in documentele autoritatilor nu se regaseste niciun act avand ca obiect transferul dreptului de proprietate asupra artefactului, de la Lucien Place catre Statul Roman. Artefactul ar fi fost preluat abuziv de autoritatile din Romania.

"Care este dreptul de proprietate?"

Autoritatile statului au contrazis-o si au spus ca toate documentele dovedesc ca a existat o negociere si ca acesta a fost vandut statului.

Potrivit oficialilor, faptul ca bunul detinut de stat a apartinut candva lui Lucien Place nu este suficient in dovedirea existentei dreptului pretins in patrimoniul reclamantei.

"Cata vreme, pana in prezent, nu s-a constatat cu titlu irevocabil ilegalitatea preluarii de catre stat a bunului cultural mobil revendicat, reclamanta nu este indreptatita a promova o actiune in restituirea bunului", explica Ministerul Culturii, in actele din instanta.

Printr-un ordin al ministrului Culturii din 2013, Barilul de Khorsabad se afla in patrimoniul MNIR, fiind clasat in categoria juridica "Tezaur".

Dupa ce a analizat toate actele din dosar, Tribunalul Bucuresti a respins solicitarea femeii. Foarte mult in aceasta decizie a contat propunerea facuta Lucien Raymond Place.

"Autorul bunului, fiind constient de valoarea universala a acestuia, a oferit-o
Muzeului de Istorie, suma indicata fiind aproximativa.

Mai mult, analizand intreg acest inscris, tribunalul nu poate sa nu remarce intentia de oarecare gratificare a Muzeului cu un astfel de obiect unic ca si caracteristici
", motiveaza Tribunalul.

Judecatorii au trecut in revista mai multe acte si documente ale statului roman, privind acest artefact.

"In concluzie, fata de probele administrate, tribunalul retine ca reclamanta nu justifica un titlu valid si actual, opozabil statului, care sa confirme dreptul acesteia de proprietate asupra artefactului arheologic Barilul de Khorsabad.

Asa cum s-a aratat mai sus, Statul roman a achizitionat artefactul arheologic Barilul de la Khorsabad, domnul Place Lucien Raymond acceptand suma de 150.000 lei pentru bunul cultural de referinta", se arata in sentinta din 6 iunie 2016.

Contestatia

Insa, mostenitoarea familiei Place nu s-a lasat si a contestat decizia, iar Curtea de Apel Bucuresti i-a dat dreptate.

Judecatori au motivat ca din analiza actelor dosarului, se constata ca nu a fost administrata vreo proba care sa ateste faptul ca s-au purtat in mod real negocieri, la care Lucien Place sa fi participat si sa isi fi exprimat acordul de a transmite dreptul de proprietate asupra Barilului pentru un pret mai mic decat cel pe care l-a solicitat prin oferta de vanzare.

"Transferul dreptului de proprietate asupra Barilului de la Place Lucien catre institutiile statului nu poate fi constatat ca unul intervenit in mod efectiv atata vreme cat lipseste orice proba care sa ateste perfectarea unei conventii (cu efect translativ), conventie care sa corespunda vointei atat a ofertantului vanzator, cat si a cumparatorului caruia i s-a facut oferta", explica CAB.

"In speta, nu s-a facut dovada ca bunul cultural Barilul de la Khorsabad ar fi intrat in patrimoniul statului, prin plata vreunui pret acceptat de catre numitul Place Lucien", motiveaza judecatorii.

In plus, Ministerul Culturii si MNIR nu ar fi adus dovezi prin care sa ateste efectuarea in mod direct a platii catre Lucien Place.

La dosar au fost depuse mai multe comunicari de la CEC, "care era singura unitate bancara la care persoanele fizice puteau incasa bani, sau constitui depozite de economii in perioada regimului comunist", din care rezulta ca pe numele sotilor Place nu au fost depuse sume de bani pe libretele de economisire in perioada in care s-a facut presupusa tranzactie.

Decizia

"Se constata ca apelanta reclamanta este indreptatita, in conformitate cu prevederile art. 93 alin. 1 din Legea 182/2002, sa beneficieze de restituirea artefactului arheologic Barilul de la Khorsabad, paratilor Muzeul de Istorie a Romaniei si Statul Roman, reprezentat de Ministerul Culturii revenindu-le obligatia de restituire in calitate de entitati care au acest bun.

Pe cale de consecinta, urmeaza a se dispune, in temeiul prevederilor art. 480 alin. 1 din Cod procedura civila, admiterea apelului si schimbarea in parte a sentintei apelate, in sensul ca: Va fi admisa cererea formulata in principal de reclamanta si vor fi obligati paratii mentionati sa restituie reclamantei artefactul arheologic Barilul de la Khorsabad", se arata in minuta sentintei Curtii de Apel Bucuresti din 18 iunie 2018.

