Ziare.com

Modificarea Codului Fiscal - "Albirea" averilor sau moment zero? "Apa sfintita" sau gura de oxigen?

de Ioana Ene Dogioiu, Senior editor
Vineri, 16 Septembrie 2016, ora 07:08

   

Modificarea Codului Fiscal - "Albirea" averilor sau moment zero? "Apa sfintita" sau gura de oxigen?
Proiectul de modificare a Codului Fiscal a fost abandonat cel putin pe moment, nu definitiv insa, si ar urma sa fie repus pe agenda atunci cand va fi inteles pe deplin, spune "parintele" proiectului, Gabriel Biris, care a si platit cu functia de secretar de stat scandalul creat in jurul acestor prevederi.

Deocamdata insa opinile raman impartite in privinta principalelor modificari pe care urma sa le aduca aceasta reglementare.

Pe de-o parte este vorba despre trecerea tuturor contributiilor sociale in sarcina angajatului, cu obligatia angajatorului ca, in schimb, sa majoreze salariul brut al salariatului cu valoarea contributiei.

Atunci cand ai mai multe surse de venit, pentru fiecare ti se retine CASS sau CAS. Marele castig al proiectului era ca prin declaratia anuala de impunere se adunau toate veniturile intr-un venit global si baza de calcul a contributiilor nu putea depasi 5 salarii medii. De la 13.400 de lei pe luna.

Motiveaza-ti angajatii cu mixul perfect de beneficii extrasalariale! Alege cardul de masa Up Dejun cu cost 0 si ai abonamente medicale Regina Maria de la 3 EUR/ angajat. Afla mai multe AICI!

Chiar daca prin majorarea salariului brut tot angajatorul ar plati indirect parte din contributia sociala a angajatului, suma ar fi, datorita plafonarii, mai mica decat contributia neplafonata de acum a angajatorului: "Diferenta dintre suma pe care plateste azi si suma plafonata cu care va majora brutul e castig net pentru angajator", mai sustine Gabriel Biris.

Prof. univ dr. Cristian Paun sustine aceasta idee pentru ca "impartirea contributiilor sociale intre angajat si angajator este arbitrara si inutila. Ele ar trebui sa se numeasca simplu, contributii pe salarii, sa fie unificate si trecute in contractul de munca a fiecaruia dintre noi.

Contributiile asociate acum angajatorilor nu sunt vizibile intotdeauna in contractul de munca si putini salariati stiu ca pentru 1.000 lei net statul primeste circa 850 lei contributii, cu precadere pentru pensii si sanatate."

In opinia prof. Paun daca aceste contributii vor deveni transparente, "ne vom putea face o idee mult mai buna asupra costului total al serviciilor publice gratuitepe car e le primim in momentul de fata. Sunt convins ca, devenite transparente si clare aceste contributii, se va schimba radical si atitudinea fata de angajatori, mai ales antreprenorii privati, vazuti inca destul de rudimentar in Romania, ca stapani de sclavi, burghezi, bogati in general.

Romania, tara cea mai saraca din UE, cu cele mai mici salarii, este pe locul 6 in topul fiscalizarii muncii. Este contra-productiv si ne tine pe loc o asemenea abordare. Unificarea contributiilor usureaza efortul antreprenorilor de raportare si colectare a taxelor pentru angajatii lor si pentru bugetul de stat."

Avocata Elenina Nicut considera ca aceasta unificare este ca "apa sfintita" cat timp se mentine retinerea la sursa a acestora, declararea si varsarea lor de catre angajator.

Elenina Nicut vede insa o serie de impedimente juridice: "Ar fi o discutie referitoare la oportunitatea mutarii riscului fiscal exclusiv la angajat, in contextul instabilitatii legislative in aceasta materie."

La care se adauga apecte de constitutionalitate "atat din perspectiva interventiei statului intr-un contract civil, cat si a egalitatii intre cetateni: un salariat angajat cu o zi inainte de o eventuala intrare in vigoare a unei astfel de legi ar beneficia de majorare, pe cand un alt salariat, pe acelasi fel de post, poate fi angajat dupa intrarea in vigoare, din motive care nu tin de persoana lui, pe salariul initial, nemajorat.

Exista de asemenea ipoteza unei majorari, cel putin de facto, a salariului minim brut pe economie cu 21%, cu toate consecintele aferente."

Elenina Nicut considera neconstitutionala si majorarea contributiilor in sarcina PFA, "mai ales in conditiile in care, in cazul acestora, legiuitorul nu mai asigura neutralizarea efectelor majorarii cotelor de contributii, ca in cazul salariatilor."

"Ce ii califica pe unii sa plateasca mai putin decat altii pentru acelasi venit? Trebuie gasita o cale de mijloc, altfel generam inechitati, frustrare si conformare redusa", explica Gabriel Biris egalizarea contributiilor datorate de salariati si cei care castiga din activitati independente.

Avocata Elenina Nicut considera insa ca "nu se poate pune semnul egalitatii intre o PFA si un salariat, inclusiv din punct de vedere al contributiilor sociale datorate, atata vreme cat, in primul caz, activitatea din care se obtine venitul se realizeaza pe riscul si cu utilizarea patrimoniului personal al persoanei fizice care o desfasoara, ceea ce nu e cazul salariatului. Prin urmare, sub acest aspect, nu se poate vorbi despre echitate.

Trebuie precizat si ca exista profesii captive in aceasta forma de activitate, PFA, in sensul ca profesionistii in cauza nu au la dispozitie forme de organizare alternative, cu posibilitate de optimizare fiscala."

Un al doilea aspect important in proiect se refera la scoaterea la suprafata a averilor nedeclarate si a profiturilor "parcate" in paradisuri fiscale.

"Momentul zero inseamna o declaratie initiala de patrimoniu pentru toti romanii care au un patrimoniu net de un milion de euro. Riscul e acolo unde sunt multi bani. Odata cu aceasta declaratie, cei care au ceva pe suflet pot sa declare voluntar si platesc 16%. Ulterior inchiderii ferestrei de declarare, sumele stabilite prin controlul indirect ar fi fost impozitate cu 75%. Prevederile acestui proiect se refera doar la partea fiscala. Platesti impozit, dar raspunzi pentru faptele penale.

Profiturile companiilor din paradisurile fiscale urmau sa fie declarate de rezidentii fiscali in Romania ca venit personal, ca si cand vehiculul fiscal nu ar fi existat. Ca urma a proiectului te duceai degeaba in paradisuri fiscale pentru ca tot trebuie sa declari profitul in tara", a explicat Gabriel Biris.

Prof. univ. Cristian Paun nu este de acord cu aceasta idee: "este riscanta din multe puncte de vedere: poate legaliza / spala bani obtinuti din crima organizata, poate spala averi facute din activitati oneroase cu statul si, poate cel mai periculos efect, genereaza o discriminare intre cei ce au ales sa pastreze averile in Romania, platind impozite consistente, si cei care nu au facut asa ceva.

Mai mult, se va genera un hazard moral important, romanii dorind si mai mult sa duca bani in astfel de zone pentru a fi iertati periodic de impozitul datorat si platind un impozit modic de doar 16%."

Asadar, considera prof. Paun, solutia este incorecta si nu va aduce mai multi bani in tara din urmatoarele motive: "cei care stiu ca i-au obtinut ilicit nu ii aduc pentru ca exista riscul sa inceapa sa fie luati la ochi si la intrebari, multi bani din Romania provin din afaceri cel putin netransparente. De exemplu, inca nu stim ce afaceri au implicarea directa sau indirecta a serviciilor secrete din Romania, un bun apanaj pentru unii de a prospera constant si consistent.

Si pentru ca va aparea efectul generat de hazardul moral - de ce sa imi tin banii in tara cand vad ca, din cand in cand, guvernele ma iarta de taxele datorate?"

Si avocata Elenina Nicut are rezerve in privinta "momentului zero", care "ar putea fi o idee buna in masura in care nu anihileaza proceduri demarate de alte institutii ale statului, spre exemplu confiscarea extinsa in materie penala sau controlul averii demnitarilor in cadrul procedurilor ANI. Este de discutat in ce masura statul roman, pe de o parte, initiaza si consimte la "albirea" unor averi, iar pe de alta parte isi poate rezerva in mod valabil dreptul de a continua urmarirea respectivelor averi si/sau persoane, prin intermediul altor organe ale sale."

Chiar daca unele dintre ideile din proiectul lui Gabriel Biris sunt controversate, prof. Paun considera ca "partidele politice ar trebui sa studieze cu atentie propunerile dlui Biris si sa vina in programul lor electoral cu genul acesta de masuri indraznete care pot face bine Romaniei. Cel putin initiativa sa a dat nastere la niste dezbateri aprinse si nici asta nu e rau pana la urma.

Mai sunt si alte idei care pot fi discutate: riscul de somaj acoperit acum prin contributia de somaj este un risc asigurabil si ar putea fi transferat catre companiile de asigurari, la fel ca riscul de accidente de munca. Se poate propune un pachet de baza obligatoriu si unul facultativ care costa suplimentar. Proiecte istete sunt, nu aici e problema. Mai avem de lucrat la vointa politica."

Cert este, in opinia prof. Paun, ca "orice guvernare trebuie sa fie atenta cu usurarea existentei antreprenorilor, cei care sunt in masura sa furnizeze cele mai sanatoase si mai durabile locuri de munca. Orice masura care contribuie la acest lucru trebuie adoptata cu celeritate. Altfel nu facem decat sa ne dinamitam singuri dezvoltarea si prosperitatea viitoare cum, dealtfel, o facem de ani buni".

Ziare.com te invita la dezbatere: sunt corecte solutiile propuse de Gabriel Biris? Este necesara unificarea contributiilor? Ar fi de bun augur o amnistie fiscala? Care sunt problemele actualei legislatii fiscale de care te lovesti?


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 5181 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
4 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

infuzia de capital o sursa la bugetul consolidat

evident ca ziua si nopatea diferite in cele 24 de ore cit are o zi din calendarul timpului ,coerenta si transparenta unui sistem de taxe impovarator pentru majoritarii care traisec de pe o zi pe alta,fara sprijin de stat,si cei care fac profit transferat din tara in bancile straine,nu exista un viitor prosper al cetateanului cu dorinta de munca in interesul obstesc, plateste contributia obligatorie fara de care ar da faliment declarat s-au in cel mai fericit caz insolventa cu speranta redresarii financiare proprii.

 

in concluzie:totul este clar,nimic sigur!

85% dintre cititori,auditori,nu inteleg despre ce se vorbeste in propozitie!
tema este vasta si plina de chichite cu du-te-vino!
nu stiu de ce romanii nu se inspira din legislatiile altor state mai competitive din UE!

 

In concluzie, adaug si eu

Trebuie sa aiba dna Ene un umor aparte, ca sa ceara cititorilor (probabil 98%, la fel ca populatia si ziaristii) non-experti in aceasta materie, o dezbatere, o parere serioasa.

"Proiecte istete sunt, nu aici e problema. Mai avem de lucrat la vointa politica."

semne

pesemne exista semne ca unele averi mari sunt puse sub semnul intrebarii...

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor