Bogdan Chirieac: De la solutia imorala la solutia ideala?

BEC a anuntat rezultatul final al alegerilor parlamentare: procentual, PSD+PC a castigat, cu un usor avantaj, in fata PD-L. Procentele nu voteaza insa in Parlament, acolo voteaza deputatii si senatorii.

Datorita faptului ca si romanii din strainatate vor fi reprezentati de parlamentari, PD-L va avea 2 parlamentari mai mult. Faptul ca in Romania un deputat s-a ales cu cel putin cateva mii de voturi, iar in Diaspora cu numai cateva zeci sau sute de votanti, nu are relevanta. Legea, chiar imbecila asa cum este, trebuie aplicata pana va fi schimbata.

Acum 150 de ani, cand s-au inventat exit-poll-urile, scopul lor a fost, spun sociologii, sa poata controla frauda electorala. In zilele noastre, exit-poll-urile nu au numai acest scop ci, gratie televiziunii, urmaresc sa comunice imediat publicului rezultatul alegerilor, fara sa se mai astepte numaratoarea voturilor ce poate dura mai multe zile.

Cu o saptamana inainte de 1 noiembrie, publicarea sondajului INSOMAR a produs un adevarat cutremur in viata politica romaneasca. Pe 23 noiembrie, la culegerea bruta de date, INSOMAR dadea o diferenta de 7 puncte procentuale, 36 la 29, in meciul PSD-PD-L. In saptamana dinaintea alegerilor, PD-L a considerat ca singura sansa pentru a accede la putere era o alianta cu PNL-ul.

La randul sau, PNL-ul, care se gandea la un fel de alianta cu PSD-ul, avandu-l ca prim ministru pe Mircea Geoana, si-a marit brusc pretentiile si a cerut pentru Calin Popescu Tariceanu, in continuare, functia de premier a Romaniei. De partea cealalta, PD-L avea jocul inchis, deoarece presedintele Basescu anuntase, in repetate randuri, ca nu-l va nominaliza ca premier pe Mircea Geoana.

La Cotroceni era destul de multa preocupare ca o eventuala nominalizare a unui premier PD-L, partidul aflat pe locul doi la mare distanta de PSD, ar fi riscat sa duca la suspendarea presedintelui de catre alianta PSD-PC-PNL.

In cursul zilei de duminica, 30 noiembrie, publicul a aflat exit-poll-urile la ora 21. Politicienii insa cunosteau rezultatele preliminare la orele 10, la 13 la 16, la 18. Totul arata ca PSD se afla cu pana la 10 puncte in fata PD-L, iar PNL obtinea un rezultat exceptional de 20%.

A fost momentul in care liberaliii s-au gandit sa ceara functia de premier pentru dl. Tariceanu atat PSD-ului, cat si PD-L-ului. In noaptea de duminica spre luni, numaratoarea paralela a voturilor, facuta si la PSD si la PD-L, aducea mari surprize: din marele invins al alegerilor, PD-L devenea invingator.

De unde presedintele Basesescu era lasat fara minge de catre propriul partid, de 1 decembrie, inaintea plecarii la defilare, afla ca PD-L se afla, in cel mai rau caz, la egalitate cu alianta PSD-PC. Brusc, numirea unui premier de la PD-L nu mai era o problema imposibila din punctul de vedere al comunicarii.

In saptamana dinaintea alegerilor, membrii PD-L explicau la fiecare aparitie televizata ca numirea premierului este strict decizia presedintelui si ca ea nu are legatura cu clasamentul partidelor, cata vreme nimeni nu va obtine 50%+1. Explicatiile nu convingeau insa pe nimeni, nici macar pe presedinte.

De ce mai faceam alegeri atunci? Cu un PSD la 38% si un PD-L la 30%, premier ar fi trebuit desemnat cel care in campanie isi asumase candidatura la aceasta functie: liderul PSD, Mircea Geoana. Declaratiile lui Emil Boc de duminica, de la inchiderea urnelor ca"a castigat dreapta" exprimau mai degraba dorinta PD-L de a ajunge la guvernare, indiferent de formula si, nu neaparat, o orientare doctrinara care oricum nu exista.

Luni, 1 decembrie, la pranz, lucrurile s-au schimbat fundamental. Aceeasi necesitate a intrarii la guvernare existenta la PD-L se manifesta si la PSD, la sedinta liderilor cu participarea de exceptie a lui Mazare si Oprisan - marii castigatori ai scrutinului - supernegociatorul Viorel Hrebenciuc a inceput sa se planga de alianta cu liberalii.

El a amintit ca in 2007, cand Tariceanu i-a ejectat pe pedisti de la guvernare, intelegerea a fost ca PSD sa sprijine PNL pana la alegeri, urmand ca apoi PNL sa prijine PSD la guvernare, eventual fara sa intre in Executiv, ci numai din Parlament, asa cum a facut si PSD-ul. "Acum", s-a plans Hrebenciuc, "astia ni-l cer pe Tariceanu prim ministru".

