Paleologu: Noica merita sa fie unul dintre marii elefanti ai universitatii romanesti

Theodor Paleologu considera ca opera importanta a lui Constantin Noica, omul care putea deveni un "elefant al universitatii romanesti" daca nu ar fi trait in comunism, risca sa fie mascata de mitul cultural in care a fost transformat filosoful, la fel ca Nicolae Steinhardt si Alexandru Paleologu.

Declaratia a fost facuta vineri, la conferinta "Modelul Noica sau cum sa ne ferim de maladiile spiritului contemporan", prilejuita de Zilele Biliotecii Nationale a Romaniei, la care au mai participat filosoful Sorin Vieru si criticul Alex stefanescu. Cu acelasi prilej a fost vernisata expozitia "L'ami lointain - Noica si generatia sa in colectiile Bibliotecii Nationale a Romaniei", care cuprinde piese de corespondenta, manuscrise, carti cu dedicatie si fotografii.

Ministrul Culturii s-a scuzat pentru ca, fiind ocupat cu "gestiunea afacerilor curente", nu a putut pregati o prezentare despre Constantin Noica asa cum si-ar fi dorit. Paleologu a pledat pentru studierea operelor de inceput ale lui Noica, in special a tezei sale de doctorat, "o capodopera a geniului, in care, intr-un fel, ii depaseste pe maestrii sub directia carora a scris".

"Este importanta sa avem in considerare si traiectoria universitara pe care Noica ar fi putut-o avea, in mod normal, daca nu ar fi fost agitatiile politice, daca nu ar fi venit comunismul peste noi. Probabil, Noica ar fi fost unul dintre marii profesori ai universitatii romane.

Noica merita sa fie unul dintre marii elefanti, monstri sacri ai universitatii romanesti. Cu toate acestea, si-a indeplinit vocatia pedagogica intr-un mod care compenseaza prin forta interioara care il domina. Realitatea e ca Noica a devenit el insusi o institutie si si-a continuat vocatia pedagogica cu un succes extraordinar", a spus Paleologu.

Ministrul Culturii a povestit cum il vedea pe Constantin Noica prin ochi de copil: "L-am cunoscut, venea acasa la noi, mergeam si eu la el in vizita. Intr-o seara, vara, m-a luat tata la el. Atat de pasionati erau de discutii, incat pe mine m-au mancat tantarii. imi era destul de frica sa ne intalnim cu el. Pentru un copil, personajul avea ceva putin comic, cu basca trasa pe cap si un trenci pe care il tin minte si acum".

Theodor Paleologu a recunoscut ca Noica nu a fost omul de care se simtea cel mai legat, deoarece nu avea antrenamentul filosofic necesar pentru a-l intelege. "In timp ce Nicu Steinhardt era simpatizat de toata lumea, Noica avea acesta rigoare, retinere, care nu fascina. Pe mine unul, simpla lui iradiere m-a facut sa ma aplec foarte de devreme catre lecturi filosofice, insa era contrabalansat de tata, care imi spunea sa nu ma iau dupa el", a adaugat ministrul.

Paleologu a spus, in incheierea prezentarii sale de aproape 40 de minute, ca Noica trebuie, in opinia sa, sa fie restituit contextului de studiu serios al istoriei. "Pentru ca toate aceste figuri importante - el, Steinhardt sau tata - sunt oarecum transformate in legende, iar aceasta viciaza putin opera lor. Vad ce se intampla cu tatal meu (Alexamdru Paleologu - n.r.) - faptul ca a fost o figura politica a mascat, de fapt, o opera literara importanta. La fel, Noica e transformat intr-un fel de mit cultural care risca sa mascheze importanta lui opera", a explicat ministrul.

Editia a XII-a a Zilelor Bibliotecii Nationale a Romaniei, desfasurata intre 9 si 11 decembrie, in Capitala, a mai cuprins seminarele "Patrimoniul national romanesc in The European Library", "Actualitati in restaurarea cartilor" si "Cuvant impreuna despre Constantin Noica", eveniment care si-a propus sa incheie, simbolic, acest an dedicat marelui ganditor si creator de scoala, cu ocazia implinirii a 100 de ani de la nasterea sa.

Constantin Noica, nume de rezonanta pentru cultura romaneasca, s-a nascut in Vitanesti-Teleorman, 12 (25) iulie 1909. A debutat in revista Vlastarul, in 1927, ca elev al liceului bucurestean "Spiru Haret". A urmat Facultatea de Litere si Filozofie, absolvita cu teza "Problema lucrului in sine la Kant".

Noica a fost bibliotecar la Seminarul de Istorie a filozofiei si membru al Asociatiei "Criterion" (1932-1934). Dupa studii de filosofie in Franta, isi sustine doctoratul in filozofie cu teza "Schita pentru istoria lui Cum e cu putinta ceva nou", publicata in 1940.

Intre 1949 si 1958, Constantin Noica a avut domiciliu fortat la Campulung-Muscel, iar in perioada 1958-1964 a fost detinut politic.

"<< Trece si asta >> e una din cele mai curente vorbe romanesti. Neamul nostru ramane, pentru ca si el participa, in felul lui, la eternitatea fiintei", scria Noica, vesnicul indragostit de "miracolul eminescian" in "Pagini despre sufletul romanesc".

Constantin Noica si-a petrecut ultimii 12 ani din viata la Paltinis, unde a creat o scoala informala de filosofie, avand discipoli ca Gabriel Liiceanu, Andrei Plesu si Andrei Cornea, fiind inmormantat la schitul din apropiere.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...