Lazar si Kovesi raman in functie, dar DNA si DIICOT vor fi mereu sub lupa. Ministrul Justitiei: Derapajele DNA nu pot fi justificate prin lupta impotriva coruptiei

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a anuntat concluziile la care a ajuns in urma evaluarilor pe care le-a facut procurorului general Augustin Lazar si procurorului-sef al DNA, Laura Codruta Kovesi.

Dupa un discurs de 45 de minute cu numeroase paranteze si trimiteri la texte de lege, ministrul a spus la final in cateva secunde concluzia: nu a gasit motive sa declanseze revocarea celor doi sefi de Parchete, insa de acum incolo DNA si DIICOT vor fi monitorizate permanent, pentru ca derapajele DNA in privinta anchetei OUG 13 nu se justifica prin dezideratul nobil al luptei impotriva coruptiei.

De asemenea, Toader a subliniat ca, in raportul de 19 pagini intocmit in acest caz, se releva derapaje institutionale, in sensul unor actiuni "cel putin exagerate" ale DNA, despre care a sustinut ca si-a arogat competenta de a efectua o ancheta penala, intr-un domeniu care excedeaza cadrului legal, concluzie de altfel exprimata si de CCR.

Iata si reactia presedintelui Klaus Iohannis, dupa declaratiile lui Tudorel Toader

Ziare.com v-a prezentat, in format LIVE TEXT, declaratiile ministrului Justitiei, Tudorel Toader:

- Bine ati venit la informarea de presa. Va spuneam chiar din prima zi faptul ca veti fi primii informati cu privire la evaluarea pe care am facut-o, ca veti fi primii informati cu privire la rezultatele acestei evaluari.

- Am intocmit un raport de evaluare, care are 19 pagini, eventual si o concluzie.

- Propunerea mea este sa nu citesc cele 19 pagini, le prezint in sinteza, cat va fi necesar, voi puncta in reperele importante, imediat ce ne oprim, voi posta pe pagina de Internet a MJ raportul complet, de unde il veti putea descarca, consulta, analiza.

- Aceasta evaluare a procurorului general al Romaniei si a procurorului-sef al DNA a survenit in contextul in care Guvernul a adoptat OUG 13, pe de alta parte, DNA a procedat la anchetarea constitutionalitatii modului procedurii in care a fost adoptata ordonanta.

- In momentul in care am anuntat aceasta evaluare, au aparut reactii cu privire la competenta ministrului Justitiei. Daca nu eram sigur, daca nu aveam certitudinea acestei competente, categoric nu procedam la respectiva evaluare.

- Avem texte de rang constitutional, art. 32 din Constitutie, care spune ca "Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justitiei".

- Am solicitat informari de la cele doua autoritati - de la Parchetul de pe langa ICCJ si de la DNA, informari pe care le-am primit complete si de indata la timp.

- Am avut intalnire cu sefii celor doua parchete, am vazut ca s-au facut tot felul de speculatii cu privire la momentul in care au venit cei doi procurori sef.

- Fiecare dintre cei doi a venit in mai putin de 10-15 minute din momentul in care i-am invitat la discutii, iar suprapunerea cu vizita dlui ambasador al SUA a fost o pura, pura coincidenta.

- Am observat reactiile publice fata de OUG, pe de o parte.

- Premisa functionarii normale a statului de drept este aceea ca fiecare autoritate sa ramana in matca ei constitutionala, fiecare autoritate trebuie sa-si cunoasca pe de o parte competentele, sa respecte cu buna credinta respectivele competente.

- Statul de drept are o arhitectura bine conturata si delimitata, autoritatile au competente complementare.

- Ce ne spune decizia CCR? Ne spune ca a existat un conflict juridic, conflict de natura constitutionala, generat de ancheta procurorilor DNA asupra membrilor Guvernului.

- Ne mai spune ca aceasta ancheta este de o gravitate foarte mare, incalcandu-se principiile Legii fundamentale, generandu-se conflictul.

- Asadar, echivaleaza cu o incalcare grava a separarii puterilor in stat, iar Ministerul Public nu-si poate depasi atributiile prevazute in lege si in Constitutie.

- DNA si-a arogat competenta de a efecuta o ancheta penala, intr-un domeniu care excedeaza cadrului legal, ce poate duce la un blocaj.

- Ministerul Public a creat o presiune asupra membrilor Guvernului, care afecteaza buna functionare a acestei autoritati, avand drept consecinta descurajarea acesteia.

- Eu, personal, am realizat evaluarea, fara niciun fel de presiune, de ingerinta, de niciun fel de sugestie de la absolut nimeni strain de Ministerul Justitiei, strain de mine.

- Nu am verificat solutii din dosare, pentru ca nu ar fi fost posibil. Este independenta procurorului. Cu totii isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului Justitiei.

- Judecatorii sunt independenti si inamovibili, procurorii se bucura de stabilitate si independenta de cauza.

- Indiferent de concluzii, imi voi exercita pe deplin aceasta autoritate asupra activitatii desfasurate de procuror, fara a intra intre copertile dosarelor.

- Statul de drept nu functioneaza daca autoritatile nu-si exercita cu loialitate atributiile care ii revin fiecarei autoritati.

- Am urmarit modul in care cei doi procurori s-au limitat la valorile constitutionale, pentru ca numai de aceea a fost un conflict juridic, pentru ca procurorul a iesit din matca lui constitutionala si a intrat in zona legiuitorului delegat.

- Procurorii nu pot ancheta oportunitate, imprejurari, circumstante, legalitate, constitutionalitate.

- In activitatea CCR, care se apropie acum de 25 de ani, au fost pronuntate numeroase decizii de constatare a unor conflicte juridice de natura constitutionala. Sigur ca toate conflictele care au fost sesizate, reclamate la Curte, au fost conflicte de competenta pozitive si niciun conflict negativ.

- E o tentatie a puterii de a acapara si mai multa putere si de a intra si in zona celeilalte puteri.

- Am selectat mai multe astfel de conflicte constatate de CCR. Va dau doua astfel de conflicte.

- Unul din 2008, constatat de Curte, intre Ministerul Public (Parchetul de pe langa ICCJ) si cele doua Camere ale Parlamentului - procedura de urmat in cazul in care se formulau cereri de urmarire penala pentru fosti membri ai Guvernului, care la data cererii aveau si functia de deputat sau senator. A fost o speta interesanta.

- Competenta e de ordine publica - o stabileste legiuitorul, nu o stabilesti tu. Tu stabilesti competenta la tine acasa.

- Curtea a constatat existenta unui conflict si a statuat ca pe viitor avizul il da Camera Deputatilor daca e deputat, Senatul daca e senator sau presedintele daca fostul ministru nu este nici deputat, nici senator.

- Un alt conflict, intre ICCJ si Parlamentul Romaniei si Guvern, Inalta Curte apreciind in 2009 ca anumite norme legale sunt neconstitutionale, ca sunt in vigoare desi erau abrogate.

- Cele doua decizii exemplificate si celelalte pe care le veti gasi in raport evidentiaza o varietate de situatii in care autoritatile publice de rang constitutional si-au incalcat reciproc competentele stabilite de legea fundamentala, iar echilibrul constitutional a fost realizat de CCR.

- O concluzie intermediara este ca echilibrul a fost restabilit de catre CCR prin pronuntarea deciziei, fara alte masuri extraconstitutionale.

- Raportul are o parte de oportunitate. In acest context, indiscutabil, DNA si-a arogat o competenta care nu era atribuita, indiscutabil a exercitat presiuni asupra Guvernului, si-a asumat o atributie constitutionala pe care nu o avea.

- Partea a doua a raportului vizeaza oportunitatea declansarii unor mecanisme de sanctionare pe care legea le pune la dispozitie, alta decat cele consacrate prin constatarea conflictului juridic de natura constitutionala.

- Analiza s-a deplasat din sfera elementelor de constitutionalitate si legalitate in sfera oportunitatii, iar aceasta apreciere impune o analiza contextuala.

- Sub aspectul oportunitatii, analiza s-a facut, in contextul in care Romania se afla sub MCV, in contextul in care am avut intalniri la Bruxelles, incercam de a ne indeplini misiunea pe care ne-am asumat-o in contextul activitatilor complementare de la Guvernul Romaniei.

- Avem multe legi, unele modificate de atat de multe ori incat se departeaza de la filosofia initiala.

- Se releva derapaje institutionale, in sensul unor actiuni cel putin exagerate ale DNA, derapaje care au starnit reactii in media si in randul societatii publice.

Ministrul glumeste cu presa: "N-am ajuns inca la concluzii. Ajungem astazi"

- DNA nu poate functiona decat in acord cu rigorile statului de drept. Sa nu uitam ca Romania este racordata in mod ireversibil la normele internationale.

- Derapajele institutionale ale DNA nu pot fi justificate prin invocarea dezideratului combaterii coruptiei. Nu iti este permis de Constitutie o alta valoare cel putin in egala masura protejata.

- Constitutia stabileste, asadar, obiectivele pe care ni le-am asumat la nivel national, la nivel international.

- Ieri am reafirmat angajamentul Guvernului roman pentru a continua progresele inregistrate in domeniul judiciar.

- Consideram oportun instituirea unei atente monitorizari a activitatii pe care o efectueaza procurorii de la DNA, DIICOT, Parchetul de pe langa ICCJ, o autoritate pe care o voi exercita fara ingerinte in privinta modului in care procurorul da solutii.

- Aceasta autoritate se va exercita, aceasta monitorizare se va exercita fara stirbirea independentei procurorilor.

- In acest context, evaluand toti factorii de constitutionalitate, de legalitate, de oportunitate, am apreciat ca in acest moment nu este oportuna declansarea mecanismului institutional de revocare a procurorului general, respectiv de revocare a procurorului-sef al DNA.

************************

Inainte de a prezenta concluziile presei, Toader a avut si o intalnire cu prim-ministrul Sorin Grindeanu.

De asemenea, luni, ministrul Justitiei s-a intalnit cu sefa DNA, Laura Codruta Kovesi, care a spus ca acesta nu i-a cerut demisia si ca nici nu intentioneaza sa faca acest lucru.

Anterior, pe 15 martie, Tudorel Toader s-a intalnit si cu procurorul general, Augustin Lazar, acesta spunand ca "a fost o discutie constructiva despre bunul mers al justitiei".

Duminica s-au implinit cele 14 zile in care au avut loc evaluarile celor doi procurori sefi, insa ministrul a anuntat amanarea pana azi a anuntarii concluziilor.

Tot luni, ambasadorul american Hans Klemm a fost la randul sau la minister, pentru discutii cu Tudorel Toader - iata ce au vorbit cei doi.

Referitor la decizia ce urmeaza sa o ia Toader, presedintele PSD, Liviu Dragnea, a spus duminica seara ca va sprijini orice decizie va lua ministrul Justitiei cu privire la Lazar si Kovesi. In schimb, presedintele celeilalte Camere, Senatul, Calin Popescu Tariceanu, este de parere ca Laura Codruta Kovesi ar trebui sa-si dea demisia din cauza "destabilizarii institutiilor statului".

In tot acest timp, al evaluarilor, romanii au manifestat in strada, in Piata Victoriei, in semn de sustinere pentru Lazar si Kovesi, transmitandu-i lui Tudorel Toader ca sunt impotriva demiterii celor doi.

Totul a inceput, pe 12 martie, dupa o declaratie controversata a lui Toader, care a sugerat ca Lazar si Kovesi ar trebui sa-si dea demisia.

Vizita președintele României, Klaus Iohannis, în Coreea de Sud. Vor fi semnate colaborări pe apărare și energie nucleară

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, săptămâna viitoare, de luni până miercuri, o vizită oficială în Republica Coreea, la invitaţia omologului său, Yoon Suk Yeol, informează...

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...