Ziare.com

Cum intra economia Romaniei in anul Centenarului

de Daniel Daianu, membru in CA al BNR
Miercuri, 27 Decembrie 2017, ora 16:25

   

Cum intra economia Romaniei in anul Centenarului
Daniel Daianu
2017 se incheie cu o crestere anuala a PIB-ului in jur de 6%. Si in raport cu date consemnate pentru alte economii emergente europene, aceasta dinamica este neobisnuita, dar nu inexplicabila.

Citeste toate textele scrise de Daniel Daianu pentru Ziare.com

Plusuri la salarii si la alte venituri, taieri de taxe au stimulat consumul gospodariilor ca principala componenta a cererii interne. Deficitul bugetului public nu va depasi probabil 3% din PIB (si ca urmare a ajustarilor pe partea de investitii), in timp ce marimea sa structurala (ce tine cont de ciclul economic) trece de 3,5% din PIB.

Stimularea economiei se vede in deficite externe, cel de cont curent urcand la cca 3% din PIB in acest an (de la cca 2% in 2016), iar balanta comerciala avand deficite in medie de cca 1 miliard euro lunar. In continuare sunt examinate unele aspecte macroeconomice si structurale.

Inflatia a revenit puternic in teritoriu pozitiv

Inflatia a revenit puternic in teritoriu pozitiv. "Inflatia negativa" din ultimii doi ani a fost in parte o anomalie, ce a rezultat din scaderea drastica a TVA in cateva runde.

Ea a sporit puterea de cumparare a cetatenilor si impreuna cu marirea de venituri (inclusiv salariul minim) explica dinamica consumului, a cererii interne.

Inflatia masurata prin preturile de consum (IPC) a ajuns in noiembrie la 3,2%. Inflatia de baza, ce elimina impactul preturilor foarte volatile si administrate, merge de asemenea in sus.

Cresterea accizelor a afectat evident inflatia. In zona euro, inflatia se invarte in jurul a 1,7-1,8%, in vreme ce in economii emergente din UE IPC a depasit 2,5%. Sunt observatii de facut privind evolutia preturilor:

  • Mersul inflatiei are legatura cu mix-ul de politici macroeconomice suboptim, dezechilibrat; prociclicitatea (deficite bugetare mari cand cresterea economica este inalta) este de evitat. In faze de avant este bine sa se formeze "spatiu fiscal" (rezerve), care sa fie utilizat cand economia incetineste considerabil sau intra chiar in recesiune.
  • Este gresit sa se considere ca atat timp cat deficitul bugetului public este in jur de 3% din PIB ne mentinem intr-o arie de confort din punct de vedere al echilibrelor. Deficitul trebuie judecat in raport cu faza ciclului economiei. Cresterea ROBOR (ratele de dobanda la 1, 3, 6, 9 luni etc) pe pietele monetare spune multe din acest punct de vedere. Inflatia in crestere, incertitudinea nascuta de modificari complicate si eratice, in regimul fiscal, deficitele externe, au influentat evolutia in sus a ratelor de dobanda.
  • Unde multi dintre cei imprumutati au venituri submodeste, o crestere a ROBOR la peste 3-3,5% poate aduce necazuri. Avertismentele venite de la BNR sunt de vazut in aceasta lumina.
  • Echilibrul mix-ului de politici nu este un capriciu intelectual; intr-o economie deschisa, ce are inca un grad inalt de euroizare (cca 40% din tranzactii), in care produsele alimentare detin peste 30% in cosul de consum de baza si unde exista inca o obsesie a miscarii cursului de schimb, este nevoie de atentie la dezechilibre. Ne place sau nu, pietele financiare penalizeaza deficite percepute ca excesive.

Calitatea si structura bugetului public sufera

Este de remarcat ca:
  • Nivelul veniturilor fiscale, sub 26% din PIB, este unul dintre cele mai scazute in UE.
  • Nu numai scaderea excesiva de taxe si impozite in ultimii ani este la originea acestei situatii; opereaza o intensa evaziune fiscala si mijloace de "optimizare fiscala" intr-un mediu cu institutii slabe si imbibat de conivente rele.
  • Este foarte dificil ca venituri fiscale sub 26% din PIB sa asigure bunuri publice de baza cetatenilor in conditii decente, sa sustina participarea tarii in mod real (nu simpla retorica) la actiuni de cooperare avansata in UE (ex: in domeniul apararii - PESCO), sa sprijine programe de convergenta reala, aderarea la zona euro.
  • Este nevoie de un program economic bine construit, de o reforma a bugetului public (a colectarii) care sa conduca in timp la venituri fiscale aproape de 30% din PIB. Consolidarea bugetului public ar conduce la o relansare durabila a investitiilor publice.
  • Neclaritati mari planeaza asupra bugetului UE. Este bine ca Romania sa aiba un buget propriu cat mai robust, sa nu mizeze pe teza ca infrastructura de baza a tarii se va construi/reface prevalent cu bani europeni. Nevoile tarii sunt prea mari pentru a fi indestulate cu, sa zicem, 1-1,5% din PIB intrari nete anule de fonduri europene (adica in afara de subventiile agricole si contributia neta la bugetul UE).
  • Remiterile anuale de la cetatenii romani plecati din tara, unii deveniti rezidenti in strainatate, au scazut de la 5-6 miliarde euro acum un deceniu la cca 3 miliarde euro in ultimii ani; remiterile nu pot compensa exodul de capital uman. Si alte economii europene mai putin dezvoltate sufera de hemoragie de capital uman, partial inevitabila. Dar exodul pare mai intens in cazul Romaniei reflectand decalaje mari de dezvoltare, atractia unei vieti mai bune pe alte meleaguri, deziluzii individuale si colective etc.

