Ziare.com

Magistrat: Justitia este un serviciu public. Cand statul de drept este in pericol, judecatorul are obligatia de indignare, nu de rezerva

de Ionel Stoica
Marti, 19 Martie 2019, ora 18:03

   

Magistrat: Justitia este un serviciu public. Cand statul de drept este in pericol, judecatorul are obligatia de indignare, nu de rezerva
"Maniera netransparenta de adoptare a unor acte nomative, cu un puternic impact asupra stabilitatii si viitorului Romaniei ca tara, a starnit dezamagirea corpului magistratilor, lipsa de dialog interinstitutional si perceptia negativa sedimentata in timp facand din domnul ministru Tudorel Toader o figura controversata si nu una de care sa ne aducem aminte cu foarte mare placere", spune magistratul Ciprian Coada.

Judecatorul Ciprian Coada (43 de ani) este absolvent al Facultatii de Drept, al Institutului National al Magistraturii si al Departamentului International al Scolii de Magistratura din Franta.

Magistratul a povestit in prima parte a acestui interviu despre nesiguranta care cuprinde sistemul judiciar si cine profita de acest lucru

Coada vorbeste in cea de-a doua parte a interviului acordat Ziare.com despre ce i-a facut pe magistrati sa iasa in strada si sa protesteze, dar si despre prevederile "problema" care au ramas neabrogate in OUG 7/2019 de modificare a Legilor Justitiei.

Principalele declaratii ale judecatorului Ciprian Coada:

- OUG 7 a scos Sectia de investigare a magistratilor de sub autoritatea procurorului general.

- Bilantul lui Toader: Legea recursului compensatoriu, pachetul de legi din domeniul Justitiei, mai multe ordonante de urgenta si procedurile de evaluare a unor procurori, de rang inalt.

- "Ministrul Justitiei ar fi trebuit sa aiba o atitudine mult mai rezervata in exprimarea unor opinii referitoare la performantele unor magistrati".

- Conditiile de detentie din penitenciarele din Romania nu s-au imbunatatit in ciuda promovarii recursului compensatoriu.

- "OUG 7 cuprinde numeroase modificari aflate in contradictie cu principiile de logica legislativa".

- "Judecatorii si procurorii au ajuns sa fie tratati ca o simpla masa de manevra, convocata o data la 6 ani pentru ca anumiti candidati in functii cheie sa obtina legitimitatea necesara".

- "Tacerea magistratului, atunci cand statul de drept si democratia sunt in pericol, semnifica accceptare".

Ciprian Coada, la unul din protestele magistratilor din Constanta

Foto: www.info-sud-est.ro


De ce credeti ca a fost nevoie sa fie promovata OUG 7/2019, a existat o miza ascunsa a Executivului? Ce s-ar fi dorit prin articolele controversate, ulterior abrogate prin OUG 12/2019?

Ordonanta de urgenta nr.7 a urmarit, in opinia mea, sa schimbe tocmai o serie de principii pe care legiuitorul primar, adica Parlamentul, le-a avut in vedere atunci cand a modificat Legile Justitiei. Noul act normativ a scos de sub autoritatea procurorului general al Romaniei Sectia speciala de investigare a infractiunilor din justitie (SIIJ), cel mai probabil pentru ca un eventual control din partea procurorului general ar fi avut o anumita miza.

De asemenea, acelasi act normativ ar fi permis accesul in functii cheie al unor actuali judecatori, in considerarea calitatii de fosti procurori, iar acest lucru este cu atat mai greu de justificat, in conditiile in care acest acces, daca este sa fie permis, ar trebuit sa aiba loc in conditii egale, cu pastrarea egalitatii de sanse fata de toti judecatorii.

Acestea ar fi singurele probleme?

De asemenea, un caz de eliberare din functie a magistratului, bazat pe lipsa bunei reputatii, ar fi lasat loc discretionarului si arbitrariului, fiind cu atat mai dificil de inteles de ce acest mecanism ar fi trebuit sa functioneze doar in cazul magistratilor, cu toate ca buna reputatie este protejata pe alte cai si, in special, prin intermediul actiunilor disciplinare.

Aici, practic ne puteam confrunta cu situatii paradoxale, pentru ca un magistrat putea fi mentinut in functie, desi sanctiunea disciplinara aplicata ar fi putut privi abateri grave, de natura a pune in discutie chiar buna reputatie, in timp ce un altul putea fi eliberat din functie, in lipsa oricarei abateri, doar in lumina unor situatii discutabile.

Ministrul Justitiei si-a facut recent bilantul de activitate la doi ani de la preluarea mandatului. Cum vi s-a parut mandatul domnului Tudorel Toader pentru Justitia din Romania?

Trebuie sa remarcam performanta domnului ministru Tudorel Toader de a se mentine in fruntea Ministerului Justitiei, in pofida numeroaselor presiuni din interior si din afara, precum si capacitatea domniei sale de a-si atinge anumite obiective pe masura trecerii timpului, prin politica pasilor marunti, aspect ce denota o abilitate demna de invidiat.

De fapt, aceasta ar cam fi singura performanta pe care personal tin sa o remarc, pentru ca toate celelalte proiecte puse in practica au starnit numeroase critici si controverse, incepand cu legea recursului compensatoriu, continuand cu pachetul de legi din domeniul Justitiei, carora le sunt asociate si ultimele ordonante de urgenta si terminand cu procedurile de evaluare a unor procurori, de rang inalt, dintre care una a fost finalizata prin revocarea din functie a doamnei Laura Codruta Kovesi.

Independent de ce crede fiecare in legatura cu fondul problemelor aflate in dezbatere publica, maniera netransparenta de adoptare a acestor acte nomative, cu un puternic impact asupra stabilitatii si viitorului Romaniei ca tara, a starnit dezamagirea corpului magistratilor, lipsa de dialog interinstitutional si perceptia negativa sedimentata in timp facand din domnul ministru Tudorel Toader o figura controversata si nu una de care sa ne aducem aminte cu foarte mare placere.

Ce ar fi trebuit sa faca un ministru al Justitiei in aceasta perioada?

Ar fi fost de asteptat ca domnia sa sa aduca un mai mare echilibru in dialogul dintre autoritatile statului, tinand seama de experienta universitara si calitatile sale de comunicator, dar trebuie sa admitem ca, in contextul atator framantari, desemnarea domniei sale in functia pe care continua sa o ocupe si in prezent are o mare incarcatura, astfel incat misiunea pe care a acceptat-o cuprinde si obiective de care nu se putea dezice.

Desi nu este obligatoriu ca toti sa fim de acord asupra unor puncte aflate in dezbatere publica, as tine sa remarc faptul ca un ministru al Justitiei ar fi trebuit sa aiba o atitudine mult mai rezervata in exprimarea unor opinii referitoare la performantele unor magistrati aflati intr-o procedura de evaluare, astfel incat publicul sa nu isi formeze parerea ca un anumit verdict este deja luat, iar etapele pe care procedura de evaluare le impune sa nu anunte un final dinainte cunoscut.

Din pacate, aprecierile critice formulate mai inainte de vreme ne-au creat tuturor perceptia lipsei de echidistanta, iar daca un procuror de rang inalt asa cum este doamna Laura Codruta Kovesi va avea castig de cauza in fata Curtii de la Strasbourg, acest lucru se va datora si declaratiilor publice pe care distinsii reprezentanti ai statului roman le-au facut cu privire la probitatea profesionala si performantele sale, in calitate de procuror-sef al DNA.

Vorbiti de o antepronuntare?

Desi in drept antepronuntarea se sanctioneaza in privinta celui chemat sa decida, intr-o procedura judiciara sau in orice alta procedura de evaluare a unui inalt functionar al statului, susceptibila sa atraga o indepartare din functie, declaratiile publice trebuie formulate cu o foarte mare prudenta, mai ales in cazurile in care acestea se suprapun cu alte proceduri si anchete aflate in derulare avand ca obiect aceleasi fapte.

Prin urmare, prezumtia de nevinovatie si dreptul la demnitate ale persoanei trebuie respectate in toate aceste cazuri, in caz contrar, acest tip de declaratii putand fi privite ca presiuni inacceptabile intr-un stat de drept sau dovezi ale unor actiuni de discreditare publica a persoanei, incompatibile cu limitele libertatii de expresie.

Cu atat mai criticabil este faptul ca aceste critici se manifesta in continuare si ca o procedura de evaluare externa este marcata de aceleasi atacuri la persoana, din partea unor agenti ai statului, care uita ca misiunea lor nu este aceea de a-i discredita pe cei ce reprezinta Justitia, prin metode si practici aflate in afara limitelor jocului democratic.

Vorbeati despre recursul compensatoriu.

Inutil de reamintit, ca in pofida adoptarii legii recursului compensatoriu, conditiile de detentie din penitenciarele din Romania nu s-au imbunatatit, ceea ce face ca aceasta lege sa functioneze in realitate ca o gratiere mascata si sub forma unei prime de incurajare in incalcarea repetata a legii, potentialii infractori putand fi chiar recompensati in urma faptelor de natura penala pe care le comit, prin simpla lor incarcerare.

Mai multe articole controversate din OUG 7 au fost abrogate, dar magistratii critica o parte din articolele care sunt in vigoare si cer abrogarea integrala a actului normativ. Au ramas prevederi discutabile in ordonanta, care sunt acelea?

OUG 7 cuprinde numeroase modificari aflate in contradictie cu principiile de logica legislativa afirmate cu putin timp in urma, pentru ca ele autonomizeaza Sectia speciala de investigare a infractiunilor savarsite de magistrati si sunt date in considerarea unor factori personali, care isi pot pune amprenta asupra independentei magistratilor, regulile de competenta ale actului decizional fiind in mare masura influentate de compozitia CSM si modul in care aceasta compozitie se manifesta.

Factorul personal este sesizat tot mai des in cadrul procesului decizional asociat carierei magistratului, iar multe din modificari sunt date in considerarea unor posibile persoane, fapt regretabil intr-un stat de drept, democratic si social, pentru ca ele ajung sa asigure accesul acelorasi persoane in functii cheie, prin perpetuarea unui mecanism mai vechi ce sta la baza unor raporturi de putere.

Potrivit Constitutiei, Romania este stat social, in care interesul general reprezinta o regula incompatibila cu orice fel de exceptii, se intemeiaza pe primatul dreptului, adica pe domnia legii, ceea ce prespune ca nimeni nu se afla deasupra acesteia si este un stat democratic, in care interesele particulare si de grup nu pot fi asociate functiilor de reprezentativitate publica.

Cand decidentul modifica in mod repetat acte normative cu impact asupra Justitiei, in considerarea unor factori personali, perceptia ce se creeaza in mod inevitabil este in sensul existentei unor legaturi invizibile intre diferiti actori de pe scena publica, ce se plaseaza in roluri diferite si intre care exista anumite complicitati statornicite prin punti de legatura.

Ce concluzie mai putem trage daca, fie si in aceste situatii, chemati a se pronunta intr-un termen extrem de scurt, magistratii se confrunta cu tot felul de obstacole, incepand cu cele de ordin tehnic, ce nu permit trimiterea corespondentei, pentru ca retelele de comunicare electronica nu functioneaza, si terminand cu cele administrativ, decurgand din faptul ca o corespondenta vitala pentru initierea anumitor proceduri dispare pe traseu, facand din Romania o tara atat de nesigura chiar si pe timp de pace, incat nici macar posta speciala pare ca nu mai functioneaza.

De ce credeti ca protestele magistratilor sunt mai intense la nivel de judecatorii si tribunale?

Aceste proteste sunt mai vizibile la aceste instante, pentru ca magistratii mai tineri au de partea lor curajul specific varstei si sunt direct interesati ca o cariera pe care incearca sa si-o construiasca sa se situeze in afara oricaror influente ce le-ar putea afecta independenta.

Spre deosebire de ei, colegii de la instantele superioare sunt mai protejati de asemenea ingerinte, au parcurs treapta cu treapta etapele evolutiei profesionale, unii dintre acestia se afla in prag de pensionare, astfel incat nu mai sunt atat de interesati de incercarea de a mai schimba ceva.

Au mai mult curaj cei tineri?

Eu cred ca tocmai aici este marea problema, nu trebuie sa privim cu indiferenta viitorul Justitiei din Romania, pentru ca de el depinde si viitorul copiilor nostri, viitorul celor care, indiferent de varsta, isi doresc sa mai traiasca in continuare in aceasta tara, astfel incat este extrem de important cum ne manifestam fiecare dintre noi, daca ne dorim cu adevarat sa traim intr-o tara civilizata, bazata pe principiul egalitatii tuturor cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice.

Exista, din pacate, o uriasa problema de mentalitate cu care noi, romanii, ne confruntam, legata de indiferenta sau nepasarea in abordarea unor probleme de interes general, iar cata vreme nu constientizam acest lucru, multe din aceste probleme nu se vor schimba de la sine.

O alta problema vine si ea din trecut si se refera la teama sau lipsa de sinceritate, la refuzul de a fi sinceri unii cu altii, de a ne recunoaste problemele ce erodeaza increderea in Justitie, iar acest lucru se datoreaza faptului ca nu toti impartasim aceleasi principii si valori.

Nu poate exista unitate acolo unde oamenii nu imparatasesc aceleasi idealuri, iar atunci cand este vorba despre profesia de magistrat, unii dintre noi prefera un anumit confort care le asigura linistea necesara, uitand ca misiunea incredintata nu este una personala, ci una ce le este incredintata de intreaga societate.

Magistratul trebuie sa aplice legea, nu sa o comenteze, asa ar trebui?

Nu pot accepta, de aceea, argumentul potrivit caruia Legile Justitiei nu se comenteaza, ci se executa, dimpotriva, doar ordinele se executa. Magistratul nu este in schimb subordonatul nimanui, el aplica legea, o poate cenzura, pentru ca legea si Constitutia ii ofera asemenea instrumente si tot el este cel mai in masura ca atraga atentia asupra pericolelor care decurg dintr-o lege.

De altfel, multe din conventiile internationale de data recenta accentueaza faptul ca obligatia de rezerva a judecatorului se transforma in obligatie de indignare atunci cand statul de drept este in pericol si ca aceasta obligatie de rezerva nu poate fi invocata ca o scuza de inactivitate.

Tacerea magistratului, atunci cand statul de drept si democratia sunt in pericol, semnifica accceptare, mai ales atunci cand Legile Justitiei si alte acte normative de interes general sunt modificate in mod netransparent si in detrimentul cetatenilor, iar de aceasta perceptie trebuie sa ne ferim, pentru ca justitia este un serviciu public, si nu un instrument de mentinere a unui control asupra societatii.

Zeci de sefi de tribunale si curti de apel au semnat o scrisoare in care cer incetarea protestelor. Credeti ca exista o falie intre judecatori si sefii instantelor?

Nu sunt foarte sigur ca in urma acestor evenimente intre semnatarii scrisorilor si protestatari s-a creat o falie, dar o anumita ruptura emotionala s-a creat, mai cu seama ca, din punct de vedere tactic, scrisorile, desi au urmarit sa linisteasca apele, au fost emise intr-un moment complet neinspirat si au facut trimitere spre finalul lor la luarea unor masuri, fapt de natura a pune o si mai mare presiune pe magistratii care nu au urmarit decat sa apere statutul profesiei lor si valorile statului de drept.

Nu cred ca magistratilor din Romania le surade prea mult ideea de a sta pe treptele institutiilor si de a defila cu mesaje, care fac apel la necesitatea respectarii Justitiei ca putere in stat, dar cel putin, daca au facut-o, acesti magistrati si-au dovedit curajul, demonstrand atasament fata de idealurile Revolutiei Romane si valorile ocrotite prin Constitutie, fara sa se ascunda sub mantia obligatiei de rezerva intr-un moment de rascruce al istoriei noastre.

Daca ne gandim bine, Romania este patria comuna a tuturor cetatenilor ei, astfel incat nu doar anumiti cetateni au obligatia de a o apara. Daca ne uitam cu atentia cuvenita la evenimentele din jur, vom putea constata ca in fata unui razboi hibrid pe care Justitia din Romania il duce de o buna bucata de vreme, obligatia de rezerva a devenit complet indecvata momentelor de grea cumpana pe care cu totii le traversam.

Totusi, de ce magistratii au iesit in strada?

Ceea ce a cantarit in luarea unor decizii de a iesi in strada a fost tocmai pasivitatea unor factori de decizie din sistemul judiciar de a se manifesta cu o mult mai mare fermitate in apararea statului de drept, lipsa unei comunicari reale in relatia dintre conducatorii unor institutii si colectivele pe care acestia le conduc, nemultumirile generate de modul de ocupare a unor functii de conducere de la nivelul sistemului judiciar, care, in anumite situatii, au condus la crearea unei falii intre colectivele de magistrati si echipele manageriale, dar si faptul ca evolutia in timp a evenimentelor analizate a scos la iveala o serie de atitudini greu de imaginat si care ridica mari semne de intrebare asupra adevaratei agende de lucru a unor decidenti.

Atunci cand consultarile pe marginea unor subiecte atat de fierbinti lipsesc sau se desfasoara atat de formal, atunci cand vointa judecatorilor si procurorilor de a se exprima in adunarile generale este pusa la indoiala si contestata pana intr-acolo incat asupra unor magistrati se exercita amenintari si presiuni, atunci cand magistratilor li se refuza dreptul de a se pronunta asupra unor probleme ce tin de aplicarea unor legi cu privire la care sunt tinuti a raspunde, atunci cand judecatorii si procurorii au ajuns sa fie tratati ca o simpla masa de manevra, convocata o data la 6 ani pentru ca anumiti candidati in functii cheie sa obtina legitimitatea necesara, anumite semnale de alarma trebuie in mod obligatoriu a fi trase, pentru ca Justitia este un serviciu public, iar odata pierduta batalia pentru o justitie indepedenta, democratia nu va ramane decat o amintire.

Inainte de orice, este bine sa nu uitam ca unii magistrati, cum este cazul judecatorilor italieni Giovanni Falcone si Paolo Borsellino, au murit in strada si ca anul 2019 marcheaza o cifra cu o semnificatie aparte, respectiv 30 de ani de Revolutia Romana din decembrie 1989, astfel incat este de datoria noastra sa ne aducem aminte ca, multumita eroilor ce au iesit atunci in strada si dintre care unii nu mai sunt, Romania a devenit si inca mai este o tara libera.


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 3841 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
11 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Mai mult decat corect!

Magistratii, prin pregatirea lor, trebuie sa fie cei care dau primul semnal cand Statul de Drept este atacat!

 

Tu ai incredere sa te judece

un judecator care nu-i convin legile in vigoare la data la care sa zicem ai savarsit o fapta.De asta trebuie dati urgent afara toti protestangii.

Cum se face ca toti magistratii cu hartii in mana si lozinci

..frumoase sunt ori anchetati de IJ, SIIJ ori detasati pe salarii babane si deci in pericol sa ramana fara ele?

Voi n-aveti nici o treaba cu Justitia, va doare la buzunar.
Se stie ca un vinovat poate fi exclus din magistratura si deci disperarea e mare.

Zau?

"Magistrat: Justitia este un serviciu public. Cand statul de drept este in pericol, judecatorul are obligatia de indignare, nu de rezerva".
Gresit! Justitia nu este un serviciu public precum ecarisajul sau managementul gunoaielor. Justitia este o putere in stat! Si pana cand judecatorii nu vor fi constienti de acest lucru, vom avea astfel de afirmatii nepotrivite pe subiect.
Judecatorilor, treziti-va si respectati-va statutul de magistrati. Nu mai incercati sa interferati cu celelalte puteri ale statului, decat atat cat va permite Constitutia. Nu va injositi amestecandu-va cu politicienii! Politicienii nu sunt o putere a statului, institutiile in care se gasesc ei sunt, asa ca dialogati institutional. Reactiile voastre la situatiile politice va coboara de pe piedestalul pe care v-au ridicat Constitutia si legile. Fiti demni si veti fi respectati, altfel... veti fi ca noi, ceilalti.

 

Justitia este preum managementul gunoaielor mafiote. Ca bine

ai zis-o!. Felicitari!.

Cum a protestat "magistratul"...

... fata de incalcarile statului de drept dovedite in deciziile CCR? Nu am auzit nimic. Nu a protestat pe trepte?
"Judec─âtorul" asta nu protesteaza fata de ordinul prin care procurorii puteau selecta inregistrarile pe care sa le trimita la judecator si la care sa aiba acces avocatii inculpatului?

Magistratii protesteaza fata de sectia speciala de investigare a infractiunilor din justitie, dar nu schiteaza nici un gest fata de sectia infiintata de Kovesi la DNA si cu mii de dosare tinute deschise timp de ani de zile.
Asta e: se prefera santajati mai degraba decat anchetati corect. Ca la santaj se gaseste o cale de intelegere (pe seama inculpatilor), la ancheta corecta e mai greu.

Oare o fi ca-n treaba din zootehnie, cu porcii din mocirla? Cand vrei sa-i scoti in zone curate protesteaza si vor inapoi. Ca acolo se simt acasa...Acolo e zona lor de confort...

 

Magistrati vs IMPOSTORI

Exista magistrati si exista impostori. Nici un magistrat adevarat nu se va preta vreodata la astfel de actiuni , fie ele comandate sau nu. In cazul individului de fata, concluzia vine singura.

De cand este CCR organ de ancheta ca sa aduca dovezi? Sau

"dovezile" au fost sugerate de Deselatu' de la Camera si slugile sale?

Daca CCR nu trebuie sa aduca dovezi

de ce zeita nestiutoare a justitiei face gat ca nu a fost audiata.

Si Militia e institutie de interes public

si nu am vazut militieni cu masini cu volanul pe stanga protestand sa fie legi sa se circule fiecare pe partea care ii convine.

 

un magistrat

cu studii la paria, absolvent al departamentul internatiunal al scolii de magistratura, pregatit temeinic deci in afara granitelor nationale, ataca sisyematic sistemul judiciar din romania. oare pentru acest lucu a fost pregatit in afara, sau pentru a imparti dreptatea contribuabililor care ii sustin veniturile considerabile.

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor