De ce sa revizuim Constitutia?

Lansata sub dezideratul elaborarii unei noi legi fundamentale care sa nu mai poarte tarele relatiilor complicate dintre liderii politici ai momentului, tema revizuirii Constitutiei nu a fost altceva decat un subiect de lupta politica intre adversari.

Dupa ce modificarea legii fundamentale prin referendumul din 2003 a fost partial un esec intrucat nu a reusit sa aduca o reforma reala la nivelul institutiilor fundamentale, in sensul in care politicienii nu au ajuns la un acord in ce priveste eternul conflict intre presedintie si premier sau in privinta delimitarii clare a atributiilor celor doua Camere, tema revizuirii Constitutiei reapare.

Potrivit NewsIn, principalele amendamente aduse in 2003 Constitutiei aprobate in 1991 au vizat prelungirea mandatului presedintelui tarii la cinci ani fata de patru ani, introducerea unui nou alineat care prevede ca presedintele nu il poate revoca pe primul-ministru, introducerea explicita a principiului separarii puterilor in stat si limitarea timida a imunitatii parlamentare.

In 2006, subiectul revizuirii Constitutiei a devenit tot mai pregnant parte a disputelor dintre liberali si seful statului. Intr-un interviu acordat in februarie 2006, presedintele pleda pentru o Constitutie care sa nu mai reflecte "relatiile interumane dintre anumiti liderii politici la un moment dat". Ca urmare a certurilor republica prezidentiala-parlamentara, Basescu a invocat din nou posibilitatea unui referendum, de data aceasta intrebarea urmand sa fie daca romanii vor presedinte ales de Parlament sau de popor.

O noua runda de consultari ce a atins problema reformei constitutionale a avut loc la Cotroceni in martie 2006. Presedintele Basescu a anuntat atunci ca partidele au decis sa constituie o Comisie paritara care sa analizeze eventualele modificari constitutionale "in asa fel incat, la momentul oportun, Parlamentul sa fie pregatit sa propuna - pentru ca este nevoie de doua treimi la modificarea Constitutiei - atat modificari necesare Constitutiei legate de modernizarea Romaniei, cat si modificari care sa includa prevederi din viitorul Tratat Constitutional".

Liberalii anuntau ca reformarea clasei politice si revizuirea Constitutiei se afla printre obiectivele lor prioritare si ca pledeaza in continuare pentru republica parlamentara si parlament bicameral. PD a cerut atributii sporite pentru presedinte, iar principalul partid de opozitie, PSD, anunta ca pledeaza pentru o republica parlamentara, in care presedintele ar avea un rol "decorativ".

Traian Basescu a reluat discutia despre modificarea Constitutiei in vara lui 2006, la o intalnire cu tineretul PSD, cand a spus ca trebuie transata problema atributiilor care nu sunt delimitate in actualul text constitutional, in sensul ca Romania trebuie sa se decida daca vrea un regim prezidential sau parlamentar.

Inaintea sesiunii parlamentare, in iulie 2006 fostul presedinte PNL Valeriu Stoica prezentase un proiect propriu de revizuire a Constitutiei din 2003, pentru "reconstructia institutionala a Romaniei", ce ar pune capat "gravelor probleme institutionale si politice ce afecteaza Romania".

Tot in iulie 2006, PD propunea ca revizuirea Constitutiei sa cuprinda si definirea conceptului de regiune, structura Parlamentului, stabilirea clara a atributiilor premierului si presedintelui.

In septembrie 2006, seful statului reclama reglarea raporturilor dintre presedinte si premier. Aflat la scoala de vara a tinerilor democrati, el declara ca partidele politice ar trebui sa cada la un acord pentru modificarea legii fundamentale tinand cont de electorat, intrucat Constitutia are ambiguitati in ceea ce priveste relatia premier- presedinte.

In acest sens, Traian Basescu nu a indicat modelul pe care il considera mai bun, republica parlamentara sau cea prezidentiala, dar a subliniat ca optiunea partidelor trebuie sa aiba in vedere dorinta electoratului. Presedintele PD, Emil Boc, pleda, in fata tinerilor democrati, pentru o republica semiprezidentiala, dupa modelul francez, in care seful statului numeste premierul, pe motiv ca presedintele are legitimitatea unui vot direct, in vreme ce premierul este "produsul unui joc politic".

In dezacord cu partenerii de guvernare de la acea vreme, PNL s-a pronuntat pentru adoptarea unui sistem in care parlamentul sa fie suveran si sa aleaga presedintele. Pentru o republica parlamentara se pronunta si PC, care sustinea, tot in septembrie 2006, ca acest model inseamna un presedinte cu prerogative putine, restranse, simbolice. Si UDMR anunta ca opteaza pentru republica parlamentara, miscorarea atributiilor guvernului in domeniul legislativ, pe langa eliminarea sintagmei de stat national.

PSD sustinea in 2006 modificarea Legii fundamentale pana in anul 2009, cu motivatia de a o compatibiliza cu cele europene. La inceputul sesiunii parlamentare de toamna, presedintele PSD, Mircea Geoana, declara ca una dintre propunerile partidului sau este cea de transformare a Romaniei din republica semiprezidentiala, cum este in prezent, in republica parlamentara.

In 2007, pe fondul crizei declansate de suspendarea presedintelui si apoi a inlaturarii PD de la guvernare, presedintele s-a consultat cu partidele parlamentare de cinci ori pe marginea modificarii Constitutiei, a votul uninominal sau a stabilitatii politice si a reformei institutionale. Tema uninominalului a "inghitit-o" insa pe cea a revizuirii Constitutiei.

In contextul suspendarii presedintelui, liderul PD Emil Boc anunta, la inceputul lui mai 2007, ca PD va initia, dupa referendumul din 19 mai, o actiune de strangere de semnaturi pentru modificarea Constitutiei, astfel incat Parlamentul sa poata fi dizolvat daca electoratul infirma decizia sa de suspendare a sefului statului. Boc a spus ca democratii vor demara actiunea de strangere a celor 500.000 de semnaturi necesare dupa referendum, proiect abandonat de indata ce a fost anuntat.

Dupa suspendarea sa in Parlament, seful statului a mentionat printre obiectivele sale postreferendum uninominalul si revizuirea Constitutiei.

El a revenit asupra modificarii Constitutiei si la inceputul lui 2008, pe fondul deciziilor Curtii Constitutionale din 2007, precum si dupa cea de la sfarsitul lunii ianuarie, prin care rolul CNSAS a fost practic desfiintat. Intr-un interviu la TVR in 8 februarie, seful statului a amintit din nou de necesitatea modificarii Legii fundamentale, pentru a nu mai fi posibile astfel de situatii.

In 6 mai 2008, presedintele Traian Basescu anunta ca va solicita unei echipe de specialisti o viziune asupra modificarii Constitutiei, acuzand PNL si PSD ca refuza modernizarea Romaniei. El s-a referit in special la Executiv, afirmand ca acesta a renuntat la acest proiect pe care l-a caracterizat drept "unul dintre golurile" madatului sau pe care il resimte "cu toata fiinta".

Trump poate ajunge președinte și dacă este condamnat penal. Constituţia SUA nu are o prevedere care să împiedice acest lucru

Candidatul republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, este judecat începând de luni la New York pentru acuzaţia că a acoperit ilegal o plată în schimbul tăcerii către o vedetă porno....

Dan Tănasă, candidatul AUR la Primăria Brașov: ”Braşovenii nu mai sunt nevoiţi să aleagă răul cel mai mic”

Alianţa pentru Unirea Românilor, filiala Braşov, a prezentat, vineri, candidatul pentru funcţia de primar al Municipiului Braşov în persoana deputatului Dan Tanasă. Acesta a declarat...