Este de inteles incercarea guvernarii de a contracara efecte ale ajustarii macroeconomice de dupa 2009 ca si nevoia de a atenua hemoragia amintita mai sus. Exista si o distributie a venitului national intre capital si munca tot mai nefavorabila salariatilor in Europa in ultimul deceniu (in Romania asimetria fiind intre cele mai accentuate); si distributia veniturilor intre cetateni este la noi intre cele mai inegale, cum arata si date ale Eurostat.

Dar masurile luate ca design, articulare si esalonare puteau fi mai bune in sine si tinand cont de problematica echilibrelor macroeconomice.

A combina cresterea mare de venituri cu scaderi de taxe si cu aplicarea unei legi a salarizarii unitare ce poate coplesi bugetul public este misiune imposibila in conditiile date.

Este si aici o explicatie pentru mutarea contributiilor sociale in sarcina angajatului. Accent mai mare trebuia si este de pus pe cresterea veniturilor fiscale.

Probleme structurale se vad si intr-un fenomen ai zice straniu: cresc arieratele (intarzieri la plati), inclusiv intre companii din sectorul privat, in conditii de crestere economica rapida.

Cand economia se invioreaza, cand increderea este mai buna, platile ar trebui sa se faca mai lesne, arieratele sa scada. Dar nu este asa, dupa cum arata date ale MFP si BNR.

Cauze pot fi capitalizarea precara a multor companii, apetitul scazut pentru impumuturi noi (efect remanent al crizei financiare), inasprirea conditiilor de creditare bancara, inclinatia inalta spre auto-finantare si detinere de lichiditati.

Cum arieratele sunt o forma de creditare fortata, apare aceasta "curiozitate". In acest puzzle al arieratelor se afla o explicate pentru diminuarea stocului de credite bancare pentru sectorul privat la sub 29% din PIB actualmente (fata de cca 39% in 2009). Chiar daca avem in vedere curatarea portofoliului bancilor de credite neperformante (NPL) prin vanzarea lor, acest nivel al creditarii este elocvent. Este de vazut ce efect va avea noul regim fiscal asupra efectuarii platilor.

Problema creditarii impune o discutie privind implicarea bancilor in finantarea economiei - nu numai a consumului si imobiliarului. Este bine ca s-a urnit crearea unei banci de dezvoltare; ca va fi Eximbank, o entitate noua, important este ca guvernanta sa fie buna.

Este de examinat rolul politicilor industriale avand in vedere ca, in UE, Piata Unica nu este una "nivelata", ca este necesar ca economia sa fie mai bine inserata in lanturi (networks) de productie europene cu valoare adaugata mai inalta, ca nu se poate miza numai pe salarii mici ca factor de competitivitate.

Transparenta, practici rele (abuzuri) pe piete, relatia intre Big business si firmele mici si mijlocii sunt teme in continuare pentru agenda publica. Se cuvine sa avem in vedere si "A patra revolutie industriala" (digitalizare, robotizare etc), aspectele educationale ce decurg.

Cum intram in anul 2018

Intram in anul Centenarului cu dinamici mozaicate, cu incertitudini venite din mediul intern si cel extern. Datoria publica (cca 38% din PIB in prezent, ceea ce pare un nivel rezonabil) si deficitele externe trebuie sa fie controlate.

Fara controlul deficitelor, presiunile pe moneda nationala ar continua, iar BNR ar fi nevoita sa reactioneze, cu daune colaterale.

Oricum, a tine rata de politica monetara la nivele scazute si, simultan, a apara stabilitatea cursului leului nu se poate in conditiile de acum. Este nevoie de corectii in combinatia de politici macro, de reforme in sectoare ale economiei, in bugetul public.

Veniturile bugetului public sunt o zona de mare suferinta si cine afirma ca nu se poate colecta fiscal mai mult nu intelege problema de fond.

Romania are de pregatit exercitarea Presedintiei Consiliului UE in timpuri foarte complicate. Exista tendinte de fragmentare in UE, nu putine voci sprijina logica cercurilor concentrice. Exista o disputa intre gandirea ce considera UE drept bun public european de neinlocuit si viziuni eurosceptice, suveraniste.

Exista si o disputa intre cei care definesc Uniunea prin valori liberale in sens profund (ce includ deopotriva social- si crestin-democratia) si cei atrasi de viziuni autoritariste, extremiste.

Anul 2018 trebuie sa marcheze pozitia Romaniei in Europa ca stat membru atasat valorilor ce au fondat Uniunea, ca parte a lumii euroatlantice. Romania isi poate promova in UE interese economice si geopolitice legitime contribuind totodata la apararea unor interese comune - precum protejarea granitelor UE, lupta contra terorismului, atenuarea decalajelor economice etc.

Daniel Daianu este membru in consiliul de administratie al BNR, fost prim-vicepresedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) si fost ministru al Finantelor.

Despre ce vrei sa scriem?


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 1897 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Nu exista comentarii postate de utilizatori.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor