Romania, dupa protestele din ultimele saptamani

Ce putem spune cu oarecare certitudine? Ca amplele manifestatii de protest din ultimele saptamani nu au provocat modificari semnificative in adancime.

Traseul institutional al Ordonatei 13 s-a incheiat odata cu votul de respingere din Camera Deputatilor. Nu putem spune insa care vor fi consecintele politice pe termen lung.

In Piata Victoriei protestul ar putea continua o vreme in forme tot mai eterate, dar daca nimic altceva nu se va petrece, se va reinstaura o aparenta normalitate. Spunem aparenta, deoarece tensiunea va continua sa existe si va fi intretinuta de fortele de opozitie pe toate canalele.

A devenit clar pentru toti ca presedintele Iohannis a renuntat la definitia pe care o dadea mandatului prezidential pe vremea in care se delimita categoric de stilul agresiv al predecesorului sau.

Dar, asa cum am aratam inca de pe atunci, era putin probabil ca noul presedinte sa ramana in cadrele initiale, caci Constitutia insasi este aceea care stimuleaza copios conflictul dintre cele doua ramuri ale puterii executive. Functia presedintelui este echivoca, aratam atunci, "caci el este seful statului, fara sa fie seful Guvernului, este membru al unui partid si nu poate face totusi politica partizana dupa ce a fost ales. Iata doua situatii care risca sa creeze conflicte dintre cele mai puternice".

Astazi nimeni nu-si mai pune intrebari, ci pur si simplu se aliniaza in formatie de lupta dupa configuratia deja trasata. Dar putem presupune ca despre alegeri anticipate nu se va vorbi prea curand, deoarece dupa trei saptamani de demonstratii nu s-a schimbat mare lucru in preferintele electorale.

Nu avem la dispozitie foarte multe date, dar ne putem orienta dupa un sondaj de opinie recent, care a si fost popularizat pe foarte multe platforme media. Este vorba despre un sondaj realizat de ISSPol, intre 7 si 11 februarie, la comanda a doua organizatii neguvernamentale, Centras si Geeks for Democracy. La intrebarea "Daca s-ar organiza alegeri anticipate in perioada urmatoare cu ce partid ati vota?" aflam ca 31% ar vota cu PSD, 17% cu PNL, 7% cu USR, 2% cu ALDE, 1% cu PMP etc., iar nehotaratii ar reprezenta 41%.

Sa observam insa ca procentele sunt calculate din totalul esantionului, ceea ce inseamna ca procentele pe care le-ar obtine la vot partidele ar fi, de fapt, cu totul altele. Cu aproximatie, s-ar putea presupune ca PSD se invarte in jurul a 50%, mai mult sau mai putin, dar imposibil de precizat in acest stadiu.

Directorul ISSPol, Alexandru Zodieru, pe care l-am intrebat cu privire la tendintele care ar putea fi desprinse de aici, ne-a raspuns cu privire la situatia PSD ca "nu se poate spune ca a crescut sau ca a scazut", datele sugerand mai mult o situatie stabila. In schimb, adevarata revelatie a sondajului ar fi ca a crescut numarul nehotaratilor.

Ce putem spune cu oarecare certitudine? Ca amplele manifestatii de protest din ultimele saptamani nu au provocat modificari semnificative in adancime. E adevarat ca o buna parte din presa a "celebrat" rezultatele acestui sondaj ca pe o prabusire a PSD, dar si a ALDE si PMP (aflate, aparent, sub pragul electoral), dar acest lucru se bazeaza pe o interpretare pripita.

Ar fi imprudent sa se faca si operatiunea de semn contrar, adica sa se recalculeze procentele dupa scaderea nehotaratilor (41%), deoarece, la un nivel atat de ridicat, nu se mai poate anticipa cum se vor repartiza ei.

Am mai putea retine ca fapt semnificativ modul in care sunt atribuite responsabilitatile pentru criza politica. Noutatea pe care o propune acest sondaj este ca a distins trei categorii de respondenti: anti-guvern, pro-guvern si non-partizani. Astfel se poate constata ca, daca 57% dintre partizanii Guvernului considera ca vinovat pentru criza este Klaus Iohannis, totusi 25% dintre acestia atribuie vina lui Liviu Dragnea, ministrului Iordache sau Guvernului intr-un mod indistinct.

Invers, desi 79% dintre antiguvernametali considera ca vina apartine lui Liviu Dragnea personal, Aliantei PSD-ALDE sau Guvernului, 7% dintre ei cred totusi ca de vina e presedintele Klaus Iohannis. Iar printre non-partizani se gasesc 17% care sa atribuie vina presedintelui si 24% lui Liviu Dragnea.

Aceasta intrepatrundere de opinii aparent contradictorii (opinii contra Iohannis la cei anti-PSD si anti Dragnea la cei pro-PSD) ne arata ca, in Romania, multi oameni continua sa judece politica dupa criteriul armoniei si colaborarii loiale si ca ceea ce le displace in cea mai mare masura este discordia si dezordinea vietii publice.

Prin urmare, o investigatie independenta finantata prin crossfounding da de inteles ca singurul lucru care ar trebui sa ne atraga atentia este ca romanii (in termeni statistici, desigur) sunt si mai dezorientati decat inainte si mai scarbiti de politica decat pana acum sau poate mai meditativi. Pare ciudat si mai ales impotriva interpretarilor mainstream, dar acestea sunt faptele.

Nu este prima data cand ajungem la concluzia ca societatea romaneasca nu este deloc inclinata catre schimbari bruste si rasturnari radicale. Or, daca J.J. Rouseau avea dreptate atunci cand credea ca politica buna este una adaptata la firea poporului, am putea extrage din ultimele saptamani cateva invataminte utile.

Dan Tănasă, candidatul AUR la Primăria Brașov: ”Braşovenii nu mai sunt nevoiţi să aleagă răul cel mai mic”

Alianţa pentru Unirea Românilor, filiala Braşov, a prezentat, vineri, candidatul pentru funcţia de primar al Municipiului Braşov în persoana deputatului Dan Tanasă. Acesta a declarat...

Premierul Ciolacu, alături de tinerii blocaţi pe aeroportul din Dubai: ”Zâmbetele lor mi-au dat energie cât toate cafelele băute în ultimele zile” FOTO

Marcel Ciolacu, premierul României a postat imagini din aeronava oficială cu care revine în ţară, alături de grupul de tineri blocaţi pe aeroportul din Dubai, el afirmând că zâmbetele lor...