Cum poti deveni dintr-o somitate la Iasi un mediocru la Bucuresti

Fara indoiala, rectorul universitatii iesene, profesorul Tudorel Toader, era candva o somitate printre specialistii in Drept ai tarii, omul respectat de studenti si colegi, personalitatea demna de cea mai mare incredere si consideratie.

De ce a dat el cinstea pe rusine, de ce a renuntat sa troneze ca un zeu printre universitarii tarii, preferand sa se plece la poala unor sfertodocti si sa se supuna unui ucaz de tipul "Tudorele, fa ceva, ca ajung la paroxism", asta este foarte greu de inteles. Cum de a cedat asa usor prestigiul si demnitatea sa pe nimic?

Mie, demnitatea domniei sale imi aminteste de acele femei virtuoase, despre care Voltaire spunea "Pentru ele, demnitatea si virtutea nu sunt negociabile, dar depinde cat dai". Pretul cu care s-a facut vanduta o asemenea somitate nu pot nici macar sa-l banuiesc, dar este de necrezut sa-l fi tentat salariul de ministru, poate chiar mai mic decat toate veniturile universitare de la Iasi.

Dorinta de parvenire? Nici atata. In opinia mea, este incomparabil mai de vaza un profesor universitar, cu perspectiva carierei asigurata, decat un ministru intr-un mandat de patru ani, subaltern al doamnei Viorica Dancila.

De altfel, domnul Tudorel n-a cedat usor pretentiilor PSD. Mai tineti minte primul rechizitoriu la adresa doamnei Kovesi? O facea praf, presat cu sula-n coaste, dar glasul constiintei ii sugera sa concluzioneze ca revocarea nu este oportuna. Poate ca, in inima lui, se lupta ratiunea cu constiinta si cu misiunea.

Si astazi mai oscileaza din cand in cand, dar mai domol. Pe doamna Kovesi, pana la urma, a matrasit-o. Pe magistrati nu-i ia in seama cand protesteaza, iar cu Augustin Lazar lupta corp la corp si fara manusi, dar si adversarul are pumnii tari. Nu se stie deloc care pe care.

In ultimul timp, a deschis focul si spre ziaristi. Asta cu neacordarea recenta a unor acreditari ma face sa simt ca i-a placut argumentul celui cu paroxismul: pentru ca putem. Intr-adevar, poate, nu pentru ca ar avea dreptate, nici ca ar fi OK, sau fair play. Pur si simplu, poate.

In problema ordonantelor se pare ca s-a muiat de tot. Nu mai spune ca la inceput ca el e cu condeiul, dar la semnatura pune umarul premierul. S-a codit o vreme, dar gata. De altfel, gurile rele spun ca, daca nu batea palma in problema ordonantelor, coalitia accepta motiunea Opozitiei si se prabusea Tudorel.

Poate nu este intru totul adevarat, dar nici nu iese fum fara foc. Un sambure de adevar trebuie sa existe, de vreme ce, indata dupa caderea motiunii, domnul Tudorel si-a suflecat manecile si s-a apucat de OUG.

N-are loc de intors. PSD+ALDE nu se lasa pana nu vad ordonantele care sa-l faca scapat pe Dragnea de condamnari, sa-l faca gigea pe Tariceanu si sa-i scoata basma curata pe toti prietenii lor bagati pana la coate in spanac.

Nu-i convine lui Tudorel sa se afunde in asemenea mocirla, dar daca ai intrat in hora, trebuie sa joci. Parca vad cum iese ordonanta de urgenta care le deschide portita unor condamnati cu sentinte definitive pronuntate de 5 judecatori. Nu la termenul de 30 de zile, cum e legea acum, ci exact din anul 2014, care l-ar scapa pe Dragnea de zdup. Si, odata cu el, multi altii, nu stiu care.

De fapt, stiu exact. Este cu ochi si cu sprancene. Nu va scapa de zdup femeia recent condamnata la trei ani detentie pentru un furt "calificat" de 60 de lei sau cealalta mai veche care furase zece lalele. Ele n-au fost judecate de catre "completurile de 5". Asemenea completuri ii judeca doar pe marii corupti, in primul si in primul rand pe Dragnea, cel care asteapta sa i se faca "dreptate", dupa condamnarea definitiva.

Nu s-a mai vazut asa ceva in Romania decat pe la sfarsitul anilor '40 din secolul trecut, cand un Tudorel din Guvernul Groza - se numea Lucretiu Patrascanu - a anulat toate sentintele definitive date de regimul anterior, pe motiv ca erau politice.

