Padurarii se intorc in strada: Nu mai avem arme, masini, uniforme! Gata, asa nu se mai poate!

Satui sa isi vada tot mai des colegii batuti crunt si chiar ucisi de hotii de lemne, silvicultorii vor protesta marti, pe 29 octombrie, la Palatul Parlamentului.

Cu cateva zile inainte de aceasta manifestatie, liderul sindical Silviu Geana a explicat pe larg pentru Ziare.com ce i-a adus pe padurari la capatul rabdarii si ce anume vor cere ei de la parlamentari.

Din cauza ca nu mai au suficiente arme, masini si nici macar uniforme, padurarii reusesc din ce in mai greu sa le tina piept hotilor de lemne pe care ii surprind prin padurile statului. In ultima perioada, n-a fost an in care 30-40 de padurari sa nu incaseze batai de la hoti. Iar lucrurile se tot inrautatesc.

Asa se face ca, in aceasta toamna, cate un paznic al padurii a fost ucis de talhari in fiecare luna.

Mai intai, la jumatatea lunii septembrie, a pierit, intr-o padure din Iasi, Liviu Gorcioaia (50 de ani). Barbatul - care isi petrecuse ultimele doua decenii pazind padurea statului - a fost "ucis cu lovituri de topor de un grup de infractori surprinsi in timp ce taiau ilegal si sustrageau material lemnos", transmite Feredatia Sindicatelor Silva (FSS).

In octombrie, a fost randul unui padurar din Maramures sa cada la datorie. Liviu Pop (30 de ani) a murit tot in timpul unei lupte cu hotii de lemne pe care i-a surprins la furat. Omul a fost "impuscat cu arma de serviciu (...)" si ulterior "strivit de atelajul (caruta -n.red.) incarcat cu lemn al hotilor", mai informeaza organizatia sindicala a silvicultorilor.

Din pacate, nici padurarii care supravietuiesc luptelor cu hotii de lemn n-au viata prea buna, a explicat pentru Ziare.com presedintele FSS, Silviu Geana.

"Avem un coleg la Vaslui pe care, in urma cu vreun an, l-au atacat zece cetateni de etnie rroma. L-au taiat cu sabia. Si au sarit pe picioarele lui, pana i-au zdrobit oasele.

Omul a avut nevoie de luni intregi de spitalizare. A avut tije si suruburi in oasele picioarelor. Abia dupa acele luni grele, starea lui de sanatate a inceput sa se imbunatateasca. Si ce credeti? Nici pana astazi, niciunul dintre agresori n-a fost condamnat pentru faptele sale.

Iar probleme apar si atunci cand lucrurile merg mai bine, in Justitie. Spre exemplu, la Arad, un alt coleg a fost impuscat de un grup de braconieri. Unul dintre vinovati - care probabil si-a asumat vina tuturor celor implicati - a fost identificat, judecat si condamnat, in primavara acestui an, la 8 ani de inchisoare cu executare. Numai ca, inainte sa fie retinut, a disparut. Asa ca e inca liber! Va dati seama in ce teroare traieste familia acelui om, in fiecare zi!", a mai spus Silviu Geana pentru Ziare.com.

Cum au ramas jumatate dintre padurarii tarii fara arme

Inca de acum 15 ani, padurarii ar fi trebuit sa primeasca pistoale in locul armelor de tip AKM produse la Uzina Sadu pe care le aveau in dotare. Motivul: odata intrata in vigoare, Legea 295/2004 (initiata de Guvernul Nastase) stabilea ca pentru activitatile de paza (inclusiv a padurii) nu se mai puteau folosi arme de peste 60 de centimetri lungime, numite "cu teava lunga".

Dimpotriva, respectivele arme trebuiau inlocuite, in dotarea paznicilor (inclusiv a padurarilor), cu arme de cel mult 30 de centimetri lungime, numite "cu teava scurta". Mai exact, pustile semi trebuiau inlocuite cu pistoale.

Legea 295/2004 nu s-a aplicat, insa, vreme de un deceniu si jumatate, din cauza ca nu avea norme. Asa ca padurarii care primisera arme AKM au continuat sa le foloseasca. In ianuarie 2018, insa, Guvernul PSD-ALDE a publicat si normele de aplicare ale legii (cuprinse in HG 11/2018). Asa ca, din iarna lui 2018, padurarii care aveau AKM nu le-au mai putut folosi.

"Din informatiile pe care le avem, la nivelulul Regiei s-au retras peste 2.000 de astfel de arme. Ele nu mai pot fi folosite si nici vandute (de vreme ce, fiind interzise de o serie de norme europene, nimeni nu le cumpara, din cauza ca n-ar avea voie sa le foloseasca - n.red.).

Circa jumatate dintre cei 6.000 de padurari nu au, la acest moment, arma de serviciu. De ce nu au ramas toti fara arme? Din cauza ca nu toti aveau pustile de la Sadu. Doar cei din zonele considerate cu risc mare primisera acele arme. Si tocmai ei au ramas dezarmati in prezent. Asta e realitatea.

Din pacate, dintre cele 3.000 de arme pe care le detin, totusi, padurarii, cel putin 1.000 sunt ineficiente, din cauza ca sunt cu gaze sau bile de cauciuc", ne-a mai spus Silviu Geana.

Din cifrele avansate de liderul sindical reiese ca abia un padurar din trei are la dispozitie un pistol letal cu care sa le poata tine piept hotilor de lemn, in situatii limita. Toti ceilalti padurari trebuie sa se descurce asa cum pot, cu ce au la indemana.

Ce-i drept, parte dintre directiile silvice au lansat de luni bune licitatii pentru a le cumpara padurarilor pistoale. Problema este ca - la fel cum se intampla in cazul celor mai multe licitatii - societatile participante la procedura s-au contestat reciproc. Asa ca achizitiile sunt fie blocate, fie se tot prelungesc.

Pana la urma, pistoalele se vor cumpara. Dar pana atunci, padurarii trebuie sa se lupte fara arme cu hotii care-i ataca cu sabii, cu drujbe sau chiar cu arme de foc.

Pe langa arme, e nevoie de masini, comunicatii si uniforme

Silviu Geana spune ca padurarilor le-ar trebui si alte dotari ca sa le poata tine piept hotilor.

"La acest moment, toti padurarii fac paza cu masinile lor. Daca le au. Daca nu, se duc in padure cu caruta sau cu ce au la indemana. Iar hotii de lemn nu stau sa-i astepte (mai ales ca multi padurari au in grija suprafete mari de padure, care nu pot fi strabatute cu usurinta - n.red.).

In plus, oamenii au nevoie de telefoane si chiar de statii cu care se poata comunica intre ei si cu celelalte autoritati si din zonele in care nu exista acoperire GSM. Au nevoie si de spray-uri, de tonfe, de dispozitive cu electrosocuri. Practic, de dotari care sa le permita sa isi faca meseria.

Si, nu in ultimul rand, au nevoie de uniforme. Ce autoritate credeti ca are un padurar care se duce in padure in tenisi si cu hainele de toata ziua?", a mai spus Silviu Geana pentru Ziare.com.

Ziare.com a solicitat in scris de la Romsilva informatii complete cu privire la dotarile de care padurarii au nevoie si pe care institutia incearca sa le cumpere, in acest moment. Cand vom privi raspunsurile cerute, vom reveni cu detalii.

Oricum, in teorie, treptat, pe masura ce statul ar aloca banii necesari, padurarilor li s-ar putea cumpara toate dotarile, daca s-ar mentiona si in Statutul Personalului Silvic (stabilit prin OUG 59/2000) ca ele sunt necesare. Deja Senatul a adoptat o noua varianta a statutului, in care aceste aspecte sunt mentionare. Acum, proiectul de modificare a statutului e la Camera Deputatilor, unde a tot fost plimbat intre plen si comisia de raport (adica cea de Agricultura).

In consecinta, vazand ca alesii tot amana modificarea statutului, silvicultorii au decis sa se reuneasca pentru al doilea protest din acesta toamna, in dimineata zilei de marti, pe 29 octombrie, in Parcul Izvor (in apropiere de sediul Camerei Deputatilor). Acolo vor manifesta pasnic pentru a le aminti alesilor ca modificarea Statutului Personalului Silvic nu mai suporta amanare.

Iar motivul e cat se poate de simplu, spun silvicultorii: fiecare zi care trece fara ca legea sa fie modificata e inca una in care padurarii vor fi nevoiti sa iasa cu dotari improprii in fata hotilor de lemne, riscandu-si astfel sanatatea si chiar viata.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...