Dosarul Transalpina: Cum i-a salvat o decizie CCR pe Nelu Iordache si directorii de la Drumuri si Poduri

Milionarul Nelu Iordache, 8 sefi din cadrul Directiei Regionale de Drumuri si Poduri (DRDP) Craiova si compania Romstrade au fost achitati definitiv luni in dosarul Transalpina, potrivit unei decizii date de Curtea de Apel Bucuresti.

Prejudiciul in acest caz, estimat in 2014 de Compania Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNANDR) la suma de 22.849.267,12 de lei, a fost recuperat in timpul anchetei, la solicitarea procurorilor DNA.

Un dosar in care principalele acuzatii ale procurorilor DNA au fost cele de abuz in serviciu, fals intelectual si uz de fals.

Cum s-a ajuns aici

Cum au picat acestea? Sa le luam pe rand.

Potrivit minutei Curtii de Apel Bucuresti, judecatorii au constatat ca infractiunile de fals intelectual in forma continuata si uz de fals in forma continuata in cazul a trei dintre directorii DRDP Craiova s-au prescris si au incetat procesul penal. O decizie similara a fost data in cazul companiei Romstrade, dupa ce magistratii au constatat ca acuzatia de fals in inscrisuri sub semnatura privata s-a prescris.

Decizia Curtii de Apel Bucuresti poate fi consultata pe portalul instantelor.

In cazul a cinci dintre directorii DRDP Craiova, Curtea de Apel Bucuresti a decis achitarea, in baza prevederii ca "fapta nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege."

Acuzat de instigare la infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata, fapte de care erau acuzati directorii DRDP Craiova, Nelu Iordache a fost achitat in baza articolului potrivit caruia "fapta nu exista."

Motivarea Curtii de Apel Bucuresti urmeaza sa fie publicata in urmatoarea luna.

Acuzatia de abuz in serviciu, "lovita" de CCR

Principala acuzatie a procurorilor DNA din acest dosar era insa cea de abuz in serviciu, pentru care au fost judecati directorii DRDP Craiova. Milionarul Nelu Iordache si compania Romstrade erau acuzati de instigare la abuz in serviciu.

Aceasta infractiune "a picat" din faza de fond a procesului, la Tribunalul Bucuresti. In decembrie 2017, judecatorul a decis achitarea celor inculpati in baza celebrei decizii CCR 405/2016.

"Fapta nu este prevazuta de legea penala," a fost motivarea instantei.

Curtea Constitutionala a decis, pe 15 iunie 2016, ca in definitia abuzului in serviciu, sintagma "indeplineste in mod defectuos" trebuie interpretata prin "indeplineste cu incalcarea legii". Prin "lege" intelegandu-se doar legi, ordonante simple si ordonante de urgenta. Nu si daca functionarul incalca reglementari secundare: hotarari de guvern, fisa postului, ordin ministerial, ordin de prefect, caiet de sarcini etc.

In momentul in care CCR a dat aceasta decizie, dosarul Transalpina era pe rolul instantelor de aproape 2 ani, rechizitoriul in acest caz a fost emis in mai 2014.

Iata minuta si sedintele de judecata de la Tribunalul Bucuresti, pe portalul instantelor.

Infractiunea, redefinita

Tribunalul Bucuresti a explicat ca, prin decizia 405/2016, infractiunea de abuz in serviciu a fost practic redefinita de CCR.

In cazul functionarilor trimisi in judecata, instanta a constatat ca acestia au incalcat atributii de serviciu, dar nu si prevederile unei legi.

De exemplu, doi dintre dirigintii de santier au confirmat mai multe lucrari, desi acestea nu erau in integralitate executate.

"Lipsa deplasarii in teren pentru verificarea lucrarilor efectiv executate se datoreaza fie volumului mare de activitate pe care il aveau de indeplinit cei doi diriginti de santier, fie cel mult neglijentei acestora in indeplinirea atributiilor de serviciu," explica Tribunalul Bucuresti.

Judecatorii au respins sustinerea Ministerului Public, in sensul ca dirigintii de santier au incalcat prevederile Legii 10/1995 privind calitatea in constructii. Motivarea: intrucat actul normativ mentionat se refera la calitatea in constructii, "ori in cauza nu s-a sustinut si nici nu s-a dovedit ca lucrarile executate ar fi fost de proasta calitate."

