Cum sunt reflectate cazul Ursu, deciziile lui Toader si momentul 10 august in raportul Departamentului de Stat despre Romania

Vineri, 13 Martie 2020, ora 10:35
4003 citiri
Cum sunt reflectate cazul Ursu, deciziile lui Toader si momentul 10 august in raportul Departamentului de Stat despre Romania
Foto: Arhiva Ziare.com

Departamentul de Stat american a publicat, miercuri, raportul anual privind situatia drepturilor omului in lume. Referitor la Romania, documentul consemneaza ca printre problemele semnificative in 2019 s-au numarat violentele Politiei impotriva rromilor, coruptia endemica a oficialitatilor, tolerarea de catre autoritatile judiciare a violentei impotriva femeilor si fetelor, precum si abuzurile impotriva persoanelor institutionalizate cu dizabilitati.

Sistemul judiciar din Romania a luat masuri pentru inculparea si condamnarea oficialilor care au comis abuzuri, dar autoritatile nu dispun de mecanisme eficiente in acest scop, iar procedurile indelungate privind presupuse abuzuri ale Politiei si acte de coruptie duc in multe cazuri la achitari.

Faptul ca unii din cei care incalca drepturile omului scapa nepedepsiti continua sa reprezinte o problema, arata rezumatul raportului.

Departamentul de Stat mentioneaza cazul din 19 iulie anul trecut, cand trei jandarmi din Vatra Dornei au incercat timp de 10 minute sa imobilizeze un barbat in varsta de 55 de ani, suspectat de agresiune sexuala impotriva unui copil. Agentii au folosit spray lacrimogen, iar barbatul si-a pierdut constienta si a fost dus la spital, unde a murit a doua zi. Parchetul Militar din Iasi a deschis un dosar in care un jandarm este urmarit penal pentru comportament abuziv si abuz in serviciu.

Cazul Ursu

Este remarcat si cazul dizidentului Gheorghe Ursu, ucis in arest in 1985. Fostii ofiteri ai Securitatii comuniste Marian Parvulescu si Vasile Hodis au fost achitati in acest dosar de Curtea de Apel Bucuresti, in octombrie 2019; sentinta nu este definitiva, consemneaza raportul. Fiul victimei a declarat ca va face recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Vezi si De ce au fost achitati ofiterii de Securitate judecati pentru moartea lui Gheorghe Ursu

Mai multe organizatii neguvernamentale si presa au relatat despre abuzuri comise de politisti si jandarmi impotriva detinutilor, arestatilor preventiv, rromilor si altor persoane din categorii vulnerabile - femei, prostituate, consumatori de droguri, persoane fara adapost.

De obicei este vorba de exces de forta, inclusiv batai. Un exemplu este cazul a doi adolescenti rromi prinsi la pescuit in lacul dintr-un parc din Sectorul 3 din Bucuresti, in septembrie 2018; dupa un an, ancheta procuraturii era in curs.

In februarie 2019 a inceput urmarirea penala a directorului penitenciarului Rahova si a 15 angajati, suspectati ca au batut mai multi detinuti in perioada 2015-2018 si au falsificat documente medicale pentru a-si acoperi abuzurile.

Nicio condamnare. Intervine CEDO

Conform organizatiei neguvernamentale Romani CRISS, dupa 44 de cazuri de violente comise de politie impotriva rromilor in ultimii 13 ani, nu s-a inregistrat la nivel national nicio condamnare. De multe ori, cazurile nu au fost trimise de procurori in instanta.

In unele cazuri, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a decis ca sistemul judiciar din Romania nu a ajuns la solutii corecte; durata medie a dosarelor de acest gen a fost de aproape patru ani.

In aprilie 2019, CEDO a consemnat ca o perchezitie in forta efectuata in 2011 la domiciliul unei familii de rromi din Valcele, judetul Covasna, soldata cu raniri care au necesitat ingrijiri medicale, a fost decisa pe baza etniei suspectilor. CEDO a decis ca autoritatile au presupus automat ca etnia este asociata cu comportamentul infractional, iar plangerile victimelor pe motiv de discriminare au fost respinse de instantele romanesti fara o analiza aprofundata.

Politistii au fost adesea exonerati dupa acuzatii de batai si alte tratamente crude, inumane sau degradante. Perceptia publica privind coruptia si ineficienta Politiei au contribuit la lipsa de respect din partea cetatenilor, iar salariile mici au fost una din cauzele disponibilitatii unor politisti de a lua mita.

Conform ONU, trei acuzatii de exploatare sexuala si abuz din partea unor membri romani ai unor misiuni de mentinere a pacii, raportate in 2017 si 2018, sunt in curs de anchetare. In toate cazurile, suspectii sunt observatori militari desfasurati in cadrul Misiunii ONU de Stabilizare in Republica Democratica Congo.

In unul din cazuri este vorba de violarea unui minor; suspectul a fost repatriat de ONU. In alte doua cazuri acuzatiile sunt de exploatare sexuala. Anchetele autoritatilor romane sunt in curs.

Conditiile de detentie

Conditiile de detentie fac obiectul unui capitol separat din raport, in care se mentioneaza ca in unele inchisori si aresturi exista plangeri privind supraaglomerarea, violentele frecvente intre detinuti, asistenta medicala insuficienta, alimentatia necorespunzatoare sau imposibilitatea unor convorbiri confidentiale cu avocatii sau familiile.

Autoritatile independente nu au anchetat toate acuzatiile credibile privind conditiile inumane. Guvernul a permis vizite de monitorizare ale unor observatori independenti pentru drepturile omului, care au avut loc pe tot parcursul anului trecut.

In 2019, a continuat problema insuficientei de personal, de spatiu fizic si de tehnologie in sistemul judiciar, ceea ce a impiedicat celeritatea actelor de justitie si a dus la procese excesiv de lungi.

In materie civila, care reprezinta 80% din cazurile ajunse in instante, distribuirea cauzelor a fost inegala, ceea ce a dus la niveluri de eficienta foarte diferite intre regiuni. Lipsa jurisprudentei si a unui sistem modern de gestionare a cauzelor a dus la un numar mare de apeluri si la procese indelungate.

Uneori, sentintele civile nu au putut fi executate, deoarece procedurile aferente sunt greoaie si dureaza mult.

Libertatea de exprimare

In privinta libertatii de exprimare, s-a constatat ca diferite institutii publice, in special Jandarmeria, au continuat sa amendeze, sa retina sau sa blocheze protestatari care iesisera in strada impotriva coruptiei, a guvernului, a eliberarii conditionate a condamnatilor sau a abuzurilor impotriva copiilor.

Pe 5 mai 2019, Tribunalul Bucuresti a respins apelul jandarmeriei in procesul cu Ion Duia, surdomut amendat cu 2.000 de lei pentru ca, potrivit jandarmilor, a strigat sloganuri impotriva partidului de guvernamant.

Zeci de reporteri din intreaga tara au continuat sa fie hartuiti, dati in judecata sau amenintati de autoritatile pe care le anchetau sau de apropiati ai oficialilor vizati. Pe 22 martie, ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a refuzat sa le reinnoiasca acreditarile reporterilor Ovidiu Oanta de la ProTV si Ionela Arcanu de la Realitatea TV, specializati in domeniul Justitiei.

Toader s-a prevalat de o lege care prevede ca acreditarea poate fi refuzata daca jurnalistul perturba activitatea institutiei. Cei doi jurnalisti erau cunoscuti pentru intrebarile incomode adresate ministrului in conferintele de presa. Acreditarea lui Oanta a fost reinnoita in urma protestelor presei, iar Arcanu a fost reprimita doar pe 8 mai, dupa ce Toader isi incheiase mandatul.

