"Securismul" de ieri si de azi

La 27 de ani de la caderea comunismului, societatea romaneasca inca dezbate obsesiv problema fostilor colaboratori ai Securitatii.

Acuzatiile de colaborare sunt puse pe agenda publica cu precadere in perioada alegerilor si acapareaza rapid opinia publica din Romania.

Daca alte teme ale trecutului au fost in mare parte abandonate, obsedanta idee a colaborationismului inca mistuie jocul politic, fiind folosita ca metoda de santaj public si politic, atunci cand este nevoie si poate decide soarta unui adversar politic.

"Sindromul securismului", aparut in primii ani ai tranzitiei, dainuie si astazi in mentalul colectiv, iar una dintre explicatii sta in neasumarea unui proiect complet de lustratie in 1989 sau aplicarea prevederilor Punctului 8 ale Proclamatiei de la Timisoara, care cerea scoaterea reprezentantilor fostului regim comunist din viata publica si politica.

Daca in prima decada a democratiei vorbeam de mostenirea cadrelor fostelor structuri comuniste in noul aparat de stat, astazi vorbim de reminiscente ale unui trecut inca nerezolvat, deoarece vechii reprezentanti ai structurilor au iesit din sistem.

La fel ca si alte teme ale trecutului, "securismul post-decembrist" a suferit mutatii, iar acuzatiile de colaborare au fost mai nou indreptate impotriva unor generatii care fie s-au nascut in preajma Revolutiei, fie apartin tranzitiei spre democratie, deci prea tineri sa fie patati de trecut.

La vremuri noi, tot ei

Tranzitia complicata a Romaniei spre democratie este cea care a decis si cursul acestui subiect.

Daca in alte state fost-comuniste s-au implementat restrictii pe o perioada mai lunga sau mai scurta de timp cu privire la prezenta in functii publice a fostilor reprezentanti ai structurilor comuniste, cu scopul democratizarii si ruperii de trecut, in Romania a avut o loc o conversie a elitelor politice comuniste, resimtita in majoritatea esaloanelor de putere din tara.

Daca mai ieri ei se declarau comunisti, brusc dupa Revolutie au imbracat straiele "capitaliste", simtind din plin gustul economiei de piata, dezvoltand afaceri si detinand functii publice. Ei au dat startul epocii marilor privatizari si tot ei au hotarat organizarea statala.

In acelasi timp, reprezentatii partidelor istorice ca PNT sau PNL nu reuseau sa se impuna pe scena politica pentru ca, dupa mai bine de 40 de ani petrecuti in lagarele si puscariile comuniste sau fiind vanati de Securitate, erau niste necunoscuti pentru populatia abia iesita de sub regimul comunist.

In acei tumultosi ani ai tranzitiei, discursul politic de dreapta era concentrat pe ideea colaborarii cu vechile structuri a adversarilor politici si, pe buna dreptate, deoarece acestia nu facusera un pas in spate.

La noi lustratia nu a existat

In timpul tranzitiei, mai multe proiecte de lustratie ale dreptei, venite din partea unor partide istorice ca PNTCD sau PNL, au fost propuse spre dezbatere, insa transarea in Parlament a unei initiative concrete nu a mai avut loc.

Frictiunile dreptei, precum si impotrivirea virulenta a stangii, au demontat proiectele de lustratie.

Motivul respingerii unui astfel de proiect este lesne de inteles, clasa politica ar fi fost decimata prin excluderea din sfera publica a multora dintre reprezentanti. In acest context, proiectul de lustratie s-a transformat intr-o suita de acuzatii, de multe ori netransate de care institutiile abilitate.

In acest fel, ideea de colaborationism a ramas constanta in jocul politic si uzitata de catre fortele politice interesate.

Una dintre problemele majore ridicate de un astfel de proiect de lustratie in acea perioada a fost nivelul pana la care ar fi trebuit sa mearga lustrarea, tinand cont de gradul de colaborationism cu Securitatea sau de activitatea in cadrul structurilor de partid.

Ce a adus nou deschiderea arhivelor Securitatii

Deschiderea arhivelor Securitatii in 1999, odata cu infiintarea Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, scotea la iveala adevarata problema a colaborationismului, anume ca atinsese multe paliere ale societatii.