Urmeaza decizia definitiva

Dupa cum am aratat, dosarul a ajuns acum la Inalta Curte, dupa ce MNIR si Ministerul Culturii au declarat recurs. Procesul urmeaza sa inceapa in decembrie 2019. Decizia Inaltei Curti va fi definitiva.

In documentarea acestui articol am folosit informatii publicate de MNIR si din dosarul aflat la instanta.

Detalii suplimentare despre acest artefact si ce scrie pe el pot fi citite pe site-ul capodopere2019.ro, un proiect dezvoltat de MNIR.



Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 15340 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
8 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Derbedeii care conduct tara

Dau totul Fara pic de logica si analiza!
Nu-i mai simpla analiza si revendicarea tezaurului romanesc avand in vedere si distanta temporara de numai 100? Si totusi nu primim mimic inapoi .
Astia band Tara cu totul fratilor! In plus "mostenitorul" a luat banii!!!
Numai o instanta criminala ar priva muzeul de acest object!
Daca aveti curaj cereti tezaurul de LA rusi, nu goliti muzeele si as a sarace!

 

Cand te exprimi la "derbedeii" care ne conduc tara,

in cauza fiind vorba despre un proces civil, te referi la si bula ala Demonizat de mai jos, la judecatorii care vor solutiona cauza ???
Poi alor judecatori, mai ieri un leberal censtit le mai oferea din punga statului, in afara de salariile si pensiile nesimtite, in afara de gratuitatea asistentei medicale si a medicamentelor, in afara de concediile platite, case pe gratis !
Poi de ce ar fi judecatorii PeSeDisti și nu leberali, ca la o adica, cand le zici politicienilor de aborogarea pensiilor speciale, deci si ale magistratilor, pensii pt care statul cheltuie anual miliarde de lei, toti o fac cotita !
Pana si Barna care mai ieri spunea ca rezistentii vor pleda pentru abrogarea legilor pensiilor/indemnizatiilor speciale, si-a scos asta din program !

banii s-au platit,barilul e al romaniei

vine o fomista alcoolica sa stoarca niste bani
de la fraieri iar javrele savonierei deposedeaza
statul de bunurile achizitionate legal.

judecatorii psdisti sint rusinea romaniei.
intr-o zi,vor decide ca transilvania e a boanghenilor.

 

vezi codul penal....

ce spune despre comertz cu bunuri furate.
marele diplomat francez, patriot roman si-a insusit ceva la care nu avea dreptul. a profitat de ignorantza celor pe unde era. cum au furat si americanii dupa invazia iraq-ului.
asta-i valabil pentru toate puterile coloniale, probabil cel mai faimos fiind diamantul koh-i-noor din coroana reginei angliei furat de la indieni.
lucru cel mai intzelept ar fi sa-l inapoieze proprietarilor de drept.

Statul roman

Aberatia numita inca "Statul Roman" este la un pas sa se piarda pe sine, deoarece o asemenea aberaie statala NU merita sa mai existe!!! Pe sinucigasi, nici popa nu-i ingroapa!! Ce se intampla cu o tara sinucigasa??!!

 

Se Poate

Nu s-a dus ma Medehlin-Prinde Muste, in 1989, la tezaur sa ia "vioara lu' tata".
Cumparata cu banii RPR, ptr maestrul Ion Voicu, cu nu mai putin de 250.000 de dolari din Elvetia, de PCR cu aprobarea Secretarului general Dej.
10 ani a tinut vioara Stradivarius, in dormitor !
Cu ce drept ?
NU o platise tatal sau iar el cinta oarecum la ea !

 

Domnule Ionel Stoica

Termenii "iHr" si "dHr" nu se mai folosesc de foarte multa in istorie. Daca dumneavoastra aveti priewteni imaginari, puteti cere ajutor profesional.
Termenii cosacratii sunt "Common Era"(e.n.) si "Before Common Era" (i.e.n).
Este inadmisibil ca un jurnalist sa aiba asemenea carente!

 

Artefactul nu apartine Romaniei

Daca ati fi citit ce se intamla in lume ati fi observat ca mai toate marile muzee ale lumii inapoiaza artefactele furate din tarile de origine.
London Museum Says It’s Willing to Return Looted Ethiopian Artifacts on Long-Term Loan
https://www.smithsonianmag.com/smart-news/london-museum-says-it-willing-return-looted-ethiopian-artifacts-long-term-loan-180968699/

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor