Proiect de lege ca sefii serviciilor de informatii sa stea in functii cel mult 4 ani

Deputatul PSD Liviu Plesoianu anunta ca a depus patru proiecte legislative care vizeaza limitarea la patru ani duratei mandatului sefilor serviciilor: SRI, SIE, STS, SPP.

"Toate dezvaluirile din ultimii ani cu privire la implicarea abuziva, ilegala si necunostitutionala a unor membri ai serviciilor de informatii in viata politica, economica si sociala romaneasca, precum si cu privire la grava afectare, de catre acestia, a bunului mers al Justitiei, culminand cu desecretizarea protocolului SRI - Parchetul General, alcatuiesc un tablou general oribil, in care sefii serviciilor secrete ajung sa conduca, din umbra, intreaga tara", se arata in expunerea de motive.

"Desi, in state cu democratie consolidata mandatele sefilor serviciilor secrete sunt scurte (in SUA, de pilda, media mandatelor directorilor CIA este de putin peste trei ani), in Romania s-a ajuns la situatia absolut aberanta in care unele persoane ocupa functii de conducere in serviciile de informatii mai mult chiar decat perioada maxima cat poate reprezenta Romania un Presedinte ales. Avem cazuri de sefi de servicii care fie au ocupat, fie ocupa si in momentul de fata functii de directori sau prim-adjuncti ai serviciilor de informatii de mai bine de zece ani", mai spune Liviu Plesoianu.

Parlamentarul este de parere ca "betia de putere" a serviciilor poate fi oprita prin limitarea mandatelor sefilor de servicii de informatii.

"Este necesar ca directorii, prim-adjunctii si adjunctii sa fie numiti pentru un singur mandat, de maximum patru ani. In timpul mandatului de cinci ani al Presedintelui Romaniei, ar trebui sa existe cel putin o schimbare de sefi de servicii. De asemenea, mandatul sefilor din servicii nu ar trebui sa depaseasca mandatul de patru ani al parlamentarilor, ca membri ai forului reprezentativ suprem al Romaniei. Concret, prezentul proiect de lege opereaza o singura modificare, astfel: directorul serviciului, prim-adjunctul si adjunctii acestuia vor fi numiti pentru un singur mandat, de maximum patru ani", se mai arata in expunerea de motive.

Desecretizarea protocoalelor, ceruta de Dancila

Amintim ca premierul Viorica Dancila a solicitat desecretizarea protocoalelor incheiate intre SRI si alte institutii ale statului, sub motivul "interesului public privind clarificarea unor chestiuni extrem de importante pentru functionarea Romaniei ca stat democratic in care functioneaza separatia puterilor in stat, precum si pozitia oficiala exprimata astazi de Administratia Prezidentiala".

Ulterior, in 19 martie, ministrul Justitiei, Tudorel Toader, i-a cerut oficial procurorului general Augustin Lazar inceperea procedurii legale de desecretizare a protocoalelor incheiate intre Ministerul Public, DNA, DIICOT si SRI.

Serviciul Roman de Informatii (SRI) a publicat, vineri, protocolul de colaborare incheiat cu Parchetul General. Protocolul a fost semnat in februarie 2009 de procurorul general Tiberiu Nitu si prim-adjunctul SRI Florian Coldea si a inlocuit documente similare incheiate chiar imediat dupa infiintarea de catre Guvernul Nastase a Parchetului National Anticoruptie (PNA), actuala DNA.

Documentul are semnaturile adjunctului SRI Florian Coldea si prim adjunctului procurorului general, Tiberiu Nitu, fiind aprobat de Laura Codruta Kovesi in calitate de procuror general si de George Maior, director al SRI.

Miercuri, CSM a cerut ca toate protocoalele incheiate de institutiile din justitie cu serviciile de informatii sa fie facute publice. Decizia a fost luata cu unanimitate de voturi de membrii Consiliului.

• Kovesi: In arhiva au fost identificate comunicari catre SRI semnate chiar de Daniel Morar, in temeiul protocolului
• Fost membru CSM, despre protocoale: Nu au fost sesizari ca ofiterii SRI au incalcat legea. In 2009, parchetele nu aveau dotarea necesara pentru filaje si interceptari
• Kovesi explica protocolul cu SRI si-l contrazice pe Morar: Nu a spus niciodata ca e ilegal
• Planul pervers din spatele isteriei cu protocolul SRI

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...