Ziare.com

Judecatorul Ciprian Coada, despre starea de nesiguranta care cuprinde sistemul judiciar si cine profita de acest lucru - Interviu

de Ionel Stoica
Luni, 18 Martie 2019, ora 18:06

   

Judecatorul Ciprian Coada, despre starea de nesiguranta care cuprinde sistemul judiciar si cine profita de acest lucru - Interviu
"O a cincea modificare a Legilor Justitiei intr-un interval de nici jumatate de an reprezinta o performanta greu de atins chiar si pentru tarile in curs de dezvoltare", afirma judecatorul Ciprian Coada, de la Sectia Penala a Curtii de Apel Constanta.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, magistratul declara ca aceste modificari arata un interes major din partea unor grupuri de interese de a-si impune solutii care sa conduca, "daca nu la acapararea sistemului judiciar, cel putin la o destabilizare a sistemului judiciar pe termen scurt, prin scaderea performantelor inregistrate, cu precadere in domeniul luptei anticoruptie si luptei impotriva criminalitatii organizate, fenomen caruia i se asociaza si criminalitatea gulerelor albe".

Judecatorul Ciprian Coada (43 de ani) este absolvent al Facultatii de Drept, al Institutului National al Magistraturii si al Departamentului International al Scolii de Magistratura din Franta.

Citeste si: Un judecator vorbeste despre efectele grave ale Ordonantei Toader. Cum au influentat sentintele protocoalele si completurile de 5?

Iata principalele declaratii ale judecatorului Ciprian Coada, pentru Ziare.com:

- Ordonantele de urgenta care au fost date in Justitie nu-si justifica in niciun fel urgenta, fiind promovate fara consultarea reala a practicienilor dreptului.

- Daca o posibila Lege de gratiere ar fi adoptata prin ordonanta de urgenta, am avea parte de una dintre cele mai mari fraude legislative din istoria Romaniei.

- Guvernul a legiferat de cinci ori in Justitie, un domeniu care ar trebui sa se bucure de stabilitate si previzibilitate.

- Multe din modificarile legislative in cazul Legilor Justitiei provoaca deruta si degringolada, pentru ca ele nu se coreleaza unele cu altele.

- O hiba a noilor modificari: este eliminata posibilitatea de contestare a proiectului managerial in cazul numirilor in functiile de conducere, aceasta proba facand adeseori diferenta intre candidati.

- Sectia Speciala beneficiaza de un statut aflat in afara oricarei forme de control ierarhic din partea procurorului general al Romaniei.

- Efectele modificarilor legislative se fac resimtite in privinta unor dosare intens mediatizate.

- Este cinic sa spui ca magistratii se simt aparati prin infiintarea Sectiei Speciale.

- Cand un organ judiciar cu o competenta exclusiva este constituit la nivel central, acest organism este mult mai usor de controlat.

V-am vazut la inceputul acestei luni pe treptele Judecatoriei Constanta, alaturi de alti magistrati nemultumiti de modul de legiferare in domeniul Justitiei, prin ordonante de urgenta. Ce este in neregula cu o astfel de legiferare?

Ceea ce starneste nemultumirea si ingrijorarea magistratilor este faptul ca aceste acte normative nu isi justifica in niciun fel urgenta, fiind promovate fara o reala consultare a practicienilor dreptului, intr-o serie de domenii care, potrivit Constitutiei, formeaza domeniul legilor organice si in care Parlamentul ar trebui sa fie unica autoritate legiuitoare.

Aceasta modalitate de legiferare provoaca in acelasi timp si uimirea practicienilor dreptului, deoarece, pe aceasta cale, se eludeaza controlul preventiv de constitutionalitate, anumite proiecte de ordonanta fiind promovate cu incalcarea unor principii elementare consacrate prin Constitutie si lege.

Un exemplu care imi vine in minte, dar care a fost dat uitarii se refera la celebrul proiect de ordonanta in materia amnistiei si gratierii, promovat la inceputul anului 2017.

Potrivit legii gratierii, daca un asemenea proiect normativ apartine Guvernului, acesta se trimite Parlamentului, care, potrivit Constitutiei, este unica autoritate legiuitoare competenta sa decida asupra unui eventual act de clementa.


Foto: info-sud-est.ro


Au existat dezbateri in sistemul judiciar in aceasta privinta?

La nivelul sistemului judiciar nu a existat o dezbatere foarte serioasa in legatura cu aceasta problema, cele mai multe dintre discutii fiind legate de ordonanta de urgenta nr.13 (de modificare a Codurilor Penale - n.red.), iar consultari reale ale instantelor si parchetelor in legatura cu forma si continutul ordonantei nu au fost organizate, asa cum toti magistratii si-ar fi dorit.

Dupa stiinta mea, la unele instante nu au existat consultari in privinta niciunuia dintre cele doua acte normative, lasandu-se impresia ca tacerea din partea magistratilor ar echivala cumva cu acceptarea.

Din punctul meu de vedere, in masura in care o asemenea ordonanta de urgenta ar fi fost adoptata, am fi asistat la una dintre cele mai mari fraude legislative din istoria Romaniei, nu neaparat prin modul de adoptare, ci mai ales prin faptul ca o autoritate executiva ar fi intervenit in afara oricaror competente legale intr-un domeniu rezervat in mod expres si exclusiv Parlamentului.

Legile Justitiei au fost recent modificate de Parlament, de ce credeti ca Guvernul le tot modifica prin OUG? Suntem deja la cea de-a cincea modificare prin OUG.

Numarul si importanta acestor modificari vorbesc de la sine despre graba cu care Parlamentul a modificat Legile Justitiei, dar si presiunea la care Guvernul este supus, prin a-si pune in opera intentia de a legifera intr-un domeniu care ar trebui sa se bucure de stabilitate si previzibilitate.

Multe din modificari provoaca deruta si degringolada, pentru ca ele nu se coreleaza unele cu altele, iar ceea ce este de natura sa provoace o si mare mare confuzie in procesul de aplicare a legii este noua interdictie, care nu mai permite nici macar o interpretare sau o explicitare a unor reguli insuficient de clare pentru a fi aplicate in mod unitar.

Trebuie spus, pe de o parte, ca judecatorul nu poate refuza sa judece chiar acolo unde legea nu o prevede, iar, pe de alta parte, ca nici procurorul si nici judecatorul nu isi pot permite sa creeze inegalitati de tratament, din cauza unor norme care, prin modul de redactare, genereaza interpretari diferite.

Care sunt riscurile?

Mecanismele permise pana nu demult organelor colective de conducere de la nivelul Consililului Superior al Magistraturii, instantelor si parchetelor veneau tocmai in intampinarea unor nevoi obiective, or, eliminandu-se chiar si un instrument de inlaturare a posibilelor cunfuzii strecurate in procesul de aplicare a legii, exista riscul destabilizarii continue a sistemului judiciar si derobarii de orice raspundere, in conditiile in care autorii legii nu sunt tinuti a raspunde, pe cand cei ce o aplica ar putea raspunde, chiar si atunci cand deficientele de legislatie sunt sanctionate in urma condamnarilor CEDO.

In acest context, o a cincea modificare a Legilor Justitiei intr-un interval de nici jumatate de an reprezinta o performanta greu de atins chiar si pentru tarile in curs de dezvoltare, iar ele arata un interes major din partea unor grupuri de interese de a-si impune solutii care sa conduca, daca nu la acapararea sistemului judiciar, cel putin la o destabilizare a sistemului judiciar pe termen scurt, prin scaderea performantelor inregistrate, cu precadere, in domeniul luptei anticoruptie si luptei impotriva criminalitatii organizate, fenomen caruia i se asociaza si criminalitatea gulerelor albe.

Dati-ne un exemplu.

Un exemplu care cred ca este elocvent in aceasta privinta se refera la revenirea la vechea modalitate de ocupare a functiilor de conducere de la nivelul sistemului judiciar, prin eliminarea posibilitatii de contestare a proiectului managerial, aceasta proba facand adeseori diferenta intre candidati si fiind supusa unui examen discretionar de apreciere din partea unor comisii, care nu cunosc mai nimic in legatura cu profilul, nivelul de pregatire profesionala si legitimitatea de care candidatul se bucura in randul colectivului pe care il va conduce.

Faptul ca o asemenea interventie legislativa a fost facuta in contra modificarilor Legilor Justitiei, chiar prin OUG 7/2019, si faptul ca un asemenea examen se apropie cu pasi repezi demonstreaza existenta unor interese ascunse ale unor grupuri bine pozitionate, numai daca este sa tinem cont de faptul ca acest examen este organizat in interiorul sistemului judiciar si prin participarea unor oameni din interiorul sistemului, si nu a unor persoane din afara.

Este benefica infiintarea unei Sectii speciale de investigare a magistratilor? Credeti ca infiintarea acestei structuri de parchet respecta legislatia europeana?

Infiintarea si intarirea capacitatii operationale a acestei sectii speciale ar fi trebuit sa fie argumentata in mod temeinic de catre legiuitor in expunerea de motive a fiecarui act normativ ce a stat la baza constituirii si consolidarii acestei structuri.

Simpla trimitere la posibilele abuzuri remarcate in anchetele DNA, pe care unii dintre sustinatorii acestei teze o repeta cu fervoare in spatiul public, nu reprezinta un argument decisiv, ba dimpotriva, asemenea abuzuri se pot sesiza in activitatea oricarui organ judiciar din Romania, astfel incat nu era nevoie de infiintarea unei structuri care, pe zi ce trece, beneficiaza de un statut aflat in afara oricarei forme de control ierarhic din partea procurorului general al Romaniei si care, tocmai prin acest statut, ingrijoreaza pe cei mai multi dintre practicieni.

Cat de numeroase sunt, la nivel national, faptele penale privind magistratii?

Pentru infiintarea acestei structuri am fi avut nevoie de necesitati sociale imperioase, or, din acest punct de vedere, numarul acestor fapte este insignifiant pentru ca o asemenea sectie sa fie infiintata, iar concentrarea acestei sectii la nivel central va face ca cele mai multe dintre posibile infractiuni comise in teritoriu sa fie greu sau imposibil de depistat, in dezacord cu scopurile urmarite.

Insasi titulatura sectiei ne duce cu gandul ca aceste infractiuni ar fi mai numeroase decat infractiunile rutiere, caci altfel nu se explica importanta unui asemenea directorat autonom la nivel central, care pare ca se va ocupa de acest fenomen ca de o adevarata amenintare la adresa sigurantei nationale a Romaniei.

In masura in care statul roman este preocupat in a-si asigura sursele de finantare, pe fondul unei situatii de criza tot mai vizibile, ne intrebam de ce o asemenea sectie nu a fost infiintata chiar intr-un domeniu de maxim interes, asa cum este evaziunea fiscala, mai cu seama ca in anumite state gasim modele de comparatie, pe cand un exemplu similar bazat pe constituirea unei structuri la nivel central si cu un statut autonom, care sa se ocupe de magistrati, cred ca nu gasim niciunde.

Care sunt riscurile?

In lipsa unei motivatii pe care legiuitorul insusi ar fi trebuit sa o aduca, nu ne putem gandi decat la faptul ca scopul acestei structuri va fi deturnat, in considerarea competentei exclusive, atat prin formularea unor plangeri repetate impotriva magistratilor incomozi, cat si prin formularea unor sesizari referitoare la anchete penale in curs, care sa conduca in final la temporizarea acestor anchete si intimidarea sau chiar luarea unor masuri impotriva magistratilor care se ocupa de ele.

Nu am nicio indoiala ca acestea vor fi efectele modificarilor legislative despre care vorbim, mai ales ca ele deja se fac resimtite in privinta unor dosare intens mediatizate.

Se simt magistratii aparati prin infiintarea acestei sectii?

Observatia avansata in spatiul public, potrivit careia magistratii se simt aparati prin infiintarea acestei sectii, mi se pare de-a dreptul cinica si chiar surprinzatoare, magistratii neputandu-se comporta intr-un spirit de casta si neavand nevoie sa fie aparati de cineva anume, cata vreme chiar ei reclama impunitatea penala pe care demnitari de rang inalt o revendica.

In sfarsit, daca prin apararea magistratilor se intelege totusi nevoia de infiintare a unei structuri care sa cuprinda procurori cu o vasta experienta si carora sa le fie asociat un grad profesional cat mai inalt, atunci discutia ar trebui purtata in aceiasi termeni si in cazul magistratilor aflati in compunerea Inspectiei Judiciare, pentru ca si acolo procesul de recrutare ar trebui sa comporte aceleasi exigente, stiut fiind ca in cadrul acestui serviciu nu functioneaza magistrati care sa acopere intreaga ierarhie a sistemului judiciar.

In intreg acest context, starea de nesiguranta profesionala incepe sa caracterizeze intreg sistemul judiciar din Romania, astfel ca pe termen mediu si lung efectele nocive ale acestui gen de interventii legislative vor consta in exodul magistratilor cu experienta catre alte profesii juridice si in final la erodarea tot mai accentuata a statului de drept.

Exista astfel de structuri si in alte tari?

Inutil de spus ca acest gen de structura, care in perceptia publica este asimilata unui factor de presiune, este complet strain legislatiei europene, aspect subliniat in repetate randuri de expertii Comisiei Europeane si cei ai Comisiei de la Venezia, fapt care ar fi trebuit sa atraga atentia Curtii Constitutionale din Romania, dar care, din pacate, nu a avut ecoul pe care ni l-am fi dorit cu totii.

In concluzie, prin intermediul acestei structuri, Romania va avea de suferit pe termen lung, deoarece, din punct de vedere practic, atunci cand un organ judiciar cu o competenta exclusiva este constituit la nivel central, acest organism este mult mai usor de controlat, astfel incat si domeniul de activitate ce intra in sfera sa de competenta va fi foarte usor de controlat prin intermediul institutiei nou create.

Condamnarile

Ciprian Coada a judecat mai multe cauze intens mediatizate, potrivit publicatiei constantene info-sud-est.ro.

- Mircea Basescu, fratele fostului presedinte Traian Basescu, condamnat definitiv la 4 ani de inchisoare cu executare, in iunie 2016;

- Danut Capatana, fostul manager al Spitalului Judetean Constanta, condamnat definitiv la 10 ani de inchisoare cu executare, in aprilie 2018;

- Gilberto Saban, in celebrul caz al Larei Saban, o tanara ucisa de fratele ei care, pentru fapta sa, a fost condamnat la inchisoare pe viata, in anul 2013.


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 12531 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
19 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Distorsionarea legilor in folosul exclusiv al unui grup cu caracter

de mafie politica este nu numai un atac asupra statului de drept, este un atac la securitatea nationala. Este vorba pur si simplu de terorism parlamentar.
DIICOT ar trebui sa se sesizeze din oficiu. La fel si institutiile de securitate nationala.

 

medgidnicolai@09:54 zici ce eu comentez din auzite, dar eu vad ca

asta este specialitatea ta. Eu am postat exact ce a zis Cristina Tarcea care se pricepe la justitie si care, pintre altele, a avut si o discutie, pe intuneric si fara telefon, cu Dorneanu. Dorneanu nu a infirmat aceasta discutie si nici declaratia lui Tarcea.

 

este clar

cele auzite de tine sunt aedevaruri absolute. grav. cat despre tarcea din cauza careia mii de dosare vor fi rejudecata si multi infractori au rams libeir nu am ce discuta. va raspunde si ea intr-i zi pentru abuzul pe care la facut la alegerea completelor de cinci. cum sa fie ea prietena cu dorneanu. si cum un presedinte al ccr sa intre in polemica cu cea cercetata de csm

Eu zic sa comentezi la obiect, nu sa schimb sensul

celor spuse de mine.
S-a intalnit sau nu Tarcea si Dorneanu?. Tarcea zice ca da, iar Dorneanu nu a dezmintit. Adevarat sau nu?
Tarcea a declarat ca Dorneanu a spus ca va ignora articolul 33. A dezmintit Dorneanu?. Da sau nu?.
Poti sa-mi spui, ca vad ca te pricepi, de ce decizile luate intr-un dosar nu sunt definitive?.

basil. Nu mai hraniti trolli psd. Nu faceti decat sa le dati

mai multa vizibilitate si o importanta inutila. Daca ati citit articolul:
http://www.ziare.com/alegeri/alegeri-europarlamentare-2019/alegeri-in-absurdistan-toata-lumea-stie-ca-se-falsifica-listele-cu-sute-de-mii-de-semnaturi-dar-nimeni-nu-face-nimic-1553865

puteti citi si marturisirile acestui troll pzdist:
"medgidnicolai
Rank user: x2
18.03.2019, 10:34

mihai politeanu

amantul monicai macivei. si florin badita drogatul. ei au strans semnaturi in campania fara penali initiata si sponsorizata de usr lui barna, senator de sibiu si frontul democratic german condus de iohanis pana in 2014. si eu am semnat acele liste. cu alt nume, prenume si act de identitate. conform legii nu poti strange date cu caracter personal daca nu ai aviz legal. ce au facut ei se numeste infractiune. mai ales ca au folosit acele liste. si altele pe care le-au mai trimis si fraiaerilor de la ue. cum ar fi ppe. si socialistilor."

Numai spovedania acestui personaj m-a facut sa-i dau o replica, dar in nici un caz sa angajez vreun dialog. Va las sa judecati cum trebuie procedat cu corifeii lui dracnea.

Nu as dori sa intru in polemica cu indivizii,

deoarece oricum nu le poti schimba mentalitatile. Numai ca, o fac deoarece exista foarte multa lume care citeste aceste articole (de exemplu, acesta este citit de peste 6000 de ori). Pentru a nu lasa urme de indoiala, cred ca este necesar sa demontam "argumentele" aduse de postacii psd-alde.

Pe @Medgidianicolai nu il banuiesc numai de troll,

ci chiar de cirtitza.

Rețin,ca pe o sinteză...

"Există riscul destabilizării continue a Sistemului Judiciar, derobarea de orice răspundere in condițiile in care autorii legii,nu sunt ținuți a răspunde,ci doar cei care o aplică ar putea răspunde cand deficiențele de legislație sunt sancționate in urma condamnărilor CEDO"!
Stăm bine la riscuri ne asumate,un fel de abuz trecut cu vederea...

 

acestui sororis

care are contract de colaborare cu siteul si pentru care primeste bani, ar fi bine sa-l fie totusi intrebat de cineva ce doreste. gurile rele spun ca opozitia i-a promis o functie inalta, in caz ca ajunge la putere. romania are nevboie de magistrati echidistanti, care sa nu faca politica. statutul le interzice asa ceva. rugam csm sa-si faca datoria. profesional este mediocru. sa-si prezinte nota la licenta si averea. ii este frica pentru abuzurile facute in dosarele instrumentate.

 

De barfe si "stiri pe surse" suntem satui. Ceva dovezi ai

pentru toate murdariile pe care la insiri aici la adresa unui om?.

sunt destule dovezi

intra pe casuta lui de facebook, pe siteul infojust si cv. informativ. in niciunul din doaserele cu care se lauda, mircea basescu, capatana si lala serban, solutiile date de coada nu au ramas definitive. multumit vasile.

In nici un caz nu e vina infractorilor daca Justitia a fost distrusa

..de Protocoale Ilegale, ordinele Cucuvelei de a prezenta judecatorilor dovezi trunchiate, clasarea sau achitarea dosarelor "alor nostri" si santajarea lor, paradeala cu probe contrafacute, amenintarea judecatorilor! Deci nu e vina infractorilor! Dar daca ei profita vina e tot a lui Kovesi, Maior, Lazar, Portocala, Onea, Macovei, Stanciu!

 

Dorneanu de la CCR: Voi ignora articolul 33!

Acea speta in care, potrivit sefei ICCJ, Cristina Tarcea, presedintele CCR ar fi declarat ca ignora cu buna stiinta textul de lege care arata legala compunere a completurilor de 5.

vasile

lasai pe altii sa discute despre justitie. nu te mai erija in magistrat si comenta, caci nu te pricepi. oamenii de bun simt si care se respecta, nu comenteaza lucruri auzite de la altii si le iau ca adevaruri absolute.

Te pomenesti ca tu ai idee despre justitie...

.

ba, tu de fapt spui ca infractorii au fost scapati de kovesi,

Maior si nu stiu mai care ??
ba, da' ai culmea tupeului, ba loaza !
tu ai fost prins cu rata-n gura, dar te juri ca nu furi, asa-i ?
nici n-aveam alte asteptari de la unul ca tine...

Cine mai crede in lege?

Tot ce spune acest domn magistrat este corect, dar nu reuseste sa schimbe nimic, fiindca reaua credinta e putere si nu tine cont de opinii.
Poate ca s-ar auzi, daca asemenea afirmatii ar fi formulate de un grup puternic de magistrati. Chiar daca ei nu pot legifera, dar ca cetateni pot sa se exprime si trebuie sa se exprime, deoarece combinatia dintre legile facute prost sau ticalos si pasivitatea sau complicitatea magistratilor au condus la un rezultat dezastruos.
Pana la urma, avem o tara distrusa de furt si de coruptie in care marii vinovati scapa doar cu averile furate din avutul public doar usor ciuntite de avocati. Dar, inafara imenselor pagube materiale care au adus saracirea tarii, avem una si mai mare: haosul se amplifica, nimeni nu mai crede in dreptate, iar faradelegea se labarteaza peste tot.

 

Nu cedați domnule judecator, nu acceptati sa ajungeti slugi ale

... impostorilor care conduc țara. Luptati pentru independența justiției și pentru demnitatea Dvs, a magistraților. Nu renunțați la protest decat după abrogarea OUG7 și desființarea sectiei de intimidare și umilire a magistratilor, secție condusa de Adina Florea, nepoata nedemna a si mai nedemnei Ana Pauker.

Doar Grupul Infractional Organizat psd*alde*udmr PROFITĀ....

..de starea de nesiguranta care cuprinde nu numai sistemul judiciar dar si intreaga economie romaneascā.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor