Retrospectiva 2008 Romania, condusa cu arbitrajul Curtii Constitutionale

Anul 2008 a demarat in plin conflict Tariceanu - Basescu, miza fiind numirea Noricai Nicolai la Ministerul Justitiei si a continuat, pana la finele anului, cu lupta dintre Guvern si Parlament pe marginea majorarilor salariilor si pensiilor, ambele conflicte fiind arbitrate de Curtea Constitutionala.

Razboiul de trei luni pentru numirea Noricai Nicolai la Justitie

Guvernul Tariceanu si-a inceput activitatea din 2008 in plin conflict cu presedintele Traian Basescu, dupa ce seful statului a refuzat sa o numeasca pe Norica Nicolai in functia de ministru al Justitiei. PNL o nominalizase pe Nicolai pentru portofoliul Justitiei in decembrie 2007, dupa demisia lui Tudor Chiuariu.

Traian Basescu i-a cerut lui Tariceanu sa renunte la nominalizarea Noricai Nicolai, invocand aspecte din activitatea sa de procuror in perioda comunista, cat si incidentul din Parlament, cand o nepoata a lui Nicolai a fost suspectata ca a votat in Senat, in locul sau.

Pentru a debloca situatia, Guvernul a cerut si arbitrajul Curtii Constitutionale. Aceasta a fost a doua situatie in care Tariceanu a apelat la judecatorii Curtii pentru medierea unui conflict cu Presedintia in problema numirii unui ministru, dupa cazul Adrian Cioroianu.

In cazul Nicolai CCR i-a acordat presedintelui dreptul de a refuza o singura data, motivat, numirea unui ministru, obligandu-l pe seful Executivului sa desemneze alta persoana.

Liberalii au avut astfel de ales intre o restructurare a Guvernului, care presupunea aprobarea candidaturii lui Nicolai de Parlament si desemnarea unui nou candidat pentru MJ. Pentru a evita riscul unui vot in Parlament, conducerea PNL a recurs la remanierea guvernamentala si l-a desemnat ministru al Justitiei pe ministrul Apararii, Teodor Melescanu care asigurase interimatul pe durata vacantarii functiei.

Liberalii l-au desemnat pe senatorul Radu Stroe sa ocupe portofoliul Apararii in locul lui Melescanu. Ei amenintau ca, daca presedintele refuza sa semneze decretul de numire a lui Stroe la Aparare - un alt liberal cu care seful statului avusese dispute publice - a doua nominalizarea va fi tot Norica Nicolai.

Propunerile de numire a celor doi nu au fost trimise Presedintiei, premierul asteptand mai intai motivarea Curtii Constitutionale in cazul Nicolai. Presedintia a formulat insa, inainte de publicarea deciziei CCR in Monitorul Oficial, obiectii referitoare la schimbarea ministrului Apararii cu cateva saptamani inainte de summitul NATO. In aceasta perioada a devenit tot mai clar ca Teodor Melescanu nu este dispus sa renunte la portofoliul Apararii.

Situatia a fost deblocata in 29 februrie, la aproape trei luni de la izbucnirea conflictului dintre premier si seful statului, prin nominalizarea, de catre Tariceanu, a lui Catalin Marian Predoiu pentru functia de ministru al Justitei.

Tensiuni in cadrul coalitiei PNL - UDMR, cauzat de pozitia Uniunii fata de recunoasterea independentei Kosovo

UDMR s-a situat pe o pozitie contrara celei adoptate de partidelor politice si de Guvernul din care facea parte in privinta recunoasterii independentei Kosovo. Reprezentantii Uniunii sustineau, dupa ce provincia Kosovo si-a declarat independenta, ca Romania trebuie sa recunoasca cat mai repede noul statut al Kosovo.

Partidele parlamentare au luat pozitie fata de opinia Uniunii, mergand de la atitudini transante precum a PRM, care cerea excluderea UDMR din Guvern, pana la pozitii precum ale PD-L, care a cerut premierului Tariceanu sa lamureasca pozitia partenerilor de guvernare. Mentinerea UDMR la guvernare a fost criticata chiar din interiorul PNL.

Premierul Tariceanu a respins insa ideea de respingere a Uniunii din Executiv, argumentand ca nu vrea ca situatia din Kosovo sa genereze o reactie care sa duca Romania inapoi cu 20 de ani.

Problema a fost transata in Parlamentul Romaniei, care a adoptat, in 18 februarie, cu 357 voturi pentru si 27 impotriva, declaratia politica de nerecunoastere a independentei Kosovo, Legislativul sustinand astfel atat pozitia Presedintiei cat si pe cea a Guvernului. Cele 27 de voturi impotriva au apartinut parlamentarilor UDMR, care au fost huiduiti de colegii din Legislativ.

Razboiul Guvern - Parlament pe tema masurilor populiste

Guvernul Tariceanu a reusit si in 2008 sa supravietuiasca cu ajutorul sustinerii parlamentare a PSD, dar anul electoral a fost marcat de razboiul Parlament - Guvern pe tema masurilor de crestere a salariilor si pensiilor, arbitrat de Curtea Constitutionala.

Odata ajunse in Parlament, Ordonantele de Urgenta prin care Guvernul stabilea majorarea salariilor sau a pensiilor au fost modificate cu cateva saptamani inainte de alegeri, alesii opozitiei impunand majorari ce depaseau cu mult posibilitatile bugetului.

Tariceanu anunta in 27 august majorarea punctului de pensie cu circa 20% incepand cu 1 noiembrie 2008 desi, potrivit calendarului initial, urmatoarea majorare a punctului de pensie era programata pentru 1 ianuarie 2009. Masura urma sa fie aplicata astfel cu o luna inainte de alegerile parlamentare din 30 noiembrie.

A doua zi, PSD a cerut majorarea pensiilor de la 1 octombrie, mai devreme cu o luna decat decisese Guvernul. Social - democratii amenintau Guvernul cu motiunea de cenzura, daca nu le va fi respectata doleanta.

Trei saptamani mai tarziu Tariceanu i-a invitat pe social-democrati la consultari. Premierul a acceptat, in cadrul intalnirii, majorarea pensiilor incepand cu 1 octombrie, iar partidul lui Mircea Geoana a renuntat in aceste conditii la motiunea de cenzura.

O alta masura a Executivului, care se referea la majorarea pensiilor pentru cei care au lucrat in conditii dificile, a fost de asemenea modificata, in Parlament la initiativa comuna a PD-L si PSD.

Guvernul stabilise ca pensionarii care lucrat in conditii dificile sa beneficieze de un numar suplimentar de puncte la calcularea pensiilor, respectiv 0,50 puncte pentru grupa I si 0,25 puncte pentru grupa a II-a de munca. In septembrie insa, Parlamentul a decis insa majorarea cu 50%, respectiv cu 25% a punctul de pensie pentru categoriile categoriile I si II de munca, ce urma sa se aplice de la 1 ianuarie 2009.

Cea mai controversata masura a fost cea privind majorarea salariilor profesorilor cu 50%, de la 1 octombrie. Guvernul luase decizia de a acorda cadrelor didactice o majorare de 15% in 2008 insa, odata actul normativ ajuns in Parlament, cele 15 procente s-au transformat in 50%, la propunerea parlamentarilor PSD.

Amendamentul propus de social-democrati a intrunit consensul tuturor partidelor, in perspectiva apropiatelor alegeri legislative. Pana si reprezentantii PNL, care au vazut ordonanta transformata intr-un potential succes al PSD, au votat legea. Printre acestia s-a aflat si ministrul Educatiei, Cristian Adomnitei, care criticase amendamentul PSD de la tribuna Legislativului, chiar inaintea votului din plen.

In replica, Guvernul a decis sa atace la Curtea Constitutionala atat Legea prin care Parlamentul a decis majorarea salariilor profesorilor cat si cea privind majorarea pensiilor pentru grupele I si II de munca. Curtea Constitututionala a decis insa ca cele doua legi votate de Parlament respecta legea fundamentala, acestea fiind ulterior promulgate de presedinte.

Executivul a amanat majorarea veniturilor profesorilor si pensionarilor, lasand sarcina in grija viitorului Executiv. In semn de protest, parlamentarii PD-L au initiat o ultima motiune de cenzura la adresa Guvernului Tariceanu, care nu a fost insa sustinuta de principalul partid de opozitie, PSD.

CCR intra din nou in acest joc, dupa ce Avocatul Poporului contesta Ordonanta prin care Guvernul amana majorarea salariilor. Inainte de a primi verdictul Curtii, Tariceanu a decis sa contracareze o eventuala decizie contrara pozitiei Guvernului si a anulat actul normativ contestat, pe care l-a inlocuit un un altul ce prevedea majorarea salariilor cadrelor didactice, dar numai ale celor cu salarii foarte mici.

Sindicalistii au anuntat ca renunta sa iasa in strada in semn de protest fata de imporivirea Guvernului si au amanat organizarea miscarilor sindicale pentru anul 2009. Asta in eventualitatea in care PD-L si PSD, care au promis ca va acorda majorarile votate de Parlament daca ajung la putere, nu isi vor respecta angajamentul.

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...