Bogdan Chirieac: Doar o victorie pe frontul de Est. Ce ne asteapta dupa Haga?

Decizia Curtii Internationale de Justitie de la Haga, pronuntata marti, da castig de cauza nu Romaniei, ci dreptului international si bunului simt.

Din 12.200 kilometri patrati de mare libera, 9.700 km patrati au revenit tarii noastre. Decizia Curtii pune capat negocierilor incepute acum 42 de ani, in 1967, intre Romania si fosta URSS, prin care Bucurestiul a incercat sa explice sovieticilor, si mai tarziu ucrainienilor, ca daca s-ar aplica formulele lor de calcul, Braila si Focsaniul ar deveni zone economice exclusive pentru Kiev.

Romania are posibilitatea sa constate ca, atunci cand se urmareste un obiectiv de interes national vreme de mai multi ani, exista sanse de reusita. Acordul bilateral dintre Romania si Ucraina fost semnat la 2 iunie 1997, la Neptun, la presiunea Marii Britanii si in preajma Summit-ului de la Madrid, unde Bucurestiul astepta o invitatie in NATO.

Problema platoului continental din jurul Insulei Serpilor a fost lasata in suspensie. S-a negociat apoi 7 ani pana cand, in 2004, Mircea Geoana, pe atunci ministru de Externe, a avut inspiratia sa trimita problema spre judecare la Haga.

Echipa de diplomati care s-a ocupat de caz, condusa de Bogdan Aurescu, arata in mod evident ca exista o noua generatie de ambasadori romani cu nimic mai prejos decat cea din tarile cu diplomatie foarte puternica: Marea Britanie, Rusia sau Franta.

Meritul politicului a fost ca nu s-a amestecat in treburile diplomatice. Guvernul Tariceanu a lasat in pace echipa lui Geoana. Rezultatul de la Haga dovedeste ca o tinta bine stabilita si nesupusa influentelor politice poate fi atinsa chiar si de Romania.

Decizia de la Haga este importanta politic si diplomatic pentru Romania. Bucurestiul rezolva, prin metode de justitie internationala, o problema teritoriala cu cel mai instabil stat din Europa. Ucraina a fost incapabila sa negocieze cu Romania in ultimii 12 ani de la semnarea tratatului bilateral.

In ultimii 4 ani, Kievul a incercat cu disperare sa convinga Occidentul ca Insula Serpilor are viata economica proprie. In mod absurd, regimul Iuscenko a deschis banca si ... maternitate pe insula. Faptul dovedeste primitivismul clasei politice din Ucraiana, un stat creat artificial de fosta URSS, in ultima jumatate de secol, si care nu reuseste nici astazi sa-si gaseasca o cadenta in relatiile internationale.

Comportamentul Ucrainei a fost cu atat mai greu de inteles cu cat miza economica este mai degraba mica. Presa a vehiculat cifre conform carora in platoul continental s-ar gasi 100 de miliarde de metri cubi de gaz si 70 de milioane de barili de petrol. 80% din cantitate ar reveni astfel Romaniei.

Publicul din Romania ar putea crede ca incepand de poimaine resursele energetice respective inmultite cu pretul la bursa vor intra in bugetul de la Bucuresti, iar sumele ar putea fi folosite eventual pentru suplimentarea salariilor judecatorilor care elibereaza din inchisoare criminali in serie pe motive de asa-zisa boala.

Ei bine, nu. Suprafetele respective pot fi cel mult concesionate marilor companii petroliere. Cum Romania mai are o participatie nesemnificativa in Petrom, cel mult OMV ar putea fi interesat sa exploateze resursele.

Rostul operatiunilor in marea deschisa este mult mai ridicat decat cel de pe uscat. Cum pretul petrolului la bursa s-a prabusit, este posibil ca amatorii sa cumpere concesiunea astazi si sa o exploateze chiar si peste 10-15 ani.

Daca se va negocia aceeasi redeventa infima pe care OMV o plateste statului roman din exploatarile de pe uscat, Romania va primi in total pe tot ceea ce s-a obtinut la Haga cateva zeci de milioane de euro.

Adica mult mai putin decat pentru accesarea fondurilor structurale, bani europeni pusi la dispozitie gratuit de Bruxelles, dar pe care Bucurestiul nu este in stare sa-i atraga.

Relatiile bilaterale romano-ucrainiene nu se vor incalzi dupa Haga. De-a lungul timpului, Bucurestiul a incercat in nenumarate randuri sa deschida dialogul cu Kievul.

Primul a fost presedintele Emil Constantinescu, care a incercat o apropiere directa cu presedintele de atunci, Leonid Kucima. El l-a luat alaturi si pe presedintele polonez, Alexander Kvasnievschi. In perioada 1997-2000, au tot avut loc intalniri bi si trilaterale. Kucima a devenit apoi nefrecventabil in plan bilateral, dupa ce a ucis un jurnalist care nu-i era pe plac si a vandut apoi arme lui Sadam Hussein.

Din 2005, presedintele Traian Basescu s-a vazut la Kiev si la Bucuresti cu presedintele "prooccidental" Viktor Iuscenko. Inclusiv anul trecut in aprilie, la Summit-ul NATO de la Bucuresti, Romania a militat deschis pentru integrarea Ucrainei in NATO.

Zadarnic, Kievul nu si-a schimbat politica fata de Romania. In strategia de aparare ucraineana, Romania este considerata, in continuare, ca principal inamic, chiar inaintea Rusiei, din cauza faptului ca "are revendicari teritoriale".

Mai mult, diferendul cu Romania a fost prezentat in presa din Ucraina intr-un mod propagandistic, aberant. Publicul din Ucraina stie ca la Haga se discuta apartenenta Insulei Serpilor, fapt care nu a fost niciodata pus in discutie.

Ucraina este alcatuita prin donatii teritoriale ale Rusiei si rapturi ale URSS asupra Poloniei, Cehoslovaciei si Romaniei. Aparteneta Insulei Serpilor la Ucraina este un exemplu de rapt teritorial savarsit dupa al doilea Razboi Mondial de Moscova, cu compicitatea unui ministru adjunct de externe de la Bucuresti.

In continuare, Romania nu are niciun interes sa exacerbeze succesul de la Haga. Ucraina va fi statul european cu cele mai mari probleme politice si economice in perioada urmatoare. In interior, mafia si-a atribuit economia tarii, care tocmai a primit un ajutor de urgenta din partea Occidentului pentru a nu se prabusi.

Politic, tara este un camp de batalie intre Occident si Rusia. Putin a amenintat inca de anul trecut de la Bucuresti ca o sa-si ia Crimeea inapoi. Occidentul spijina regimul Iuscenko tocami fiindca se opune Rusiei. In aceste conditii, miscarile centrifuge sunt oricand posibile.

O repetare a scenariului iugoslav, in conditii de cumplita criza economica, nu mai este deloc de ignorat. Or, Romania are peste 1.000 de km de granita cu aceasta regiune profund instabila, unde se mai gasesc, pentru a se complica si mai mult situatia, peste 1 milion de cetateni romani, victime ale Pactului Ribbentrop-Molotov.

Cum Kievul incearca in mod constant sa transforme Romania in atat de mult doritul "dusman extern", Bucurestiul trebuie sa evite capcanele de la rasarit.

In continuare, politica Romaniei fata de Ucraina trebuie sa se suprapuna politicii UE si NATO. Cum exista mari sanse ca in curand aceasta sa nu mai existe, Romania trebuie sa astepte in liniste democratizarea Ucrainei, indiferent cat de mare sau de mica va fi ea peste 5 ani.

La Haga, Romania a castigat o batalie. Lupta cu instabilitatea din estul tarii noastre va necesita insa mult timp si multa intelepciune.

Plângeri la DNA și ANI împotriva lui Cristian Popescu Piedone. USR îl acuză că și-a angajat ”rudele și pilele” la primărie

USR va depune plângeri la Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva lui Cristian Popescu Piedone şi a caracatiţei cu rude şi pile pe care a...

Ciolacu nu-l lasă pe Robert Negoiță să intre în cursa pentru Capitală: "E candidat la Sectorul 3 și lucrurile așa vor rămâne"

Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri, 19 aprilie, că a discutat cu liderul PNL, Nicolae Ciucă, şi au ajuns la concluzia că Robert Negoiţă este un candidat foarte bun al alianţei PSD -...