Ziare.com

Economia in 2018. Impactul politicii va fi mult mai puternic, cu efecte greu de estimat

de Mircea Cosea, profesor universitar
Luni, 01 Ianuarie 2018, ora 07:29

   

Economia in 2018. Impactul politicii va fi mult mai puternic, cu efecte greu de estimat
Mircea Cosea
Conform indicatorilor standard ai evaluarii calitatii activitatii economice, anul 2017 a fost bun pentru Romania.

Citeste toate textele scrise de Mircea Cosea pentru Ziare.com

S-a inregistrat o rata a cresterii economice la nivel de record european, deficitul bugetar s-a incadrat in limitele admise, rata somajului s-a situat la un nivel mai mult decat acceptabil iar, pe medie, veniturile populatiei au crescut, cu ecou direct in volumul si calitatea consumului. Rata de indatorare nu a atins nivelul de periculozitate din punctul de vedere al ponderii ei in PIB.

Rezultatele bune pot da insa si ocazia unor interpretari mai putin favorabile daca se ia in calcul structura factorilor de crestere economica sau dinamica deficitului balantei comerciale dar, pe ansamblu, prevaleaza elementele de natura pozitiva.

Voi aborda insa si un alt aspect al analizei anului 2017. Ma refer la un aspect pe care il putem numi conjunctural sau fortuit si care ar fi impus si in Romania (inca dinainte de 2017) o noua orientare a politicilor economice.

Este vorba despre momentul "istoric" pe care am inceput sa-l traim inca de acum cativa ani, caracterizat prin tendinta din ce in ce mai vizibila de reinterpretare sau chiar de schimbare a modelului global in baza caruia functioneaza economia mondiala.

Anul 2017 ar fi putut fi un an de cotitura in evolutia Romaniei in sensul inceperii procesului de adaptare la schimbarile importante care au loc in plan european si global.

Chiar daca in Romania se acorda prea putina atentie acestor schimbari, ele sunt studiate intens in alte tari deoarece se estimeaza ca multe din consecintele lor vor conduce la reasezarea si reorientarea modelului global de dezvoltare. O atentionare extrem de pertinenta asupra schimbarilor a fost prezentata la Forumul de la Davoz in 2016 dar, din pacate, Romania nu a fost reprezentata iar documentul oficial al intalnirii nu a fost discutat in Parlament, asa dupa cum s-a intamplat in majoritatea tarilor membre UE.

Schimbarile preconizate sunt grupate in trei categorii: schimbarea extrem de rapida a mediului; evolutia diviziunii internationale a muncii prin trecerea la etapa 4.0 a revolutiei industriale (a patra revolutia industriala); deteriorarea conditiilor pietei globale ca urmare a cresterii tendintelor protectioniste.

Desigur, schimbarile climatice sunt importante dar celelalte doua categorii sunt de o importanta vitala. Trecerea unor importante tari la stadiul 4.0 (robotica) ne va produce daune importante deoarece noi suntem inca intr-un stadiu inferior, qusi manufacturier, ceea ce ne cantoneaza in zona periferica a structurii economice caracterizata prin creare de valoare adaugata mica iar modificarile protectioniste de pe piata globala ne pot impune restrictii la export agravand si mai mult situatia deficitara a contului curent.

Suntem intr-un moment al evolutiei cadrului economic global in care daca nu trecem urgent la regandiea politicii economice cu accent pe restructurarea industriala si prelucrarea superioara a resurselor interne, ne vom consolida in pozitia de subdezvoltare in contextul parametrilor de comparabilitate europeana.

Din pacate, pe parcursul anului 2017 nu s-a acordat atentia necesara nevoii de adaptare la schimbari care ar fi presupus existenta unui program de investitii focusat pe restructurarea industriala prin trecerea de la procese de manufacturare (exemplu: industria auto) la actiuni de stimulare a cercetarii si a asa numitelor ramuri industriale creative.

Ar fi trebuit suplimentat si updatat sistemul de invatamant ca si luarea unor masuri concrete de asimilare a unor tehnologii moderne (offsetul in industria militara ar fi fost o oportuniate in conditiile obligativitatii celor 2% pentru inarmare). Era necesara o sustinuta politica de promovare a exportului pe sistemul "export oriented industry" cu acordarea unor stimulente fiscale acelor produse si servicii cu nise de export favorabile. Pentru infuzia mai mare de capital strain ar fi fost necesar un climat de siguranta, stabilitate si predictibilitate.

Anul 2017 caracterizeaza mediul economic romanesc prin instabilitate si lipsa de predictibilitate. Din punctul meu de vedere, 2017 reprezinta o intarziere in demararea procesului de adaptare la noile tendinte ale mediului economic global ceea ce ar putea accentua pozitia periferica a Romaniei in ierarhia europeana.

Anul 2018 are o baza de plecare formata pe efectele rezultatelor bune ale anului anterior dar si pe efectele restantelor semnalate in planul adaptarii la noile tendinte ale economiei globale, din care Romania face parte in mod intrinsec.

Bugetul pe 2018, un buget de tip contabil

Bugetul pe anul 2018 nu este nici mai bun nici mai rau decat tipul de buget standard conceput dupa 1990. Este un buget de tip contabil care are ca reper principal si de referinta marimea deficitului. Astfel, functia esentiala a bugetului intr-o economie de piata, aceea de a fi principalul instrument al statului de orientare si echilibrare a mediului economic si social prin politici fiscale devine secundara, in prim plan fiind pusa obligativitatea respectarii ad literam a unor restrictii de deficit.

Aritmetica bugetara devine astfel mai importanta decat politica bugetara cu riscul amanarii sau renuntarii la unele proiecte de importanta nationala, deoarece bugetarea pe deficit nu este permisa. In acest caz de limitare a surselor, apare ca fiind esentiala prioritizarea obiectivelor de finantare.

Bugetul 2018 are ca prioritate finantarea sumelor necesare aplicarii noii legi a salarizarii, deci continua politica ultimilor ani de ridicare a nivelului veniturilor populatiei si, in consecinta, denominalizarea consumului ca motorul principal al cresterii economice.

Nu este acum si aici cazul sa discutam daca o crestere economica bazata prioritar pe consum este bine venita sau daca este sustenabila intr-o perspectiva mai indelungata. Tema a fost amplu dezbatuta in spatiul public, atat cu argumente de natura strict economica dar si cu accente politicianiste. Nu s-a cristalizat o parere unanima dar ar trebui sa acceptam o solutie mediana spunand ca in acest moment specific al evolutiei economiei europene este absolut necesara o ridicare a veniturilor populatiei (mai ales pe pilonul salariului minim) dar sa atentionam si asupra pericolelor pe care le aduce o mentinere pe termen lung a consumului ca factor prioritar de crestere.

Parerea mea este ca se impune inca de pe acum un proces de "fine tuning" prin care sa se ajusteze gradual dar cu precizie raportul dintre influenta diferitilor factori de crestere in ansanblul cresterii economice.

Trebuie subliniat ca o ajustare brusca si de mare intensitate nu este posibila deoarece echilibrele macroeconomice deja constituite nu se pot destructura brusc fara imediate contractii economice cu implicatii sociale grave. Exemplul Greciei (2009-2010) este edificator. Trecerea brusca a Greciei la o destructurare a echilibrelor dintre venituri si consum prin politici de austeritate au condus la ample miscari sociale si la falimentarea unui numar imens de firme mici si mijlocii.

In Romania 2018, s-ar cere o ajustare treptata, etapizata, intre influenta factorului consum si influenta altor factori cum ar fi industria, exportul, servicii, etc.

Bugetul 2018 pare ca a inteles aceasta necesitate avand in vedere ca acorda o atentie mult mai mare investitiilor printr-un procent de alocare superior anilor anteriori ca si printr-o temperare a ritmului de evolutie a consumului prin amanarea unor cresteri de venituri (majorarea de la 1 iulie a pensiilor cu 10% si a pensiei minime cu 23%) sau eliminarea unor facilitati de consum (compensarea cu zile libere si nu in bani a muncii efectuate suplimentar, neacordarea de tichete cadou sau a indemnizatiilor de hrana si de vacanta).

Este insa bugetul 2018 sustenabil din punctul de vedere al obtinerii sumelor preconizate drept venituri? Exista posibilitatea reala de acoperire a cheltuielilor in limita unui deficit de pana la 3%?

La actualul nivel de informare si analiza, raspunsul poate fi pozitiv. Elementele de sustinere a acestei afirmatii le gasesc intr-o modificare conceptuala pe care o sesizez in intreaga arhitectura a bugetului. Ma refer la tendinta clara de trecere de la o abordare euforica de tip "hocus-pocus", la una realista a posibilitatilor de indeplinire a promisiunilor din programul electoral.

De altfel, primul ministru a punctat acest lucru atunci cand fiind intrebat despre buget a raspuns. "Asta-i Romania, asta e bugetul". Abordarea mai apropiata de starea si posibilitatile reale ale Romaniei s-a remarcat si prin faptul ca guvernul a renuntat la unele propuneri, le-au modificat sau le-au amanat ca urmare a constientizarii gradului lor actual de incompatibilitate cu starea si situatia economiei reale (impozitul pe gospodarie, zero impozit pentru veniturile sub 2000 lei, modificari la splitTVA, etc).

Ar mai trebui adaugat faptul ca se poate beneficia de un aport suplimentar al fondurilor europene, prefigurat de parafarea documentelor in prezenta comisarului european Corina Cretu, ca si de demersurile avansate privind unele investitii straine (cu precadere SUA). Bugetul ramane insa dator in ceea ce priveste demararea efortului de adaptare structurala a economiei romanesti la schimbarea modelului de dezvoltare a economiei globale. Mai putin de 1% este alocat cercetarii - dezvoltarii si nu apare preocuparea pentru sustinerea celui mai important proiect de modernizare reprezentat de complexul laserului de la Magurele.

Desigur, elementul central al credibilitatii bugetului il reprezinta asigurarea unei rate relativ inalte de crestere economica (5,5%). Fara atingerea acestei rate, sansele de realizare a obiectivelor bugetare sunt minime deoarece mentinerea alimentarii bugetului doar la colectarea din impozite si taxe pe o masa de impozitare deja existenta nu este suficienta. Este absolut necesar sa apara un spor de valoare adaugata prin noi investitiila nivelul economiei reale care sa largeasca masa de impozitare.

Chiar daca, pe ansamblu, se poate aprecia ca bugetul 2018 este o constructie credibila nu putem extinde aceasta credibilitate si asupra intregului parcurs al economiei romanesti in 2018. Bugetul este doar o premiza a rezultatelor economice globale iar, deocamdata, nu vorbim nici macar de o executie bugetara ci doar de o proiectie bugetara. De la proiect la realizare este o cale lunga iar in cazul anului 2018 este chiar o cale dificila.

Intr-adevar, anul economic 2018 nu este ocolit de incertitudini si dificultati. Sunt elemente atat de sorginte externa cat si interna care pot influenta substantial nu numai demersul exercitiului bugetar dar si evolutia pe asamblu a economiei romanesti in 2018.

In plan extern, trebuie mentionat efectul climatului de instabilitate pe zonele Orientului Mijlociu si ale Peninsulei coreene, fluiditatea accentuata a pietei monetare internationale mai ales pe relatiile dolar - euro si dolar - yuan, efectele pe piata europeana a Brexit si a regandirii politicii bugetare europene, efectele scumpirii creditelor in context post-criza, inceritudinile pietelor europene estice ca urmare a tensiunilor din Ucraina si zona Marii Negre, influentele schimbarii de pozitie a politicii externe turcesti, efectul valului migrator, cresterea importantei curentului eurosceptic, reactivarea "spiritului" Viscegrad etc.

In plan intern, principalele elemente de dificultate le consider a fi: instabilitatea politica prin radicalizarea pozitiilor in contextul contradictiilor pe Legile Justitiei, lipsa de coordonare intre politica bugetara si cea monetara (guvern si BNR), intrarea in perioada de pregatire a campaniilor electorale (europene, prezidentiale, locale), incapacitatea profesionala a unor ministere de a folosi fondurile alocate pentru investitii, lipsa de predictibilitate datorata schimbarilor repetare a codului fiscal si a lipsei de consecventa in aplicarea legilor.

Datorita existentei unui cumul, nemaintalnit in ultima decada, de factori geopolitici si de politica interna cu caracter perturbator asupra mersului economiei, consider ca anul economic 2018 va fi unul caracterizat printr-un nivel scazut de predictibilitate.