Poate erau unele si politice, dar au scapat atunci pungasi, talhari, violatori, derbedei, toti laolalta, toti laudandu-se ca au fost judecati politic. Au invadat strazile si casele oamenilor. Era periculos sa iesi din casa dupa lasarea intunericului, era si mai hazardat sa n-ai lacate solide la usa. Femeile nu ieseau din casa nici ziua.

Toate cazierele au fost facute tabula rasa, numai si numai ca sa iasa imaculati Gheorghiu Dej, Ceausescu, Chivu Stoica si altii cativa, toti cu caziere grele.

Si iata ca istoria se repeta dupa sapte decenii, cand Tudorel Toader incearca o manevra ca sa anuleze condamnarea definitiva a lui Dragnea in dosarul Referendumul, pentru "folosirea influentei sau a autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite".

Ce principiu moral sau etic iti permite sa treci cu buretele peste faptele reprobabile savarsite de unii, numai pentru ca juristii n-ar fi tras la sorti corect numirea judecatorilor? Cand s-a mai vazut in istorie un ministru al Justitiei care sa manipuleze eliberarea detinutilor pe motive de gestionare a actului judecatoresc?

In opinia mea, dar si a altora, domnul Tudorel, de cand e devenit ministru, n-a facut altceva decat sa ingroape tot ce aveam noi mai bun in domeniul Justitiei si al anticoruptiei. Asta rezulta si din pozitia numerosilor observatori straini, chiar si a unor institutii oficiale ale UE.

Sa ne amintim, de exemplu, de suprapopularea penitenciarelor. Cum a rezolvat-o? A scos afara violatorii si talharii, iar acum o buna parte din ei se intorc, prinsi dupa noi violuri si talharii.

Este penibila pozitia lui ca jurist in raport cu jurista Laura Codruta Kovesi. Cum? O eminenta colega de breasla se bucura de aprecierile europene, este pe cale sa promoveze intr-un post de mare cinste si raspundere, iar el, conationalul ei, Tudorelul lui Codrin, in loc sa simta sentimentul de mandrie pentru succesul european al romancei, se face luntre-punte ca s-o improaste cu noroi, s-o compromita in fata Europei, s-o diabolizeze, sa faca totul ca respectiva functie sa-i revina oricarei alte tari, afara de Romania?

Poate ca domnului Tudorel i s-a promis o recompensa substantiala pe capul Codrutei. Istoria este plina de calai rasplatiti pentru capul celor tradati de ei. Cunosc exemple multe si n-as vrea sa le citez, pentru ca toate suna penibil. Tot penibil - poate pastrand proportiile - imi suna si ceea ce face domnul Tudorel, dar nu stiu daca s-a gandit si la reversul medaliei: cum se va prezenta in fata romanilor, in fata intregii Europe, daca doamna Kovesi va fi numita in postul de procuror sef european, ravnit de multe tari?

Problema sa nu este ca l-ar huli toti romanii. Problema sa este ca in acel moment ar simti pe pielea sa dispretul europenilor. Iar cel mai usturator moment al domnului Toader ar putea fi acela cand insasi coalitia PSD+ALDE i-ar reprosa ca nu si-a dus treaba pana la capat. I-ar spune: am constatat ca esti profesionst, dar te-ai dovedit diletant.

Nu-i exclus sa-l mazileasca, numind in loc un Iordache, un Nicolicea, sau un S. Nicolae. Poate nu i-ar face placere presedintelui sa-i numeasca pe acestia, dar la revocarea lui Tudorel n-ar sta pe ganduri.

Pe ganduri ar putea ramane numai profesorul Toader, pe care ma indoiesc ca-l vor asteapta cu paine si sare cei de la Iasi. Parca-l vad notar la Buhusi - sau nu stiu pe unde am inteles ca are un birou.

Răspunsul lui Piedone pentru Ciolacu: ”Mă duc, pe cuvântul meu, în prăpastie”. Primarul Sectorului 5 acuză un blat la București

Cristian Popescu Piedone a exclus o retragere din cursa pentru Primăria Capitalei, după o solicitare făcută în acest sens de președintele PSD. Marcel Ciolacu i-a sugerat lui Piedone să își...

Gabriela Firea, acuzată că joacă ”la două capete”. Candidat AUR: ”Nu se decide dacă îşi doreşte să fie primar sau europarlamentar”

Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, îi cere Gabrielei Firea să oprească jocul politic "la două capete" şi să se retragă de pe lista PSD - PNL pentru alegerile...