Romania sfideaza rapoartele MCV: Ministrul Toader e in centrul procedurii de numire a sefului DNA, desi CE a cerut explicit altceva

Marti, 10 Iulie 2018, ora 13:42
26750 citiri
Romania sfideaza rapoartele MCV: Ministrul Toader e in centrul procedurii de numire a sefului DNA, desi CE a cerut explicit altceva
Foto: Arhiva (Ministerul Justitiei)

Comisia Europeana a recomandat Romaniei, prin intermediul mai multor rapoarte MCV, consultarea Comisiei de la Venetia si adoptarea unei proceduri legale transparente si lipsite de interventii politice pentru numirea procurorilor de rang inalt, insa procedura anuntata luni de ministrul Justitiei, Tudorel Toader, privind numirea viitorului sef al DNA nu pare sa fie in concordanta cu respectivele recomandari.

Astfel, ministrul Justitiei s-a pozitionat in centrul procesului decizional, renuntand chiar si la comisia consultativa din procedura adoptata in 2012 de fostul ministru Mona Pivniceru, desi in rapoartele MCV este recomandat contrariul.

Tudorel Toader este ministru al Justitiei din februarie 2017. Tot el este cel care s-a luptat in ultima jumatate de an sa obtina revocarea sefei DNA.

2012 - negocieri politice pe fata

Desi astazi pare greu de crezut si ar fi imposibil de acceptat de catre societatea civila, in 2012, numirea sefului DNA s-a negociat politic la vedere, lucru asumat public de principalii decidenti de la acea vreme.

Cu toate acestea, teoretic cel putin, procedura lansata pana la urma de ministrul Pivniceru prevedea o oarecare transparenta si, chiar daca ministrul era cel care conducea interviurile, exista o comisie in fata careia candidatii au sustinut interviurile si din care faceau parte, pe langa ministru, un procuror de la Parchetul General, un procuror de la DNA, un procuror specialist in management judiciar si un psiholog recomandat de Institutul National al Magistraturii.

Vezi aici procedura de selectie a procurorului sef al DNA din 2012.

In primul raport MCV (ianuarie 2014) de dupa numirea in functie a noii garnituri de procurori sefi, din care facea parte si Laura Codruta Kovesi, era subliniat faptul ca "procesul de numire demarat in septembrie 2012 a avut o culoare politica accentuata, care nu a putut fi atenuata de modificarile aduse ulterior procedurii", dar si ca "la rezultatul global nu s-a ajuns in urma unui proces transparent, conceput sa permita verificarea calitatilor candidatilor si derularea unei competitii reale. Comisia regreta decizia de a nu se urma o procedura solida".

In concluziile raportului respectiv, CE isi exprima "ingrijorarile cu privire la independenta sistemului judiciar" si sublinia ca "in ceea ce priveste masura importanta a numirilor in posturi-cheie se observa rezultate mixte: unele proceduri se desfasoara intr-un mod deschis, transparent si bazat pe merite, in timp ce altele sunt criticabile, din motive de interventie politica".

Vezi aici raportul MCV din ianuarie 2014, pe anul 2013.

2016-2017 - Se cere insistent un sistem independent de numire, dar si consultarea Comisiei de la Venetia

Dupa doi ani, in ianuarie 2016, Comisia Europeana insista cu aceleasi recomandari. Mai mult, in raportul MCV se sublinia explicit ca procedura de numire a procurorilor sefi avea o "componenta politica puternica", din cauza rolului jucat de ministrul Justitiei, iar Romaniei i se solicita sa tina cont de orientarile din partea Consiliului Europei si sa introduca, "prin lege, cu sprijinul Comisiei de la Venetia, un sistem mai robust si independent de numire a procurorilor de rang inalt".

Iata ce prevedea raportul MCV din ianuarie 2016:

"Pe termen mai lung, ar trebui introdus prin lege un sistem mai robust si independent de numire a procurorilor de rang inalt: la nivel legislativ, nu exista criterii pentru a se asigura cel mai inalt nivel de competente profesionale si integritate, iar procedura de numire actuala comporta o componenta politica puternica, avand in vedere rolul pe care il are in cadrul acesteia ministrul justitiei.

In trecut, procedurile de numire au fost deseori subiect de controversa si au fost marcate in mod clar de influente politice. Pe baza orientarilor din partea Consiliului Europei, Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui sa conduca dezbaterea cu privire la masura in care este oportun ca decizia-cheie sa revina unui ministru din Guvern, in special in ceea ce priveste numirile in posturi care nu sunt de conducere la cel mai inalt nivel a institutiilor". (...)

Comisia invita Romania sa ia masuri in urmatoarele domenii:

1. Independenta sistemului judiciar

  • Increderea publicului in sistemul judiciar este in parte o reflectare a dorintei acestuia de a-si juca rolul de actor independent in guvernarea Romaniei. Procedurile de numire deschise si bazate pe merit vor juca un rol deosebit de important in 2016. De asemenea, ar trebui luate masuri pentru a remedia tendinta continua ca magistratii sa faca obiectul unor critici personale in exercitarea functiilor lor.
  • Ar trebui sa se asigure instituirea in timp util a unor proceduri clare si solide pentru numirile in functiile de conducere din cadrul magistraturii prevazute in 2016. Pentru aceasta este nevoie ca, inainte cu cateva luni de fiecare procedura, sa se stabileasca diferitele etape si criteriile care vor sta la baza deciziilor. Ar trebui sa se utilizeze o abordare diferita pentru numirile in posturi care nu sunt posturi de conducere la cel mai inalt nivel in cadrul serviciilor de urmarire penala, acordandu-li-se persoanelor nou-numite un rol important in selectarea echipelor lor. Ar trebui sa se asigure transparenta tuturor procedurilor;
  • Ulterior, ar trebui introdus prin lege, cu sprijinul Comisiei de la Venetia, un sistem mai robust si independent de numire a procurorilor de rang inalt

In 2016, Laura Codruta Kovesi a primit un nou mandat de trei ani la sefia DNA, iar in raportul MCV din ianuarie 2017, Comisia Europeana solicita din nou introducerea unei proceduri "clare, deschise si transparente", care sa fie pusa la punct "cu sprijinul Comisiei de la Venetia".

Vezi aici raportul MCV din ianuarie 2017:

"In ceea ce priveste numirea judecatorilor si a procurorilor, ultimul raport MCV a identificat 2016 ca an de proba pentru numiri. Acesta a fost cazul in ceea ce priveste numirea procurorilor-sefi si a adjunctilor acestora.

In termeni de rezultate, niciunul dintre candidatii numiti nu a ridicat probleme de integritate si profesionalism si nici nu a suscitat controverse in randul magistratilor sau al societatii civile, iar unii dintre candidati aveau deja rezultate foarte solide.

Cu toate acestea, procesul utilizat nu a permis introducerea unei proceduri clare, deschise si transparente pentru selectarea tuturor candidatilor, care sa se consolideze intr-un sistem stabilsi permanent.

Recomandare: punerea in practica a unui sistem robust si independent de numire a procurorilor de rang inalt, pe baza unor criterii clare si transparente, cu sprijinul Comisiei de la Venetia".

2018 - Procedura Toader

Suntem in 2018, la o zi dupa ce procurorul sef al DNA a fost revocat de presedinte cu aproape un an inainte de incheierea mandatului, interimatul fiind preluat de un alt procuror DNA, pana la finalizarea procedurii de numire a unui nou sef al Directiei.

La patru ani de la prima solicitare a CE cu privire la instituirea prin lege a unui mecanism de numire transparent si lipsit de intruziuni politice, cu sprijinul Comisiei de la Venetia, Tudorel Toader anunta propria sa procedura, in care rolul ministrului Justitiei nu doar ca nu este redus, ci devine primordial.

Mai mult, cu toate ca la intalnirile cu prim-vicepresedintele CE Frans Timmermans (foto) a reafirmat angajamentele Romaniei si a subliniat ca ne dorim incheierea MCV, Tudorel Toader a respins in repetate randuri pe parcursul ultimului an recomandarile venite din partea GRECO si a refuzat categoric sa consulte Comisia de la Venetia pe modificarea legilor Justitiei si a Codurilor Penale.

In ceea ce priveste procedura de selectie a viitorului procuror sef, ministrul Toader a grabit-o atat cat a putut, fara sa atraga prea mult atentia.

Procedura a demarat inca de ieri, imediat dupa revocarea Laurei Codruta Kovesi, urmand sa se desfasoare in perioada 9-30 iulie, adica sa fie finalizata in doar 3 saptamani, in conditiile in care procurorii sunt in vacanta de vara, ceea ce ar putea afecta depunerea candidaturilor, dar si obtinerea avizului consultativ al Sectiei pentru procurori a CSM.

Vezi aici procedura postata pe site-ul Ministerului Justitiei.

Conform procedurii Toader, procurorii pot depune cereri de inscriere pentru functia de conducere vacanta pana la data de 23 iulie. Lista celor acceptati va fi publicata a doua zi pe site-ul ministerului, iar in urmatoarele trei zile se vor desfasura interviurile, care vor fi sustinute "in fata ministrului Justitiei", tot el fiind si cel care decide.

Comisia prevazuta in procedura din 2012 a disparut, in schimb, Tudorel Toader a introdus in procedura sa un alineat conform caruia, "in cadrul interviului, ministrul Justitiei este sprijinit de secretarii de stat din cadrul Ministerului Justitiei". Acestia "pot adresa intrebari procurorului participant la selectie, direct sau prin intermediul ministrului justitiei, si au un rol consultativ, putand face ministrului justitiei recomandari privind indeplinirea de catre participant a standardelor de evaluare a interviului".

La final, insa, este clar subliniat faptul ca "selectarea procurorilor pentru propunerea/propunerile de numire in functia de conducere are loc pe baza aprecierilor proprii ale ministrului Justitiei si a analizei recomandarilor efectuate de persoanele mentionate la punctul 2".

Vezi aici lista secretarilor de stat din Ministerul Justitiei.

Ca element inedit, in procedura se mentioneaza explicit ca proiectul managerial trebuie depus "atat pe suport hartie, cat si in format electronic, pe suport specific" si, in plus, proiectul "se va incadra intr-o limita de 30 pagini, iar anexele nu vor putea depasi 10 pagini. Planul si anexele vor fi redactate cu caractere de marimea 12, font Times New Roman, spatiere la 1,5 randuri".

Fiecare candidat are la dispozitie o jumatate de ora sa isi sustina proiectul si o ora sa raspunda la intrebari, iar rezultatul urmeaza sa fie anuntat pe data de 30 iulie, propunerea asumata de Tudorel Toader urmand sa fie trimisa la CSM pentru avizare si apoi la presedintele Romaniei, "in vederea numirii in functie a procurorului propus".

Conform actualei legi 303/2004 privind statutul magistratilor, presedintele Romaniei poate refuza motivat mai multe propuneri venite de la ministrul Justitiei, insa legea a fost modificata in Parlament, aflandu-se la Senat, dupa ce presedintele a cerut reexaminarea ei.

PNL a anuntat deja ca va sesiza din nou Curtea Constitutionala.

Daca noua forma a legii este promulgata pana la finalizarea procedurii de desemnare a noului sef al DNA, presedintele Romaniei va putea sa refuze doar prima propunere facuta de ministrul Justitiei.

Controversata taxă pe soare, eliminată de Guvern. Anunțul ministrului Energiei pentru prosumatori
Controversata taxă pe soare, eliminată de Guvern. Anunțul ministrului Energiei pentru prosumatori
Guvernul a adoptat joi, 28 martie, Ordonanţa pentru modificarea şi completarea OUG 27/2022 prin care este eliminată taxa pe soare pentru prosumatori şi actualizează schema de sprijin pentru...
Se interzise fumatul țigărilor electronice în spațiile publice închise și în birouri. Ce mai prevede legea promulgată de Klaus Iohannis
Se interzise fumatul țigărilor electronice în spațiile publice închise și în birouri. Ce mai prevede legea promulgată de Klaus Iohannis
O lege promulgată deja de președintele Klaus Iohannis interzice vânzarea către minori a țigărilor electronice, dar și a dispozitivelor de vapat, cu sau fără nicotină. Acestea au fost...
#procedura numire sef DNA MCV, #rapoarte MCV numire procurori sefi , #ministrul Justitiei