Ce fel de Romanie avem in diaspora? Un dialog cu Vintila Mihailescu

Este diaspora o alta Romanie sau macar una altfel sau mai degraba o tara mai mica, care repeta clivajele de acasa? De fapt, lucrurile stau mai simplu: diaspora inseamna romanii plecati sa munceasca si care, intelectuali sau "amarasteni", au acceptat de-a lungul timpului - iar acesta este un merit - joburi grele si prost platite, dar care "au uns", indirect, economia tarii.

Romania are cel mai mare procent din Uniunea Europeana de populatie activa care traieste in strainatate si tocmai aceasta demografie ar trebui sa ne ingrijoreze, nu faptul ca "diaspora" circula cu low-cost sau cu business class, ne spune antropologul Vintila Mihailescu.

Cert e, insa, ca politicienii de acasa au descoperit diaspora si ii vor votul sau, mai bine-zis, voturile, pentru ca aceasta diaspora, chiar daca voteaza mai informat si poate mai rational, nu este un corp unitar, ci repeta chiar clivajele sociale de "acasa", din Romania.

Despre ce este si ce nu este diaspora am vorbit cu antropologul Vintila Mihailescu. Este un dialog menit nu sa ia partea unuia sau altuia, "pro sau anti M*** PSD", ci sa restabileasca premisele unei relatii asumate si lucide intre romanii din Romania de acasa si cei din Romania din diaspora.

O relatie destul de cenusie in anii 2000, atunci cand desconsiderarea din partea statului a devenit apoi dispret din partea unei mari parti a publicului: mass-media a creat si difuzat, cu vinovate delicii, imaginea "capsunarului". Este una dintre cele mai dezgustatoare expresii a "urii de sine" din istoria postcomunista a Romaniei, spune Vintila Mihailescu: momentul in care cele "doua Romanii" se extindeau astfel si peste granita.

Iata, pe larg, explicatiile antropologului Vintila Mihailescu.

Ce este si ce nu este diaspora

Diaspora este demografie, nu ideologie! Ea este deci un fapt social, si, ca orice fenomen social, trebuie mai intai identificata: de unde porneste, unde se duce si care este magnitudinea ei.

Despre "diaspora clasica" a evreilor din Babilon, cu care incepe cam orice istorie a fenomenului, se stie ca a fost vorba de aproximativ 27.000 de evrei; in prezent, "diaspora globala" este alcatuita din peste 250 de milioane de persoane, in crestere cu 50% fata de anul 2000.

Desigur ca este altceva, desigur ca tine de "mobilitatea globala", dar si de fenomenul "refugiatilor" etc.

Cum putem deci sa "masuram" acest fenomen social al diasporei? Cautand un numitor comun intre diaspora, migratie, exil, deportare si piata muncii, toate legate intre ele in prezent: numarul de persoane traind in alta tara decat aceea in care s-au nascut. E o masuratoare birocratica, de acord, dar este singura care poate sa ne dea cat de cat o imagine a amplorii fenomenului.

Dupa care acesta trebuie explicat: cine, de unde, de cand, incotro, cum si mai ales de ce constituie aceasta "dispersie" (originea greaca a acestui termen)? Dar nu partizanatele ideologice vor oferi o astfel de explicatie!

Intre "demografie" si "ideologie" exista astfel o distanta considerabila, in care e loc pentru idealizari si frustrari, solidaritate si conflict, fantasmari de toate soiurile si, desigur, multa manipulare politica.

Din acest punct de vedere, da, desigur, orice persoana nascuta in Romania si care traieste actualmente in alta tara face parte din diaspora.

Intrebarea ulterioara, care complica lucrurile, va fi insa ce inseamna "traieste in strainatate"? Se intoarce in tara, poate sau vrea sa se intoarca din cand in cand in tara, vrea sa ramana acolo, in strainatate, sau, cum spun multi romani, "cand ies la pensie, vreau neparat sa ma intorc acasa"?

Fenomenul hibrid diaspora/mobilitate internationala a devenit si el "fluid", ca intreaga societate globala in care traim - si ca atare greu de masurat cu precizie.

Pana una-alta, insa, romanii stabiliti in strainatate alcatuiesc cu totii si in mod egal "diaspora" romaneasca a momentului. O diaspora care plaseaza Romania in top 20 al tarilor cu migratie, avand una dintre cele mai mari rate anuale de crestere intre 2005 si 2015 (7,3%, mult mai mica decat 13,1% in Siria, dar considerabil mai mare decat 5,1% in India, de pilda).

O migratie care face ca, in 2017, Romania sa aiba cel mai mare procent din UE de populatie activa care traieste in strainatate (19,7%, comparativ cu 15% in Lituania, 14% in Croatia, 13,9% in Portugalia, 12,9% in Lituania si 12,5% in Bulgaria) . Aceasta "simpla" demografie ar trebui sa ne ingrijoreze, nu faptul ca "diaspora" circula cu low-cost sau cu business class!

Cand a aparut diaspora si cum au aparut in peisaj "capsunarii", una dintre cele mai dezgustatoare expresii a "urii de sine" din istoria postcomunista a Romaniei

Pe de o parte, este faptul social al emigrarii - iar acesta nu a inceput in interbelic, ci trebuie sa mergem in urma macar pana la zecile de mii de ardeleni plecati in Statele Unite pe la 1900, dintre care unii s-au intors, altii nu.

Pe de alta parte, exista reprezentarea sociala a diasporei. Iar aici lucrurile pot deveni deja partizane: diaspora cea buna, electiva si elitista, a unora, diaspora "tradatorilor" puterii comuniste, diaspora "recuperabila" a aceleiasi puteri comuniste de mai tarziu etc.

Dupa 1990, migratia a fost perceputa aproape exclusiv ca oportunitatea mult visata a liberei circulatii - ceea ce era cat se poate de adevarat. In 1998, a fost creat Subsecretariatul de Stat pentru Romanii de Pretutindeni, dovedind o preocupare a statului, firesc interesata, pentru "vechea" diaspora, realizata si influenta.

Acelasi stat s-a dovedit insa total neinteresat de "noua" diaspora, care se forma rapid sub ochii nostri, ai tuturor.

Desconsiderarea din partea statului a devenit apoi dispret din partea unei mari parti a publicului: mass-media a creat si difuzat, cu vinovate delicii, imaginea "capsunarului". Si, atentie, aceasta porecla nu a fost data de niste straini rauvoitori, ca in cazul "instalatorului" polonez, ci de rudele si vecinii din tara ai "capsunarilor"!

Este una dintre cele mai dezgustatoare expresii a "urii de sine" din istoria postcomunista a Romaniei. Cele "doua Romanii" se extindeau astfel si peste granita.

Sa lamurim cateva lucruri: primii care au plecat la munca in strainatate nu au fost "amarastenii", zatul societatii - acestia nu stiau nici cum sa ajunga la aeroport! -, ci categoriile comparativ mai educate si instarite, dar care, tocmai de aceea, nu se puteau multumi cu cersitul dupa un loc de munca in tara; imensa majoritate a acestor oameni au plecat tocmai ca sa munceasca, drept care au acceptat, o vreme, chiar si cele mai prost platite si grele activitati - acelasi lucru l-au facut, pentru a reusi, foarte multi dintre intelectualii de marca emigranti: acesta este un merit, nu o tara congenitala.

Intre 1991 si 2015, acesti "capsunari" au introdus in tara aproximativ 55 de miliarde de euro (fara banii trimisi "in plic"), in 2016 au intrat oficial in tara aproximativ 3,5 miliarde dolari, iar in 2017, aproape 5 miliarde, toti acesti bani permitand, ce-i drept, mai ales investitii domestice, dar care au stimulat mai departe industriile si comertul aferente, au crescut puterea de cumparare a populatiei si, deloc neglijabil, au permis Romaniei sa aiba doar un somaj modest: direct si indirect, au "uns" economia tarii.

A existat tot timpul si un "antreprenoriat potential", adica persoane care s-ar intoarce in tara pentru a investi intr-o afacere privata, procentul lor scazand de la aproximativ 20% in anii 2000 la in jur de 15% in perioada crizei, pentru a ajunge la peste 60% in prezent - dar conditiile pe care le ofera societatea romaneasca le fac sa mai stea pe ganduri...

