De ce ministrul Toader minte cum respira?

Dupa cateva minute de deruta provocata de evidentele efecte ale recursului compensatoriu care au oripilat o tara, armata de propaganda pesedista a pornit contraatacul cu munitia furnizata de generalul Tudorel Toader.

In esenta, dl Toader a incercat sa ne convinga ca recursul compensatoriu a fost exclusiv opera Opozitiei si a Ralucai Pruna, iar ministerul Justitiei condus de domnia sa s-a opus categoric, ca PNL si USR au votat legea, ca rata de recidiva si revenire in penitenciare e mai mica, iar crima de la Medias nu ar avea legatura cu recursul compensatoriu.

Minte cum respira si cu disperare pentru ca stie ce efect are asupra societatii aceasta bomba penala pe care oamenii o resimt cu oroare in viata lor de zi cu zi. Sa le luam pe rand.

Da, legea recursului compensatoriu a fost initata de ministrul Raluca Pruna din guvernul Ciolos. Si a fost o greseala, admite acum, macar cu jumatate de gura, si dna ministru. De ce? Pentru ca masura nu era necesara. Eram inainte de decizia pilot a CEDO pe aceasta tema. Cand a venit ea, dupa adoptarea legii, aceasta decizie nu a cerut decat ca in termen de 6 luni sa facem un plan de masuri, nu sa luam vreuna anume, pentru remedierea situatiei.

Deci nu era absolut nicio graba sa deschidem portile puscariilor, iar presiunea amenzii de 85 de milioane de euro invocata de dna Pruna nu exista pentru ca CEDO nu da amenzi. Ceea ce a facut guvernul Ciolos a fost sa puna briciul in mana cimpanzeului, sperand naiv ca acesta se va barbieri frumos si il va aseza pe raft.

Proiectul dnei Pruna insa nu era nici pe departe atat de grav ca forma finala a legii. Era vorba despre 3, nu 6 zile, de scadere din pedeapsa la fiecare 30 de zile consecutive, nu oricare, petrecute in conditii necorespunzatoare. Conditiile necorespunzatoare insemnau mai putin de 3 metri patrati, asa cum sunt standardele internationale, nu 4 metri patrati plus tot felul de alte detalii referitoare la toalete, igrasie etc, neindeplinite in cele mai multe dintre spitalele sau chiar caminele pentru studenti din Romania.

Guvernul Grindeanu l-a adoptat in forma initiala si l-a trimis in Parlament. La Senat a fost adoptat aproape nemodificat.

La Camera Deputatilor insa, decizionala, usa a fost data de perete si conditiile ridicate la cer. In tot acest timp, ministrul Justitiei a privit. Atat. Nu exista nicio luare de pozitie a ministerului impotriva modificarii proiectului initial.

Ministerul nu a comentat la dublarea zilelor beneficiu si la ridicarea la "cinci stele" a conditiilor pentru cazare corepunzatoare. A trimis ministerul la Camera Deputatilor un studiu de impact care sa arate ce efecte va avea legea in noua forma? N-a facut. A tacea inseamna a consimti.

Mai mult decat atat, atunci cand legea a fost atacata la CCR de Opozitie, guvernul, adica ministerul Justitiei, nu a trimis punct de vedere. Iar "luminile" de la CCR au dat liber legii cu majoritate de voturi, opunandu-se, probabil, Livia Stanciu, in buna deja traditie a deciziilor Curtii. Este foarte adevarat ca si presedintele a promulgat legea fara nicio obiectie, asumand asadar montruoasa forma finala. Probabil ca de aceea nici nu-i convine sa vorbeasca despre vinovatii.

Dar cel mai vinovat prin pasivitate in fata formei finale este dl Toader, pentru ca era singurul care putea interveni aplicat, cu date precise, cu argumente de fond.

Mai mult decat atat, dupa promulgarea legii, ce face ministrul care acum se spala pe maini? Emite Ordinul nr. 2773/2017 pentru aprobarea Situatiei centralizate a cladirilor care sunt necorespunzatoare din punctul de vedere al conditiilor de detentie. Ordinul acesta face o mare ticalosie, esentiala pentru ca din penitenciare sa iasa cat de multi detinuti cu putinta.

