The Economist: Proteste in Romania - Managementul furiei si chinurile Guvernului

Despre romani nu se poate spune ca ar fi persoane gata in orice clipa sa se aprinda. Aceasta situatie s-ar putea schimba, insa, odata cu protestele de strada care nu dau semne ca vor lua sfarsit prea curand.

Bucuresti, capitala Romaniei, s-a confruntat cu cele mai grave violente din ultimii 20 de ani, cand protestatarii au incendiat cauciucuri si s-au ciocnit cu jandarmii, scrie publicatia The Economist. Zeci de persoane au fost ranite si centrul orasului a suferit distrugeri majore.

Revoltele au fost declansate de o cearta publica intre Raed Arafat, un popular oficial din domeniul sanatatii, si presedintele Traian Basescu, pe marginea planului de privatizare a sistemului de urgenta instituit de Arafat.

Doctorul de origine palestiniana si-a dat demisia dupa ce Basescu a intrat in direct intr-o emisiune televizata pentru a-l acuza de "opinii de stanga".

Demonstratiile pro-Arafat au inceput pe 13 ianuarie si au atins un maxim de violenta peste doua zile, in parte din cauza huliganilor din galeriile echipelor de fotbal, obisnuiti sa se lupte cu politia.

La 16 ianuarie, politia a facut peste 100 de arestari, care au oprit, in mare, violentele, insa nu au pus capat furiei maselor. Pe masura ce protestele s-au raspandit, Guvernul a anuntat ca va regandi legea privind reforma sanatatii. Pe 17 ianuarie, Arafat si-a recapatat slujba si a promis ca se va afla in echipa ce va lucra la revizuirea propunerii legislative. "Nici macar presedintele nu e perfect", a spus Emil Boc, premierul, dand vina pe "neintelegeri" pentru criza. Arafat s-a declarat uimit de sprijinul pe care l-a primit.

La acest moment, insa, protestatarii se gandeau la altceva. Aproape 10.000 de persoane si-au continuat protestele in 60 de orase si municipii de judet din tara, cerand alegeri anticipate si demisia presedintelui Basescu. Cativa le-au spus reporterilor ca tratamentul la care a fost supus Arafat a fost doar "scanteia" protestelor si ca supararile lor sunt mai profunde.

Au o gama intreaga de nemultumiri, de la saracie la efectul masurilor de austeritate legate de un program FMI la cresterea taxelor si impozitelor. Unii chiar au cerut reintoarcerea monarhiei.

Miscarea de protest este un amestec ciudat de studenti, pensionari si saraci. Pana acum au stat departe de orice afiliere politica. Figurile din Opozitie care s-au aventurat sa mearga in Piata Universitatii, inima protestelor, au avut parte de o primire rece.

Cu toate acestea, cum alegerile generale vor avea loc in noiembrie (cererile privind anticipate au mari sanse sa nu se concretizeze), protestele marcheaza "inceputul campaniei electorale", este de parere Sorin Ionita, seful unui grup de analiza din Bucuresti.

Sondajele de opinie crediteaza Opozitia in intentia de vot cu aproape dublu fata de PDL, partid aflat la guvernare. Asta inseamna ca Basescu, al carui mandat se incheie in 2014, s-ar putea trezi din noiembrie ca lucreaza cu un premier mai putin docil decat Boc. Chiar daca poate naviga pe apele tulburi de azi, fostul capitan de nava se poate astepta la furtuni.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...