Pe scurt, aceasta diaspora era - si este in continuare - pur si simplu o diaspora, cu toata diversitatea ei sociala inevitabila, indiferent daca in tara ea este tratata drept "capsunari", libertate de circulatie sau brain-drain.

Diaspora electorala: un vot vanat in tara sau cand i-au descoperit politicienii pe cei plecati

Tot scandalul "votului din diaspora", incepand din 2009 si culminand cu 2014 (cand, sa ne aducem aminte, aproape 90% dintre votantii din diaspora l-au ales pe actualul presedinte), a transformat diaspora demografica, dispersata si diversa, intr-un actor politic presupus unitar: Diaspora a votat altfel!

Da, diaspora poate sa voteze altfel, pentru ca este vorba, intr-o comparativ mai mare masura, de un "vot informat", care poate taxa mai vehement si in cunostinta de cauza derapajele non-europene ale Puterii, oricare ar fi aceasta.

Dar si diaspora, ca si societatea romaneasca, poate fi divizata sau (relativ) unitara, se poate organiza intr-un fel sau altul sau fiecare poate sa ramana pe cont propriu, si, desigur, poate fi si ea manipulata intr-un fel sau altul - in principiu, insa, spatiul de manipulare este mai mic si ceva mai delicat in acest caz.

Sunt romanii din diaspora altfel de romani? O falsa punere in scena

Actuala diaspora nu este rezultatul deportarilor, exilului, azilului politic etc., ea este alcatuita, in imensa ei majoritate, din oameni care au plecat pentru ca asa au vrut si care se pot intoarce daca asa vor vrea. Cu exceptia faptului ca numarul varstnicilor din diaspora este mai mic decat al celor din tara, ea nu are deci cum sa fie semnificativ diferita de restul societatii romane. Dar poate sa fie privita - si, iata, chiar este imaginata in moduri opuse, care urmeaza insa aceleasi clivaje din tara.

Un fapt divers cu o placuta teribilista a reformulat aceste clivaje deja consolidate in doua galerii efemere, dar vocale: pro-M***-isti si anti-M***-isti, ambele punand paie pe focul zazaniei nationale, unii trivial, dar jovial vindicativ, altii hermeneutic si grav vindecator.

In acest context, re-branduirea "capsunarilor" in Lumpendiaspora lansata de la amvonul SAR se distinge insa prin atingerea unui climax al dispretului suveran, care, desi poate supara (pe buna dreptate!) diaspora (dupa cum poate si sa castige nu putini hateri de profesie), trebuie lasata acolo unde se afla: in spatiul rarefiat al unei biete disperari narcisice.

Important in toata aceasta poveste ramane insa faptul ca diaspora este un bazin electoral care va conta tot mai mult, asa ca oricine aspira la putere va incerca sa o "picteze" intr-un fel sau altul: diaspora "buna" (a noastra) si diaspora "rea" (a lor) sau diaspora buna, dar "confiscata de unii" si diaspora rea si manipulata de toti; pe scurt, diaspora pentru care vrem sa luptam sau diaspora cu care trebuie sa ne luptam.

In sine, insa, diaspora romaneasca este alcatuita pur si simplu din numarul de persoane nascute in Romania si traind in prezent in alta tara. Ea nu este, ca atare, nici buna, nici rea, ci este asa cum este, cu bune si cu rele, ca orice societate pe lumea asta. Doar somnul ratiunii (si interesul politic...) o inchipuie fie ca Inger, fie - mai frecvent - ca Demon...

Gabriela Firea iese în stradă. Candidata PSD la Primăria Capitalei vrea întâlniri directe cu electoratul

Gabriela Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei, nu va sta la birou în timpul campaniei electorale. Firea a declarat miercuri, 24 aprilie, că îşi va axa campania în primul rând pe...

Lider PNL inculpat pentru corupție și-a depus candidatura la locale: ”Intru în competiţie bărbăteşte, deschis şi asumat”

Preşedintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu, inculpat pentru corupţie şi cu interdicţia de a exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, şi-a depus miercuri, 24 aprilie,...