Dosarele ascundeau situatii dramatice, de la parinti care isi "turnasera" copiii la Securitate, soti si sotii care "informasera" politia politica despre activitaile celuilalt sau prieteni care pentru un frigider s-au alaturat tacticienilor securisti. Securitatea se extinsese ca o caracatita peste societate.

Insa, dincolo de aceste cazuri, ramanea problema celor care populau functiile publice si facusera fara probleme politie politica inainte de 1989, fiind ofiteri sau detinand alte functii, sau care facusera parte din alte structuri comuniste la fel de importante decizional, dar care nu intrau sub incidenta institutionala a CNSAS-ului.

Desi noul numit sau ales semna o declaratie pe propria raspundere de necolaborare cu fosta Securitate, fiind ulterior verificat de catre CNSAS, foarte multi dintre artizanii fostei politii politice au ramas in continuare pe scena publica.

Mai mult, nereformarea rapida a structurilor de stat, asa cum s-a intamplat in alte state fost comuniste, a permis perpetuarea conversiei fostilor activisti si colaboratori.

In unele dintre fostele tari comuniste, lustratia a mers pana la inlaturarea esaloanelor doi si trei ale fostului regim. In Romania, reforma a fost amanata, iar neasumarea unei astfel de politici si-a pus amprenta asupra evolutiilor ulterioare.

Un argument in campania electorala

Foarte multe scandaluri privind colaborarea unor persoane publice cu fosta Securitate au impanzit ani la rand presa din Romania. Dosariada reprezenta un punct forte de dezbatere in campania electorala, mai ales cea prezidentiala, cand tot mai multi candidati se acuzau de "securism".

Sunt foarte multe exemple de personalitati politice si publice banuite sau dovedite colaboratori ai Securitatii.

Chiar daca intensitatea acestei dezbateri a scazut dupa 2010, mai ales ca majoritatea celor care facusera parte din aceste structuri s-au retras din viata politica, totusi la un anumit interval de timp acest subiect reapare pe agenda publica, acaparand rapid toate canalele de informare.

Senzationalul din spatele "securismului" nu poate fi abandonat, cu totii intrebandu-ne daca cel acuzat a fost intr-adevar colaborator.

Si in contextul unui verdict de necolaborare, mai toti vectorii de opinie vor continua sa se intrebe zile la rand despre veridicitatea celor prezentate.

Mai mult, transformarea discursului din "vechii securisti" in "noii securisti" a permis transferul dezbaterii si azi. Evolutia acestui subiect arata de fapt problema nerezolvata a tranzitiei, dar si lipsa unor politici coerente de investigare a trecutului in general.

Fara o evaluare obiectiva, precum si o asumare a trecutului, Romania se va detasa mai greu de aceasta mentalitate a securismului perpetuu.

Adelina Tintariu este licentiata in Stiinte Politice la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti. Si-a continuat studiile prin programul de master in Comparative Politics din cadrul aceleiasi facultati. A contribuit la documentarea cazurilor de infractiuni contra umanitatii deschise impotriva fostilor comandanti de penitenciare din perioada comunista Alexandru Visinescu si Ioan Ficior, ambii condamnati. Un alt proiect important pe care l-a coordonat in perioada 2011-2014 a fost cel de transformare in Memorial a fostului penitenciar comunist de la Ramnicu Sarat. De asemenea, Adelina Tintariu este membra a Fundatiei Fundatiei CAESAR incepand cu luna mai a anului 2015.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Traian Băsescu, ironii despre liderii PSD și PNL după retragerea finului său, Cătălin Cîrstoiu: ”Sunt și slabi de minte, nu numai slabi politicieni”

Fostul preşedinte Traian Băsescu, naşul medicului Cătălin Cîrstoiu, este de părere că alegerea acestuia pentru a candida la Primăria generală a Capitalei cu susţinerea PSD şi PNL...

Firea îl trimite pe Piedone înapoi la sectorul 5: "Nu vreau să îl jignesc"

Cursa pentru fotoliul de primar al Capitalei se încinge. Gabriela Firea îl trimite pe Cristian Popescu Piedone înapoi la sectorul 5. Ea a a declarat vineri, 26 aprilie, că "ar fi o normalitate"...