Dl Toader a decis ca evaluarea conditiilor de detentie nu se mai face individual, pe detinut si camera, ci pe ansamblul penitenciarului, ca la hoteluri. Deci avem penitenciare corespunzatoare sau necorespunzatoare in bloc.

Dar, intr-un penitenciar lucrurile nu sunt asa de unitare. Sunt camere mai bune si camere mai rele, camere mai aglomerate si camere in care norma de spatiu e indeplinita. Intr-un fel a stat Borcea, in alt fel vreun amarat de gainar.

Ei bine, cum situatia nu este evaluata individual, simplul fapt ca stai intr-un penitenciar calificat necorespunzator te face beneficiar al recursului chiar daca tu, personal, ai stat in conditii decente. Deci, din cauza ministrului, legea a ajuns sa fie aplicata si celor cu adevarat afectati, si celor care nu au avut probleme, la gramada.

Ministrul nu s-a obosit sa pregateasca ziua intrarii in vigoare a legii impreuna cu directorii de penitenciare. Da, legea prevede ca liberarea ar trebui decisa de judecator, dar ce facem cu cei din penitenciarele necorespunzatoare care, ca urmare a scaderii oferita de recursul compensatoriu, aveau din prima zi pedeapsa integral indeplinita, chiar daca nu aveau indeplinite conditiile de comportament corespunzator prevazute de lege?

Fara sa fie informati, fara sa aiba nicio indicatie, directorii de penitenciare le-au dat drumul in bloc, ca sa nu fie acuzati apoi de vreo privare ilegala de libertate.

Cum a pregatit ministrul supravegherea de dupa liberare? Nicicum. Tot anul trecut, consilierii de probatiune au protestat pentru ca sunt putini, depasiti de situatie si prost platiti. Pe ministru nu l-a interesat.

Spune dl ministru ca a scazut rata de recidiva. Starea de recidiva, la fel ca reincarcerarea, se constata dupa pronuntarea hotararii definitive de condamnare pentru fapta comisa dupa liberare. Recursul compensatoriu a intrat in vigoare in iulie 2017. Pe cei care au comis noi infractiuni dupa iesirea din puscarie trebuie sa-i prinzi, sa-i anchetezi, sa-i judeci in prima si in a doua instanta, unele fapte fiind de competenta judecatoriilor si a tribunalelor sufocate de dosare. Deci dureaza.

Abia acum apar primele hotarari definitive pentru cei care au comis fapte chiar imediat dupa iesirea din penitenciar si deci ceea ce numara acum dl Toader sunt infractorii care au comis dupa ce au fost liberati inainte de recursul compensatoriu, nu dupa.

In ceea ce priveste cazul de la Medias, minciuna ministrului Toader a fost dezvaluita de liderul sindicalistilor din penitenciare, Sorin Dumitrascu: fara recursul compensatoriu, criminalul nu putea fi liberat inainte de mai 2019, deci la momentul cand a ucis din nou ar fi trebuit sa fie tot in puscarie.

Mi-e greu sa cred ca dl Toader, nu doar profesor universitar academician doctor membru in "comitete si comitii", avocat, notar si fost procuror in vremea lui Ceasescu (e drept nu vreunul de oras important, ca pentru asta era nevoie de medie mare, ci la procuratura din Panciu) nu stia ce am scris eu mai sus. Ar fi foarte grav.

Eu cred ca minte pentru a dezamorsa o bomba care i-ar putea spulbera de pe acum cariera politica la care a marturisit ca viseaza. Cand slugarel slugaresti, vine si decontul, oricat crezi tu ca poti sa aburesti la infinit pe toata lumea.

Dar si pentru ca acest scandal nu reprezinta chiar o premisa fericita pentru noua deschidere de puscarii la care lucreaza, dupa cum a si anuntat, in baza celor doua decizii ticaloase ale CCR, privind completurile de 5 si protocoalele.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.