Firea vrea mai multi biciclisti intr-o Capitala care le pune viata in pericol. Ce masuri ar fi trebuit luate inaintea pomenii cu voucherele Interviu

Primaria Capitalei a pus la bataie 5.000 de vouchere pentru cei care vor sa isi cumpere biciclete sau alte mijloace de transport nepoluante, insa conditiile pe care le ofera pentru circulatia lor lasa foarte mult de dorit. Erau voucherele primul pas care trebuia facut de autoritati?

In Bucuresti nu exista decat foarte putine piste special amenajate pentru biciclisti, iar pe multe dintre ele sunt parcate masini. Drumurile sunt pline de gropi, gurile de canal sunt prost astupate, iar asfaltul e valurit pe marginea drumului, punandu-se astfel in pericol viata biciclistului, cea mai vulnerabila categorie dintre participantii la trafic. In plus, rareori poti gasi rasteluri ca sa iti poti lasa in siguranta bicicleta, neexistand nici macar o evidenta a furturilor la politie, ne-a povestit Oana Turturica, presedinte al organizatiei "Hai cu bicla!"..

"Am revenit de curand de la o ciclo-calatorie intre Copenhaga si Stockholm. In tarile acestea biciclistii sunt tratati ca niste zeitati. Si nu glumesc! (...) Pot spune ca raiul bicicletelor exista", ne-a declarat Oana Turturica intr-un interviu acordat Ziare.com.

Ce parere aveti despre initiativa primarului general de a oferi vouchere pentru achizitia de biciclete, ii ajuta pe bucurestenii interesati sau e doar o actiune de imagine, nepregatita suficient?

Aceasta initiativa trebuia sa vina ca o continuare fireasca a unor actiuni ale Primariei generale de crestere a sigurantei biciclistilor si bicicletelor. Dintre acestea, doua actiuni ar fi fost usor de implementat. Prima - instalarea de rasteluri cu paza umana prin oras, atat prin punctele cele mai frecventate de biciclisti, cat si prin apropierea institutiilor apartinand statului, primariilor, in apropierea teatrelor, spitalelor, liceelor, facultatilor samd. Cum in subordinea Primariei se afla Politia Locala, paza umana ar fi ferit bicicleta de primejdia rea.

Cealalta, si chiar cea mai simpla actiune, ar fi fost cea legata de orele la care sunt spalate drumurile si realizarea acestei actiuni pe axul drumului si nu pe prima banda (daca drumul are mai mult de una), adica evitarea traseului biciclistilor.

Din pacate, felul in care a fost redactat regulamentul, introducerea adresei de e-mail pentru inscrieri la cateva ore bune dupa startul depunerilor si sistarea programului la doua zile de la incepere acestuia, ne indica semnele unui lucru facut superficial, fara sa fie luat in calcul scopul principal si anume descongestionarea traficului, incurajarea bucurestenilor de a renunta la masini si de a folosi bicicleta.

• Primaria Capitalei a anuntat cum va acorda voucherele pentru biciclete. Atentie! Nu puteti cumpara de la orice magazin
• Primaria Capitalei anunta ca solicitarile pentru voucherele pentru biciclete se pot depune si pe email
• Cozile imense de la Primaria Capitalei la voucherele pentru biciclete continua si azi (Foto)
• Inscrierile pentru a obtine vouchere pentru biciclete au fost suspendate, dupa ce s-au depus mii de cereri

Stiti cumva, cu aproximatie, cam cate persoane folosesc biciclete/trotinete in Bucuresti?

In prezent nu exista cifre cu privire la numarul celor care folosesc bicicleta sau trotineta prin Bucuresti, aceasta fiind o alta fapta buna pe care Primaria generala o putea face pana la introducerea acestor vouchere. Ca o paralela, vreau sa va spun ca in fata primariei orasului Copenhaga exista un dispozitiv care numara biciclistii.

Si apropo de cifre, stiati ca nici macar Politia Romana nu are o situatie cu numarul bicicletelor furate? In prezent nu exista o categorie de sine statatoare pentru contorizarea bicicletelor furate. Un non sens legislativ, daca ne gandim ca biciclistii circula pe drumurile publice, alaturi de ceilalti participanti la trafic, ca primesc si ei puncte amenda, in timp ce daca li se fura vehiculul cu care se deplaseaza (bicicleta), aceasta este o cifra bifata undeva, laolalta cu alte obiecte furate.

Cum vi se pare ca lipsa unei sonerii il costa pe un biciclist circa 800 de lei, fata de amenda primita de un sofer care trece pe rosu? Sa mai spun ca o sonerie de bita in zarva urbana nici ca se aude, in timp ce un sofer care trece pe rosu poate provoca victime.

Concret, conform OUG 195/2002, Art 101/1/8, HG 1391/ 2006, art. 161, conducatorul auto care circula fara frane, sau se deplaseaza noaptea cu masina fara lumini pe ninsoare, sau trece pe rosu si face accident intra la aceeasi categorie de amenda (3) cu biciclistul fara sonerie...

Revenind la vouchere, puteti sa ne spuneti cam care este pretul mediu al unei biciclete pentru copii /adulti/ profesionisti?

