Vi-l mai aduceti aminte pe Crin Antonescu de pe vremea cand era ministrul Tineretului si Sportului? Avea plete, destul de mari, si, cu exceptia acestora, nu prea s-a facut remarcat in perioada dintre 1997 si 2000 prin nimic deosebit.
Astazi Crin Antonescu este de departe unul dintre cei mai echilibrati, mai coerenti si mai inteligenti oameni politici din Romania.
Evolutia lui Antonescu, de la baiatul pletos si sportiv la politicianul ironic inzestrat cu un simt al oratoriei rar intalnit in spatiul dambovitean, s-a petrecut constant si metodic.
Privita de aproape, cariera politica a lui Crin Antonescu iti lasa impresia ca a fost construita cu atata atentie la detalii incat ai fi tentat sa spui ca politicianul Antonescu nu a urmarit niciodata puterea pentru el insusi.
Niciodata, in timpul guvernarii liberale, Crin Antonescu nu s-a aruncat cu capul inainte catre un minister sau altul. Nu si-a dorit niciun alt fel de functii, nici in partid nici in stat. Pana acum. Acum, cand Antonescu vrea sa fie presedintele Partidului National Liberal.
Ca il credem sau nu, este interesanta o declaratie mai veche de-a dansului cand afirma ca: "Politica este pentru mine o forma de exprimare. Nu am facut si nu fac politica pentru bani, nu fac politica pentru onoruri, nu fac politica pentru putere, in sensul individual al cuvantului. Fac politica pentru a comunica cu compatriotii mei."
Paradoxul este ca la noi toti spun asta, toti canta aceeasi poezie. In cazul lui Crin Antonescu esti tentat insa, mai mult decat in oricare alta speta, sa il crezi, sa mergi pe mana lui.
Si intr-adevar, Crin Antonescu nu a dat niciodata senzatia ca alearga dupa bani, dupa functii sau dupa alte avantaje derivate direct din influenta politica pe care a avut-o. Mai mult decat atat, Crin Antonescu a devenit cunoscut prin atacurile sale constante, coerente si pline de ironie si umor la adresa... politicienilor in general.
Oratoria impartiala a lui Antonescu
Astfel, opinia publica a luat seama de existenta sa nu in primul rand pentru atacurile sale adresate lui Traian Basescu (de altfel, printre cele mai vocale inca din perioada guvernarii PNL-PD), ci mai ales pentru criticile constante si obiective orientate catre membrii propriului partid aflat la putere. Atacurile la adresa lui Tariceanu erau cat pe ce, de altfel, sa il coste pe Crin Antonescu excluderea din partid.
In acelasi spirit nici Bogdan Olteanu nu i-a scapat, caruia i-a cerut sa renunte la calitatea de membru in Comisia de privatizare a CEC.
Spunand de multe ori adevaruri care incomodeaza, Crin Antonescu a reusit sa isi faca din atac o arma redutabila fara a da senzatia ca face critica de dragul criticii sau al opozitiei.
Atacurile lui Crin Antonescu ii sunt specifice. Ele nu se folosesc de sofisme ieftine pentru a da impresia ca lovesc cu adevarat. Nu in ultimul rand, criticile si discurile lui Crin Antonescu sunt incarcate de o ironie si de un umor pe care niciun alt politician nu le mai poate manui astfel.
Inteligenta cu care Crin Antonescu isi manuieste oratoria il transforma intr-unul dintre cei mai dificili adversari politici, care cu greu poate fi pus in incurcatura, indiferent de numele combatantului sau.
Discursul politicianului Crin Antonescu se leaga, are coerenta, atrage si, mai ales, transmite ceva rar: incredere. Increderea ca omul care spune lucrurile alea este sincer si chiar crede in ele. Si inca ceva: Antonescu pare singurul politician caruia nu ii poti lipi eticheta ipocriziei.
Cata viziune politica pe termen lung are in acest moment politicianul Crin Antonescu nu stim. Insa, imaginea omului politic Crin Antonescu este cea mai buna dintre toate cele posibile.
Unul vrea sa se bata, altul nu
Pasul pe care Crin Antonescu il face catre sefia PNL-ului este important si pentru viitorul tarii.
Pe de o parte, daca va fi ales in fruntea PNL, Crin Antonescu va fi si de jure, nu doar de facto ca pana acum, liderul opozitiei din Romania. De cealalta parte, Crin Antonescu va ataca, direct si mult mai usor, din pozitia de presedinte al PNL, functia de presedinte al statului, caci castigarea alegerilor la presedintia PNL inseamna automat nominalizarea pentru candidatura la alegerile prezidentiale de la sfarsitul anului.
Diferenta dintre Calin Popescu Tariceanu si Crin Antonescu, atat la presedintia PNL, cat si la cea mai inalta titulatura in stat, este ca "unul vrea sa se bata si altul nu", dupa cum a afirmat insusi Antonescu.
Aceasta dorinta in plus de a castiga si de a se bate pentru sefia partidului se simte din plin la Crin Antonescu, in timp ce Calin Popescu Tariceanu nu are aceeasi motivatie, iar prezenta fostului premier in lupta contra lui Basescu la presedintia Romaniei s-ar transforma intr-un esec rusinos pentru liberali si opozitie.
Crin Antonescu ar putea fi, in contextul politic actual, singurul contracandidat veritabil, cu sanse reale si pe masura lui Traian Basescu. In orice alta combinatie, Traian Basescu nu are concurent. Sorin Oprescu nu va fi, la alegerile prezidentiale, decat un primar de Capitala plin de fantasmagorii si fara nicio realizare.
Crin Antonescu pare ca s-a antrenat pana acum special pentru a-l infrunta pe Traian Basescu. Si-a rafinat discursul si ideile tocmai in numeroasele lupte si atacuri lansate impotriva sefului statului.
Pana la ultima confruntare dintre Crin Antonescu si Traian Basescu, ramane sa vedem cum si, mai ales, ce vor alege liberalii din intreaga tara pe 21 martie.