Acela a fost momentul in care conducerea PSD a inclinat catre o alianta cu PD-L. Avantajele ar fi fost multiple: o majoritate guvernamentala zdrobitoare de aproape 75% ce ar fi putut trece inclusiv legile organice. La masa nu s-a pus in discutie optiunea de premier a lui Mircea Geoana. Aceasta insa, desi pe la colturi aceiasi lideri se gandeau ca un guvern PD-L+PSD condus eventual de Vasile Blaga, cu Mircea Geoana ministru de Externe, ar fi o formula suportabila pentru partid.

Cand a auzit despre alianta cu PD-L-ul, Ion Iliescu a parasit sala de sedinte. Nu pare sa-i fi dus cineva lipsa. Toti oamenii sai ce urmau sa intre in Parlament suferisera esecuri. Ori, un partid se conduce totusi din Parlament. Ion Iliescu nu a mai candidat si nu se va mai afla acolo. In grupurile parlamentare, in comisii politice, PSD-ul va face si va desface fara Ion Iliescu si oamenii sai.

In privinta baronilor, gen Oprisan sau Mazare, acestia au propriile metode de convingere a electoratului ce nu mai au demult de-a face cu ideologia lui Ion Iliescu.

PD-L-ul nu a ramas insensibil la semnalele de luni ale PSD-ului. Cateva conditii se impun: PD-L isi doreste sa decida premierul. Functia de presedinte a Senatului nu va fi acordata, in niciun caz, lui Dan Voiculescu. De altfel, PC nu ar urma sa primeasca ministri sau locuri in Guvern. Restul ministerelor pot fi negociate la paritate intre cele doua partide.

Daca, in 2004, PC a tradat PSD-ul si a facut posibila formarea unei noi majoritati parlamentare, in 2008, PSD s-ar razbuna astfel subtil pe conservatori nedenuntand Alianta, dar neoferind partidului lui Dan Voiculescu niciun portofoliu. In 2004, Traian Basescu insusi caracteriza alianta cu PC-ul care a facut posibila venirea Aliantei D.A. la putere drept "solutia imorala".

Marti dimineata, singura problema care mai ramasese de rezolvat era dorinta lui Mircea Geoana de a fi totusi premier, avand in vedere ca, procentual, partidul sau a castigat alegerile.

Presedintele Basescu nu ar avea nicio problema in a oferi electoratului o formula de guvern cu cele doua partide mari. Germania este guvernata in acest mod de trei ani. In Statele Unite reformatorul Obama tocmai a reconfirmat in functie pe unul din sefii establishment-ului lui George W. Bush.

Intr-o administratie democrata, seful Pentagonului a ramas republicanul Robert Gates. Obama a considerat astfel ca, in vremuri de restriste, asa cum sunt si cele prin care trece Romania astazi, unitatea este mai importanta decat orice. Contracandidata sa pentru nominalizarea la functia de presedinte, d-na Hillary Clinton, a fost numita Ministru de Externe.

In Romania de astazi, putina lume realizeaza ca, imediat dupa incheierea alegerilor parlamentare, a inceput campania electorala pentru prezidentialele de anul viitor. O formula PD-L - PSD ar netezi calea lui Traian Basescu catre al doilea mandat la Cotroceni. Mai mult, anul viitor romanii nu vor avea prea multa paine, ei ar putea insa sa primeasca circ.

Cu lupta anticoruptie e greu sa mai ataci PSD-ul dupa patru ani de opozitie. La indemana este, insa, PNL-ul, bine ingrasat de 4 ani de guvernare. De exemplu, mana Justitiei o sa intre in acvariu, de unde ar putea scoate cate un peste mare, cam cat Nicolaescu, pe care sa-l ofere multimilor infometate. Dupa el ar urma si altii, de la secretari de stat la militieni grasi avansati la exceptional cu a treia stea de general.

Desigur ca Romania nu este America. Atunci cand vine vorba despre interesul national, de multe ori clasa politica damboviteana se faramiteaza, nu se uneste.

Oricum, marti la pranz, liberalii se gandeau si ei la o oferta pentru PD-L, renuntand la functia de prim ministru si dorind in schimb sefia Camerei Deputatilor. Mai trebuiau luate in calcul ceea ce il facea pe Geoana sa fie oarecum sigur pe picioare, intelegerea sa cu liberalii. Se pare ca si acolo butonul final se afla tot la Viorel Hrebenciuc.

Ciolacu a vorbit cu vicepreședintele Turciei despre colaborarea militară: ”Pentru a putea asigura securitatea la Marea Neagră”

Premierul Marcel Ciolacu a avut, vineri, o întâlnire cu vicepreşedintele Turciei, Cevdet Yılmaz şi a precizat că a discutat cu acesta, printre altele, despre proiectele de colaborare cu...

Firea, încrezătoare că va câștiga Primăria Capitalei: ”Bucureștiul arată mult mai rău decât acum 4 ani”

Candidatul PSD la Primăria Capitalei, Gabriela Firea, a declarat vineri că are încredere în şansele sale la alegeri, pentru că Bucureştiul arată "mult mai rău decât acum patru ani"....