In cazul altor sefi din cadrul DRDP Craiova, instanta precizeaza ca acuzatiile aduse acestora vizau faptul ca acestia au avizat/au vizat/au confirmat/au certificat lucrari fictive, avand drept consecinta prejudicierea CNANDR prin plata unor lucrari neexecutate.

Tribunalul: Au incalcat fisa postului

Potrivit judecatorilor, li se cerea unor persoane ce nu erau specialisti in domeniul constructiilor sa verifice pe teren conformitatea executarii lucrarilor cu situatiile prezentate.

"Activitatea de vizare/avizare/confirmare/certificare pe care o indeplineau acesti inculpati privea doar latura financiar-contabila, respectiv daca plata putea fi efectuata din punct de vedere al alocatiilor (creditelor) bugetare, adica daca existau in buget sume alocate pentru plata solicitata, respectiv daca suma se incadra in prevederile contractuale, pentru a nu se depasi valoarea contractului etc., astfel ca nu era obligatia acestora sa sesizeze eventuale neconcordante intre lucrarile executate si cele pentru care se solicita confirmarea. In caz contrar, nu ar mai fi fost nevoie de dirigintii de santier."

Concluzia Tribunalului: Nu se poate vorbi de o incalcare a legii de catre directorii DRDP Craiova, "incalcarea obligatiilor din fisa postului de catre fiecare dintre acesti inculpati, incalcare mentionata in actul de sesizare a instantei, nu se subscrie notiunii de incalcare a legii, cata vreme fisa postului nu reprezinta o lege in sensul deciziei Curtii (Decizia CCR 405/2016 - n.red.)."

Concluzia finala

In acest caz, tribunalul explica si ca, daca nu s-a retinut fapta de abuz in serviciu pentru directorii DRDP Craiova, nici faptele de instigare la abuz in serviciu in cazul lui Nelu Iordache nu pot fi retinute. De altfel, din actele dosarului, judecatorul a aratat ca nu exista probe din care sa rezulte ca Nelu Iordache i-ar fi determinat pe functionarii statului sa aiba o anume conduita care sa fie contrara legii, iar acestia intocmeau situatiile de lucrari ca o parte din conduita convenita in cadrul derularii contractului.

"Pe cale de consecinta, neputandu-se retine ca fapta de abuz in serviciu, asa cum este ea acum definita, dupa Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 405 din 15 iunie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 517 din 08 iulie 2016, a fost savarsita de cei 7 (sapte) inculpati, angajati ai DRDP Craiova, nici faptele de instigare la abuz in serviciu sau instigare la instigare la abuz in serviciu nu pot fi retinute ca fiind savarsite de Mircea Nicolae Dorel, Romstrade, si respectiv, Nelu Iordache.

De altfel, nu exista nicio dovada ca Mircea Nicolae Dorel, Nelu Iordache sau Romstrade au determinat pe ceilalti inculpati sa aiba o anume conduita care sa fie contrara legii. Faptul ca se intocmeau situatii de lucrari ce se cereau a fi confirmate si avizate de angajatii DRDP Craiova face parte din conduita convenita in cadrul derularii contractului si nu poate fi asociata cu o instigare la o fapta prevazuta de legea penala.

De asemenea, solicitarile constructorului de a-i fi confirmate si vizate lucrarile nu pot fi privite ca fiind altceva decat manifestarea fireasca a drepturilor contractuale ale acestuia, fiind evident ca interesul oricarei societati comerciale fiind acela de a obtine finantare pentru continuarea activitatii sale.

In orice caz, instanta apreciaza ca nu exista niciun temei pentru a se retine savarsirea infractiunii de instigare la abuz in serviciu de catre Mircea Nicolae Dorel sau Romstrade, cu atat mai putin cea de instigare la instigare la abuz in serviciu de catre Nelu Iiordache," concluzioneaza Tribunalul Bucuresti.

In cazul infractiunii de abuz in serviciu, directorii DRDP Craiova, Nelu Iordache si Romstrade au fost achitati in baza prevederii potrivit careia "fapta nu este prevazuta de legea penala."

Milionarul Nelu Iordache este judecat in mai multe dosare de coruptie, instrumentate de DNA, dar acesta este primul caz in care justitia a dat o decizie definitiva.

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...