Fizicianul Cristian Presura: Romania a fost sub pericolul mexicanizarii Interviu

Plecat de doua decenii din tara, Cristian Presura si-a cumparat bilet de avion cu data de 10 august 2018, destinatia Bucuresti. A venit atunci la protest, pentru ca "diaspora nu a fugit din tara, lasand in urma un loc pustiit de care nu ii pasa", si a inhalat gaze lacrimogene. Cum arata Romania, la un an distanta?

De asta-data, fizicianul Cristian Presura nu a putut fi in tara, dar spera ca Romania va folosi uriasul potential uman din disapora si ca, treptat, se va insanatosi.

Cristian Presura este cercetator si profesor. De altfel, atunci cand se va intoarce in tara - pentru ca este convins ca se va intoarce - ar vrea sa aleaga catedra si sa predea.

In 2002, a obtinut doctoratul in fizica la Universitatea Groningen, Olanda, unde a caracterizat proprietatile optice ale sistemelor corelate de electroni. Rezultatele sale s-au concretizat in lucrari publicate in reviste de specialitate: Physical Review B, Physical Review Letters si Science.

A publicat mai multe zeci de lucrari si brevete de inventie.

Cristian Presura are o activitate intensa de popularizare a stiintei in limba romana, scriind articole pentru ziare si reviste. Este membru al asociatiei cercetatorilor romani Ad Astra si fondator al asociatiei Stiinta pentru Toti.

Cristian Presura, am vorbit anul trecut, inainte de protestul diasporei, din 10 august. A trecut un an. Cum l-ati descrie, cum l-ati povesti, daca vreti?

Protestul a fost un strigat catre normalitate, intr-un moment in care un lider, impreuna cu o gasca de care era sustinut, incerca sa puna sub control intreaga tara. Romania era sub pericolul "mexicanizarii".

Este acel proces in care mecanismele democratice, natural construite intr-o tara, sunt suprimate la nivelurile cele mai de jos, in asa fel incat sa fie condusa dictatorial, desi tara ramane (pe hartie) o democratie.

Romanii din tara si cei din diaspora au demonstrat.

Din pacate, puterea a ales sa ignore acest drept al cetateanului de a demonstra, si a intrat in forta peste demonstranti. Eu, personal, am stat fata in fata cu caini lupi latrand agresiv, jandarmi antitero si forte calare, veniti acolo sa ne intimideze.

Am inhalat gaze lacrimogene. Ceea ce a vrut sa apara o restabilire a ordinii a fost, de fapt, o demonstratie in forta a liderului suprem.

Acum un an asadar, erati in strada, la protest. A schimbat ceva ziua 10 august 2018 in felul in care societatea romaneasca functioneaza? A folosit mobilizarea exemplara pe care am vazut-o atunci, deopotriva a romanilor din tara si a celor din diaspora?

E greu sa schimbi, de la un an la altul cum functioneaza societatea. Modul ei de comportare este dat nu numai de cine este in fruntea societatii, ci si de cultura care exista la baza ei.

Protestul a adus speranta si a reiterat o directie de viitor, in care democratia functioneaza la toate nivelurile societatii.

Faptul ca diaspora s-a alaturat a dat incredere romanilor ca lupta e dreapta si ca nu sunt singuri.

Desigur, cum era de asteptat, protestul a si divizat o parte a societatii.

Personal, cred ca cel mai mare castig l-au avut tinerii, care au vazut ca exista, atat in tara, cat si in strainatate, oameni carora le pasa de viitorul lor. Acest mesaj a ajutat sa creasca numarul tinerilor care au participat la alegerile europarlamentare, in urma carora s-a conturat o alta majoritate pregatita sa preia conducerea Romaniei si sa o repuna pe drumul ei democratic.

La un an de la reprimarea violenta a protestului, e un nou protest. Veti fi in Piata Victoriei?

Din pacate, de data aceasta nu voi fi, pentru ca tocmai m-am intors din Romania, unde am tinut conferinte de fizica tinerilor participanti la o tabara de vara. Am filmat si pentru noul meu canal de youtube de popularizare a fizicii (youtube.com/user/presura1), pe care va invit sa-l urmariti. Peste cateva saptamani ma voi intoarce din nou in Romania, cu alte conferinte de fizica.

Duminica, insa, voi fi cu inima alaturi de prietenii mei care reitereaza mesajul ca cei din diaspora suntem romani, ca ne pasa de Romania si ca fiecare facem ceva pentru ea, acolo unde putem.

Dar ce ii lipseste Romaniei, pentru ca oamenii plecati din tara sa se poata intoarce?

Pragmatismul unui program bine pus la punct. Toate fortele politice ar trebui sa realizeze potentialul urias al diasporei, venita in contact cu cultura vestica.

Milioane de romani care lucreaza in strainatate au vazut cum se pot face lucrurile bine si au vazut ca nu exista nimic sa ne impiedice sa le face si noi, in tara. Potentialul asta al diasporei trebuie adaugat la cel care exista deja in tara.

Ma gandesc la sutele sau miile de romani care lucreaza la Bruxelles. Ei au invatat mecanismele birocratice ale Uniunii Europene si, daca se alatura celor din sistemul administrativ romanesc, pot folosi aceste invataminte pentru a creste rata de absorbtie a fondurilor europene.

Ma gandesc la colegii mei cercetatori care se pot alatura celor din tara intr-un sistem ce incurajeaza cercetarea pe baza de performante. Si lista ar putea continua.

Trebuie identificate acele zone in care impactul este maxim si apoi construite programe guvernamentale care sa asigure o infuzie sanatoasa in sistemele romanesti: administratie, cercetare, constructii etc.

Sper ca noile alegeri parlamantare sa confirme schimbarea de directie in politica si mai sper ca noile forte politice sa isi asume, in mod pragmatic, astfel de programe.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...