Mai intai, sa stiti ca legislatia actuala nu le permite copiilor de pana la 14 ani sa mearga pe bicicleta nici macar pe aleile parcurilor sau pe cele dintre blocuri.

Ca sa va raspund intrebarii, preturile depind si de ce anume iti doresti de la bicicleta, de nivelul de echipare. Recomandarea mea este ca pentru inceput, pana ii intra cuiva in sange microbul mersului cu bicicleta, sa nu investeasca prea mult, dar neaparat antifurtul pe care il cumpara sa coste intre 150 - 200 de lei, daca respectivul tine la bicicleta lui, fie ea cat de ieftina. O alta recomandare este ca achizitia sa se faca de la magazine, iar celui care ii face cu ochiul o bicla second hand, primul lucru pe care trebuie sa il afle, inainte de orice altceva, este daca acea bicicleta are acte.

Primaria promoveaza mersul pe bicicleta, dar cati kilometri de piste special amenajate sunt in Bucuresti si cate sunt cu adevarat FUNCTIONALE?

In Bucuresti avem aproape 10 km de piste legale, recunoscute de Politia Rutiera. Acestea sunt cele de pe Calea Buzesti (acolo unde mai mereu sunt parcate masini), Calea Victoriei (acolo unde se poate intampla sa nu poti trece din cauza autoturismelor care stationeaza sau din cauza autoutilitarelor care fac aprovizionarea unitatilor comerciale din zona pistei), Bd. Constantin Prezan si Bd. Aviatorilor. Asadar cei 10 km legali nu sunt in realitate ceea ce ar trebui sa fie o pista de biciclete.

Iarna trecuta, atunci cand au fost deszapezite benzile destinate autovehiculelor de pe Calea Victoriei, pista de biciclete a fost ignorata, biciclistii fiind cei care au deszapezit-o pentru a fi folosita atat de ei, cat si de pietoni.

In Bucuresti mai exista 100 de km de trotuare marcate cu dungi galbene, dar care nu sunt piste legale, ele fiind facute fara sa corespunda standardelor UE si considerate ilegale de Politia Rutiera.

Dar cu statiile de parcare special amenajate pentru biciclete cum stam?

Daca va referiti la rasteluri, e posibil ca eu sa fi circulat prin zone unde nu am avut nevoie sa imi leg bicicleta sau pur si simplu nu le-am remarcat. Si nici nu am auzit alti biciclisti sa zica ceva apropo de acestea.

Care sunt principalele riscuri la care se supun biciclistii in Capitala si ce ar trebui facut pentru ca ele sa fie reduse la minimum?

Pe langa cele mentionate mai sus, voi mai face referire doar la riscurile de la firul asfaltului. As aminti calitatea asfaltului, care de cele mai multe ori este valurit pe marginea din dreapta a primei benzi, iar riscul unui dezechilibru este marit. O alta problema sunt gropile din asfalt, gurile de canal, baltile care se formeaza atunci cand ploua sau cand cei de la ADP uda strazile.

Pentru ca aceste riscuri sa fie reduse la minimum ar trebui ca Primaria Capitalei, de pilda, sa ii oblige pe asfaltatori sa respecte normele si standardele europene si sa incheie procese verbale de finalizare ale lucrarilor de fata cu experti, prin includerea acestor masuri in caietele de sarcini.

O alta masura facil de luat de catre edilul Capitalei ar fi sa solicite RATB si celor care asfalteaza gestionarea cu simtul raspunderii a calitatii covorului asfaltic din proximitatea statiilor RATB, acolo unde mereu se formeaza balti dupa ploi, iar asfaltul este valurit din cauza greutatii autobuzelor care stationeaza pe timp de vara.

Tot aici ar intra si problema sinelor de tramvai care nu sunt la nivel cu asfaltul.

Prin "Hai cu Bicla" am trimis sesizari si propuneri, dar cererile trimise se plimba de la o institutie la alta, sau mai sunt dati cand mi se spune ca problema descrisa este una stiuta. E nevoie de timp si de perseverenta, pana cand autoritatile vor fi deschise unui dialog cu cetatenii si se vor consulta cu societatea civila.

• Inca un om a murit pe podul feroviar din Herastrau. Autoritatile arunca pisica de la una la alta
• Ce spune Firea despre calea ferata ucigasa din Herastrau
• Ministerul Transporturilor o contrazice pe Firea, in cazul pasarelei de peste calea ferata din Herastrau
• Pasarela de peste calea ferata ucigasa din Herastrau a fost inchisa. Nu se mai poate face turul parcului

Ce s-a rezolvat in legatura cu problema podului feroviar Herastrau? Ce spune Primaria Capitalei?

Din pacate, au trecut 4 luni si jumatate de la accidentul din martie si parcul Herastrau nu poate fi, in continuare, ocolit in conditii de siguranta. Trist este ca, desi din martie am tot cerut in scris Primariei Capitalei deschiderea curtii ALPAB, nici acest lucru nu s-a intamplat.

Oficial nu am primit nimic clar. Cea mai recenta veste pe acest subiect am primit-o din partea unui grup de vecini ai parcului Herastrau, care a fost saptamana trecuta in vizita la ALPAB, iar cineva de acolo le-a spus ca au obtinut avizul CFR pentru instalarea unui pod metalic provizoriu, cu lungimea de 10 m, pe fundatiile vechiului pod CF. Din informatiile mele, acesta era singurul aviz care mai trebuia obtinut pentru a se construi o alternativa provizorie actualei pasarele. Lucrarile ar dura maximum 30 de zile. Ce imi doresc acum este sa inceapa lucrarile si, nu in ultimul rand, ca acest pod provizoriu sa nu devina permanent.

Ati participat vineri la o dezbatere pe tema schimbarii Codului Rutier. Ce propuneri ati facut si cum au fost primite?

Am trimis mai multe propuneri, iar cele mai importante se refera la mutarea clasei de amenzi pentru biciclisti de la 3 la 1 si la scaderea pragului de 14 ani pentru copii.

Cum spuneam, copiii nu au voie cu bicicleta pe aleile dintre blocuri, parcuri sau ulitele satului, in timp ce in anul 2006, Codul Rutier zicea ca sub 14 ani nu ai voie pe drumurile intens circulate de vehicule motorizate decat sub supravegherea unei persoane adulte. O involutie despre care se spune ca a aparut ca urmare a neatentiei unui functionar care la momentul redactarii modificarilor Codului Rutier prezent, in loc sa trimita textul aferent anului 2006, l-a trimis pe cel aferent anului 2002. Back to the future exista. La noi.

Vestea buna este ca vineri am primit promisiunea reprezentantilor Ministerului Afacerilor Interne, respectiv cea a dnei subsecretar de stat Maria Manda, ca vor fi luate in calcul sugestiile asociatiilor de biciclisti, ale biciclistilor in general, la redactarea propunerii de lege si mai mult de atat, vom primi si noi draftul respectivei propuneri de lege, in vederea unei dezbateri publice care va avea loc in toamna.

Tonul general al acestei discutii a fost unul pozitiv si anume ca biciclistii nu mai pot fi ignorati, ei exista si sunt multi, iar legislatia din tara noastra trebuie sa tina pasul cu obiceiurile omului modern si vremurile in care lumea renunta la mersul cu masina, alegand bicicleta. Si sa se tina cont ca biciclistii sunt categoria cea mai vulnerabila dintre toti participantii la trafic.

Ati fost de curand in Danemarca, la Copenhaga. Povestiti-ne pe scurt cum e viata de biciclist acolo, ce v-a atras atentia in mod special. Ce ar trebui sa se intample ca situatia sa se imbunatateasca si in capitala Romaniei?

Asa este, am revenit de curand de la o ciclo-calatorie intre Copenhaga si Stockholm. In tarile acestea biciclistii sunt tratati ca niste zeitati. Si nu glumesc! In trafic, in toti cei 1.000 si un pic de km pedalati, nu am fost grabita sau claxonata de masini si sa stiti ca au fost situatii cand la deal fiind, carand cele aproape 25 de kg de bagaj in coburi si neavand cine stie ce viteza, masinile stateau cuminti in spatele meu si ma depaseau doar daca era sigur si pentru mine, si pentru ei.

In Copenhaga erau piste peste tot si biciclete de tot felul. Pot spune ca raiul bicicletelor exista. Primul contact cu aceasta civilizatie orientata catre biciclete a fost pe aeroport, acolo unde, in zona de unde se ridica bagajul agabaritic, categorie din care fac parte si bicicletele, exista un suport pentru biciclete si o pompa, pentru ca biciclistii sa isi poata asambla fara stres bicicleta, umfla rotile, sa o pregateasca de mers spre Copenhaga sau mai stiu eu ce alta destinatie, asa cum am facut si eu.

Sa stiti ca nu am vazut nicio groapa in asfalt, bordurile sunt prietenoase, iar daca treci peste vreo gura de canal, nici n-o simti. Au danezii un asfalt asa fain ca, si daca ploua, nu se formeaza balti. Totul este gandit pentru situatii meteo extreme, astfel incat sa fie prevenit disconfortul biciclistului, ba mai mult, sa te faca sa mergi doar cu bicicleta.

Pentru ca situatia din capitala noastra sa se imbunatateasca, ar trebui ca edilii, echipele lor, impreuna cu personalul din institutiile din subordinea primariilor sa isi faca treaba cu simtul raspunderii fata de cetatean. Sa lase orgoliile sau disputele si sa consulte experti, sa invite societatea civila la dezbateri, sa se consulte cu cetatenii, totul in mod transparent, pentru imbunatatirea calitatii vietii din urbe.

Atunci cand edilul Capitalei va avea un site prietenos, usor de folosit si mai ales va face publice pe site adrese de e-mail de contact care vor inlocui actualele forme de transmitere de mesaje si de comunicare, eu una voi avea speranta ca bicicleta va fi o optiune pentru participantii la traficul rutier bucurestean, sprijinita si incurajata asa cum trebuie de primarie.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...