Mari catastrofe din trecutul Pamantului

Ne inspaimanta in asemenea masura imaginea dezastrului din Japonia, incat aproape nu ne vine se credem ca Planeta a trecut prin altele chiar mai inspaimantatoare, unele dovedite de geologi, arheologi si istorici, altele transmise din generatie in generatie, cu parfumul lor de legenda.

O tragedie preistorica

Jurnalistul Yves Miserey apreciaza, in Le Figaro, ca una din cele mai zguduitoare catastrofe din trecutul indeparat al Planetei este eruptia vulcanica petrecuta in Siberia in urma cu 250 milioane de ani.

Pe scurt, lava a acoperit o suprafata de peste 4 milioane kmp, asternandu-se intr-un strat gros de 2 km, in medie. Impactul asupra Planetei a fost atat de puternic, incat eruptia a determinat disparitia a 90% din speciile vii aflate, in acele vremuri, pe Pamant.

Studiile arata ca vulcanul a evacuat in aer 8.500 de megatone de fluor si 5.000 de megatone de clor, care au poluat ucigator intregul mediu. Din fericire, vulcanul care si-a descarcat uriasa energie nu si-a mai continuat activitatea, astfel incat, in prezent, Siberia este relativ linistita sub acest aspect.

Explodeaza Vezuviul

Istoria Antica ne-a lasat marturii despre faimoasa eruptie a Vezuviului, la care au fost martori doi oameni de seama, personalitati ale lumii antice: Pliniu cel Batran si nepotul sau matern, Pliniu cel Tanar.

La data de 24 august anul 79, caci despre acest moment este vorba, celor doi, afati se pare pe o corabie, le-a fost dat sa vada de la distanta cum se cutremura Vezuviul, dupa care din varful muntelui tasneste un nor de fum gros, insotit de o revarsare de lava si pietre.

Un rau gros de noroi fierbinte a inceput sa ingroape cele doua orase din apropiere: Pompei si Haerculaneum. Vaporii nocivi au ucis pasarile din zbor si numeroase alte finite vii. Pliniu cel Batran a decedat, sufocat de vaporii toxici, dar nepotul sau s-a salvat, traind pana dupa anul 113.

A fost una din cele mai impresionante tragedii din istoria umanitatii, de care nu ne putem da seama mai bine, decat vizitand locurile, puse astazi in valoare pentru turisti.

O eruptie, care n-a facut valuri nici la propriu, nici la figurat

Venind si mai aproape in timp, trebuie amintita eruptia vulcanului de pe insula Sfanta Elena, petrecuta la 18 mai 1980, ale carei efecte sunt trecute cu vederea de unii, intrucat, din fericire, nu s-a produs intr-o aglomeratie urbana.

Totusi, eruptia a ejectat din adancuri 500 milioane de tone de cenusa, care au ajuns la 16 mile in atmosfera ridicand temeperatrura la 800 grade Farenheit.

Desi insula nu este locuita de oameni, fenomentul a fost un dezastru pentru fauna si flora din apa, din aer si de pe pamant. S-a apreciat atunci ca fauna oceanica distrusa este echivalenta cu cea aflata intr-o mare de dimensiuni mijlocii.

Din India, la Cernobil - erori umane

Avansand si mai aproape in timp, incepem sa observam cum dezastrele nu le provoaca natura singura, ci o mai ajuta si oamenii. Asa, in dimineata de 2 decembrie 1984, ca urmare a unui incident uman care a avut loc la uzina din Bhopal (India), instalatia de pesticide a eliberat rapid in spatiu 45 tone cu derivate gazoase de cianura.

Au fost afectati 500.000 oameni, din care 15.000 au decedat. Inca si astazi, locanicii resimt consecintele acestui eveniment, considerat ca cea mai mare catastrofa industriala, cu lungi consecinte in timp.

In concurenta cu catastrofa din India, se inscrie cunoscutul accident petrecut in anul 1986, la Cernobil (Ucraina). Este singurul caz cand un asemenea dezastru a fost pe loc clasificat ca secret de stat, fiind dat publicitatii mai tarziu.

Cifrele inexacte difuzate de sovietici nu permit aprecierea corecta a numarului victimelor, dar nu incape indoiala ca s-au inregistrat mii de morti, iar altii - zeci sau poate sute de mii - au avut de suferit in timp.

Tragedia unui lac aproape disparut de pe harta

Vorbind de mari catastrofe, trebuie sa ne intoarcem in timp, spre anii '60, la lacul siberian Aral, unde isi deversau apele doua fluvii mari: Amu-Daria si Syr-Daria. Lacul avea 60.000 kmp (un sfert cat suprafata Romaniei) si o adancime de 70 m. O adevarata mare inchisa.

Dupa 1960, spiritul gigantesc al epocii sovietice a nascocit un urias plan de irigatii, concretizat prin devierea ambelor fluvii spre alti receptori de deversare. Urmarea s-a aratat prin scaderea dramatica a apelor in lacul Aral, adancimea ajungand, in timp, de la 70 m la 10 m.

Suprafata lacului a scazut cu 90%, fauna si flora aferenta disparand cu desavarsire. "Este clar una dintre cele mai crunte catastrofe de mediu din lume. Am fost socat", afima atunci uluit Ban Ki-Moon, secretarul general al ONU.

Apocalipsele secolului XXI

In secolul care abia a inceput, ne-a fost dat sa asistam la doua momente apocaliptice: marele tsunami din Indonezia de acum cativa ani si seria de cutremure in lant care a cuprins Japonia in aceste zile, insotite, si ele, de fenomenul tsunami, dar si de neasteptatele explozii in uzinele atomo-electrice.

Daca Japonia n-ar fi fost dotata cu mijloacele tehnice cele mai evoluate pentru gestionarea unei asemenea crize, consecintele dramatice ale fenomenului ar fi fost imposibil de imaginat.

Si, totusi, aproape in fiecare zi se arata noi urmari: lipsa alimentelor si chiar rationalizarea lor, lipsa curentului electric, a combustibilului, stagnarea industriei din cauza perturbatiilor in aprovizionare, dar si lipsei de forta de munca, neprezentata la serviciu.

Informatii de ultima ora dau de stire ca majoritatea strainilor rezidenti in Japonia s-au si repatriat. Chiar si japonezi get-beget sunt cuprinsi de asemenea panica, incat iau in calcul parasirea tarii.

Pe buna dreptate, un ziarist occidental comenta recent ca nu este exclus ca posteritatea sa compare dezastrul vazut de noi la televizor cu cel ai caror martori erau Pliniu cel Batran si Pliniu cel Tanar, atunci cand priveau "live" tragedia Pompeiului, de pe corabia lor.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...