"Surprize" pot oricand sa apara fiind un an al "reasezarii" raportului de forte pe piata internationala in contextul politicii administratiei Trump si al noilor orientari ale politicilor economice promovate de ultimul congres al Partidului Comunist Chinez. Impactul politicii asupra economiei mondiale va fi mult mai puternic in 2018 fata de anii anteriori.
Convingerea mea este ca si in Romania impactul politicii asupra ecomomiei va fi mult mai puternic in 2018, cu efecte inca greu de estimat la aceasta data.

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.

Despre ce vrei sa scriem?


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre economie romania 2018
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 6186 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
7 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

ce se va intampla

Produsul Intern brut nominal pe locuitor va fi intre 12-13.000 USD ($), si doar Bulgaria il va avea mai scazut. Produsul intern brut la puterea populatiei de cumparare (PPP) pe locuitor va fi intre 26-28.000 USD ($). Economia Romaniei va creste puternic si in 2018, somajul va scadea, firmele vor creste salariile ca sa isi pastreze angajati sa nu plece la alte firme.

 

Dle Profesor

Articolul Dvstra seamna cu o lectie de curs la Universitate si fara de clarvizitate! Presupuneri si gargra de masmedia!
Acest guvern este primul guvern care recunoaste carcterul hotesc al romanului, care prin legislatia de protectie a capilor mafioti, a dus la o stare generala de hotie si nerespectare a legislatiei, care va deveni si mai favorabila mafiei in functiune.
Daca Spania va marii salariul minim cu 19% ca sa ajunga la 850 €, te intrebi ce cauta romanii nostrii pe acolo, dar cind vezi care este salariul minim in ROU si vezi ca Trivago spune ca avem romani ce au pregatit 200 - 250 € pentru cazarea pe o noapte de revelion la munte, te intrebi ce fel de clase sociale sunt in ROU si de ce saracimea prostita nu este in stare sa atace aceste fenomene de distrugere in masa a societatii.
Asa cum scrieti timpul ne va aduce adevarul, dar eu ma intreb cind unul din opozitia politica va fi in stare sa spuna totalul adevar, macar in masmedia?

 

Deci n-a fost dezastru, cum preconizau "specialistii" Opozitiei?

Sa-i mai credem vreodata? NEVER! ))))

"Conform indicatorilor standard ai evaluarii calitatii activitatii economice, anul 2017 a fost bun pentru Romania.
S-a inregistrat o rata a cresterii economice la nivel de record european, deficitul bugetar s-a incadrat in limitele admise, rata somajului s-a situat la un nivel mai mult decat acceptabil iar, pe medie, veniturile populatiei au crescut, cu ecou direct in volumul si calitatea consumului. Rata de indatorare nu a atins nivelul de periculozitate din punctul de vedere al ponderii ei in PIB."

 

este liniste pe forum pentru fo' ore..sunt in sedinta, sa se

puna de acord la raspuns. Prezic ca peste fo' doua ore ies in forta. Daca vor avea ceva argument, sendinta a fost fructuoasa. Daca ies doar cu injuraturi formate din mono-silabe si nimic altceva, sedinta a fost pierdere de timp.

Domnul Cosea ....

Cand vine la Rares Bogdan spune: "eu cand v-am zis de dezastru incă de anul trecut, nu m-ați crezut !

sau
" psd a luat 12 miliarde de euro imprumut si i-a aruncat in consum, marfurile fiind preponderent din import; asta e cresterea noastra economica, domnule Rares Bogdan, facem locuri de muncă pentru nemti, francezi, polonezi, unguri "

PSD a taiat toate investiiile in 2017...

... si domn profesor Cosea povesteste despre investiile din generatia 4.0 !!
Cred că Tudose iși ia notițe acum... ☺☺

 

Profesorul Cosea este o persoana fina si decenta, asa ca ne asigura

ca in economie, "toate sint bune si la locul lor".Urmeaza sa ne cada bine cirnatii si friptura din carnea artificiala de la supermarketurile straine, cit si sampania de 14 lei din prafuri, alcool si apa, luata de pe oriunde.Asa ca, autorilor si colegilor comentatori - un an bun, numai bine si noroc in 2018 - in care nu stim ce ni se pregateste...

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor