Tortionarul fara remuscari Ioan Ficior isi asteapta sentinta

Autor: Adelina Tintariu - expert stiinte politice
Miercuri, 15 Martie 2017, ora 07:21
10136 citiri

Pe 15 martie, ce-al doilea tortionar trimis in judecata pentru crime contra umanitatii isi va afla sentinta definitiva. Colonelul in rezerva Ioan Ficior a trait suficient pentru a raspunde in fata legii pentru crimele comise acum mai bine de 50 de ani la Periprava.

La fel ca Alexandru Visinescu, Ioan Ficior va ramane in istorie ca unul dintre cei mai aprigi calai, facandu-se vinovat de moartea a cel putin 103 detinuti si torturarea altor cateva sute. Timpul s-a transformat intr-un adversar pentru cei doi tortionari.

In septembrie 2013, echipa Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCEMR) depunea sesizarea penala impotriva temutului comandant de la Periprava, Ioan Ficior. Era al doilea dosar de investigatii, dupa cel al comandantului de la Ramnicu Sarat, Alexandru Visinescu.

Pe atunci nu ne gandeam ca vom ajunge in aceasta zi, cand vorbim deja despre doua cazuri judecate de instantele din Romania privind crimele comunismului.

Procesele celor doi tortionari creioneaza un precedent juridic important pentru investigarea a mii de dosare care tin de trecutul comunist din Romania. Daca pana acum instrumentele legale in aceste spete erau limitate, de astazi putem vorbi deja despre o literatura juridica aprofundata privind condamnarea crimelor comunismului, care poate servi eforturilor de solutionare si a altor cazuri din trecutul ceva mai recent, precum dosarele Revolutiei si Mineriadei sau cazul inginerului Gheorghe Ursu.

Tortionarii in boxa acuzatilor

Pusi in fata acuzatiilor procurorilor, Alexandru Visinescu si Ioan Ficior nu au putut accepta nicio clipa noul statut. Au respins orice acuzatie de vinovatie pentru faptele lor. Nici macar intalnirea cu unele dintre victimele lor nu i-a determinat sa recunoasca ororile pe care le-au comis in numele unui regim criminal.

Cu greu s-au putut plasa cei doi intr-un prezent care le cere socoteala pentru anii in care se credeau invincibili.

In urma atrocitatilor comise in secolul trecut, Hannah Arendt vorbea despre banalizarea raului, incercand sa analizeze comportamentul calailor in raport cu victimele lor.

In timpul proceselor calailor intalnim de regula doua tipuri de explicatii pe care acestia le dau in fata judecatorilor: pe de o parte, invoca contextul politic: "asa erau vremurile, asa mi s-a ordonat sa fac", pe de alta parte, incearca sa se pozitioneze de partea binelui: "eu am incercat sa ii ajut, le-am asigurat ajutorul medical necesar, in alta parte era mai rau".

Visinescu si Ficior se inscriu in acest tipar comportamental, minimalizand in totalitate dreptul de viata si de moarte pe care l-au avut asupra victimelor lor in perioada in care erau comandanti ai celor doua lagare.

Dovezile arata cruzimea lor fata de detinuti, carora le aplicau torturi fizice si psihice zilnice, le refuzau tratamentul medical sau ii infometau.

Cu toate acestea, pe tot parcursul procesului, s-au prezentat ca simple victime ale sistemului. Nu s-au putut zari nicio clipa pe chipul lor regretul sau compasiunea fata de fostii detinuti politici care povesteau inlacrimati bataile si schingiuirile la care au fost supusi.

La fel ca atunci, si astazi au ramas insensibili in fata umanitatii.

Vocea victimelor a fost in sfarsit auzita

Procesele au pus fata in fata deopotriva victime si calai. Victimele au avut pentru prima data cadrul legal in care sa povesteasca ororile prin care au trecut in perioada comunista si sa isi priveasca in boxa acuzatilor calaii dand explicatii pentru comportamentul lor inuman.

Marturiile lor sunt cutremuratoare, vorbesc despre ani de suferinta si incercari in lagarele comuniste.

Nici viata de dupa lagar nu a fost mai usoara, caci umilintele au continuat. De aceasta data, trairile lor nu au mai stat sub imperiul tacerii, iar faptele celor vinovati au capatat conotatia juridica necesara pentru investigare si condamnare.

Pe holurile Curtii de Apel, un fost detinut politic, aflat la procesul lui Ioan Ficior, s-a apropiat de calaul sau si l-a intreabat daca il recunoaste si daca isi aduce aminte de momentele in care l-a batut cu bestialitate la Periprava.

Sigur pe el, Ioan Ficior si-a pus palaria si a mers mai departe spre sala de judecata fara sa clipeasca.

Adelina Tintariu este licentiata in Stiinte Politice la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti. Si-a continuat studiile prin programul de master in Comparative Politics din cadrul aceleiasi facultati. A contribuit la documentarea cazurilor de infractiuni contra umanitatii deschise impotriva fostilor comandanti de penitenciare din perioada comunista Alexandru Visinescu si Ioan Ficior, ambii condamnati. Un alt proiect important pe care l-a coordonat in perioada 2011-2014 a fost cel de transformare in Memorial a fostului penitenciar comunist de la Ramnicu Sarat. De asemenea, Adelina Tintariu este membra a Fundatiei Fundatiei CAESAR incepand cu luna mai a anului 2015.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Conducerile PSD și PNL, discuții cu consilierii municipali pe amendamente la bugetul Capitalei. Se cere o dezbatere în Consiliul General SURSE
Conducerile PSD și PNL, discuții cu consilierii municipali pe amendamente la bugetul Capitalei. Se cere o dezbatere în Consiliul General SURSE
Conducerile PNL şi PSD Bucureşti vor avea o întâlnire, marţi, 19 martie, cu consilierii municipali social-democraţi şi liberali pentru a cere convocarea unei şedinţe de Consiliu General...
Diana Șoșoacă spune că a fost filmată la duș: "Dacă nu-mi dau demisia din funcţia de senator vor da filmări intime"
Diana Șoșoacă spune că a fost filmată la duș: "Dacă nu-mi dau demisia din funcţia de senator vor da filmări intime"
Senatoarea Diana Șoșoacă susține că a primit amenințări și este hărțuită, cu scopul de a-și prezenta demisia. Ea pretinde chiar că e șantajată cu filmări compromițătoare cu ea,...
#Ioan Ficior sentinta , #proces