Pe 15 aprilie, jurnalista Emilia Sercan, care a anchetat plagiatele comise de oficiali guvernamentali, a reclamat ca a primit amenintari cu moartea. Ea a facut o plangere penala, iar pe 18 septembrie DNA i-a pus sub acuzare pe fostul rector al Academiei Nationale de Politie, Adrian Iacob, si pe fostul vicerector, Mihail-Petrica Marcoci, pentru instigare la santaj si pentru ca i-au cerut politistului Gheorghe Adrian Barbulescu sa o ameninte cu moartea pe jurnalista.

In 10 decembrie, Tribunalul Bucuresti l-a condamnat pe Barbulescu la un an de inchisoare cu suspendare. Sentinta, care a avut in vedere colaborarea condamnatului cu procuratura, nu este definitiva.

Amenzi pentru insulte pe Facebook

Pe tot parcusul anului trecut, mai multe persoane au fost amendate pentru critici sau insulte pe Facebook, in special la adresa unor angajati sau institutii din cadrul Ministerului de Interne.

Pe 21 ianuarie, Politia din Satu Mare a informat presa ca a aplicat trei amenzi de cate 200 de lei pentru ultraj la adresa unor politisti, dupa ce acestia parcasera pe locuri rezervate persoanelor cu dizabilitati. Dupa amenda, pagina de Facebook cu fotografii de autovehicule parcate ilegal a fost dezactivata.

Pe 26 iunie, sindicatul politistilor SNAP a reclamat trupa Parazitii si casa de productie a acesteia, cerand retragerea unei piese muzicale critice la adresa politiei. SNAP a cerut daune de 100.000 de euro si a pretins scuze publice pentru insulta. Curtea de Apel Bucuresti a respins pe 12 august plangerea sindicatului si a decis ca SNAP nu poate cere daune in numele Politiei, deoarece reprezinta numai 8000 din cei 65.000 de angajati ai institutiei. SNAP a facut apel.

10 august

Protestul din august 2018 din Piata Victoriei din Bucuresti, la care au participat aproximativ 100.000 de oameni, este de asemenea remarcat in raportul citat, care retine ca potrivit Ministerului de Interne cateva sute de persoane violente au incercat sa se apropie de cladirea guvernului si au aruncat cu obiecte spre jandarmi.

Presa si societatea civila au sustinut ca numarul protestatarilor violenti a fost mult mai mic, de ordinul zecilor.

Jandarmii au folosit gaze lacrimogene si tunuri cu apa fara discriminare, afectand protestatari pasnici, inclusiv copii si batrani. Organizatii neguvernamentale, observatori si jurnalisti au vazut jandarmi care aruncau recipiente cu gaze lacrimogene spre manifestanti care nu reprezentau o amenintare.

Jandarmii au folosit violenta si impotriva celor care plecasera de la protest si se aflau pe strazile din apropiere. In multe imagini televizate au putut fi vazuti jandarmi care loveau cu pumnii, picioarele si bastoanele protestatari pasnici.

Mai multi manifestanti au fost raniti de fragmente de grenade lacrimogene. In urma protestului au fost facute peste 770 de plangeri penale pentru utilizarea excesiva a fortei impotriva protestatarilor pasnici; pe tot parcursul lui 2019 anchetele au fost tergiversate, iar dosarul a fost transferat intre diferite parchete.

Capitolul din raport privind Romania poate fi consultat aici.

Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Primarul de la Sectorul 5, Cristian Popescu Piedone, este cotat cel mai bine în majoritatea sondajelor de opinie pentru a câștiga Primăria Capitalei. El este văzut adesea „pe teren”,...
România a depășit 1.091 km de autostradă şi drum expres în circulaţie. Anunțul ministrului Transporturilor despre viitoarele proiecte
România a depășit 1.091 km de autostradă şi drum expres în circulaţie. Anunțul ministrului Transporturilor despre viitoarele proiecte
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat joi, 28 martie, că sunt implementate - proiectare şi execuţie contracte pentru construirea a încă 729 km de drum de mare viteză....
#Romania raport departament stat SUa , #politie