Ziare.com

Specialisti in Drept constitutional: CCR l-a facut pe Toader un super-ministru cu puteri peste procurori. Ce poate face Iohannis

de Ionel Stoica
Vineri, 08 Iunie 2018, ora 08:08

   

Specialisti in Drept constitutional: CCR l-a facut pe Toader un super-ministru cu puteri peste procurori. Ce poate face Iohannis
Un inalt magistrat si un specialist in Drept constitutional au explicat pentru Ziare.com cum Curtea Constitutionala a marit puterile ministrului Justitiei, membru al Excutivului, peste procurorii din Romania, parte din puterea judecatoreasca.

Deoarece deciziile CCR sunt pentru viitor, Klaus Iohannis ar putea sa respinga acum solicitarea lui Tudorel Toader, de revocare a Laurei Codruta Kovesi de la sefia DNA, pe motive de nelegalitate.

Precizarile vin dupa ce Curtea Constitutionala a publicat motivarea deciziei care il obliga pe presedintele Klaus Iohannis sa emita decretul de revocare a Laurei Codruta Kovesi.

"Curtea incearca cu o deosebita abilitate, prin prezenta motivare, sa adauge la lege si la Constitutie, incercand sa justifice acordarea de atributii sporite si discretionare ministrului Justitiei, prin acordarea unui rol aparte, statuand cu de la sine putere si in afara textelor legale ca, desi ministrul Justitiei face parte din Guvern, acesta nu are doar atributiile specifice puterii din care face parte, ci are si alte atributii in afara textului constitutional", arata inaltul magistrat.

Acesta face trimitere la articolul 102, alineatul 1, din Constitutie: "Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice".

Doar asa, CCR ar putea justifica dreptul de dispozitie al unui exponent al Executivului, ministrul Justitiei, asupra unui exponent al unei alte puteri diferite de puterea executiva, respectiv puterea judecatoreasca. Astfel, un simplu membru al Guvernului, supus controlului prim ministrului, capata prin prisma deciziei Curtii Constitutionale atributii in afara puterii executive.

"Subliniem ca niciun membru al Guvernului nu poate avea atributii care sa exceada competentelor primare stabilite prin articolul 102 din Constitutie", arata magistratul.

"Un superminister transconstitutional"

Paragraful 61 din decizia CCR, creeaza un superminister transconstitutional si ignora limitele de competenta primara stabilite in favoarea Guvernului, fiind practic neconstitutional.

CCR, paragraful 61: Or, autoritatea ministrului Justitiei asupra activitatii desfasurate de procurori, desi lato sensu reflecta o chestiune de politica interna, ca expresie a suveranitatii nationale, nu se incadreaza in continutul normativ al art.102 alin. (1) din Constitutie. De asemenea, autoritatea ministrului Justitiei nu vizeaza conducerea generala a administratiei publice, ci raporturile specifice dintre un organ al administratiei publice centrale si Ministerul Public, entitate care nu face parte din puterea sau autoritatea executiva.

Ministrul Justitiei = super-ministru

In cazul paragrafului 62 a deciziei CCR, se ajunge in situatia in care ministrul Justitiei, "acest super ministru", are doua agende: una a Guvernului si una proprie, in afara celebrului articol 102, alineatul 1, din Constitutie.

"Este absolut neclar cine permite crearea acestei struto-camile constitutionale. Creatia este insa necesara CCR pentru a justifica autoritatea membrului Executivului asupra procurorilor, publicul larg neputand accepta ca subordonatul prim ministrului isi subordoneaza procurorii", mai explica magistratul.

CCR, paragraful 62: In acest context, prin prisma celor anterior expuse, Curtea constata ca ministrul Justitiei poate fi parte intr-un conflict juridic de natura constitutionala atat ca reprezentant al ministerului pe care il conduce pentru aspecte ce vizeaza competenta generala a Guvernului, cat si distinct, in masura in care exista reglementata in sarcina sa o atributie/ competenta constitutionala speciala si expresa, care nu are legatura cu competenta generala a Guvernului, precum in cazul de fata.

Asadar, autoritatea ministrului Justitiei asupra activitatii desfasurate de catre procurori este o atributie/ competenta proprie acestuia, si nu o atributie/ competenta constitutionala proprie a Guvernului. Faptul ca, pentru actele ministrului Justitiei, Guvernul raspunde politic in fata Parlamentului (a se vedea mutatis mutandis situatia contrasemnarii decretelor presedintelui Romaniei de catre prim-ministru in privinta conferirii unor decoratii - Decizia nr.285 din 21 mai 2014) nu inseamna ca ministrul Justitiei exercita o competenta specifica Guvernului, ci reprezinta un aspect al controlului parlamentar asupra Guvernului.

Prin urmare, ministrul Justitiei, in temeiul art.132 alin. (1) din Constitutie, isi exercita o atributie proprie in procesul de revocare a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, ceea ce duce la concluzia irefragabila ca ministrul Justitiei este parte in acest conflict, si nu Guvernul sau Ministerul Justitiei, drept pentru care Curtea urmeaza a retine spre analiza cererea principala, cea subsidiara ramanand fara obiect.

Cum a ajuns Executivul tricefal

"Competenta constitutionala speciala la care face trimitere CCR in paragraful 62 nu poate sa fie in afara competentei generale a Guvernului deoarece, in caz contrar, ministrul Justitiei ar putea avea orice conduita in acest domeniu special - chiar nelegala sau care sa submineze programul de guvernare- iar prim- ministrul sa nu il poata cenzura in niciun mod. Executivul ar deveni astfel tricefal (presedinte, prim ministru si ministrul Justitiei), forma de organizare a puterii nerecunoscuta de Constitutia Romanie", arata magistratul.

In paragraful 62, CCR ar crea un nou minstru al Justitiei. Unul diferit de cel din Guvern si care nu se mai supune rigorilor Executivului, ci actioneaza independent si pentru actele caruia prim ministrul nu mai este chemat a raspunde in Parlament, indiferent cat de mari ar fi derapajele de la programul de guvernare, poate chiar fatis in defavoarea acestuia.

"In aceste conditii ar trebui sa ceara el insusi un vot de investitura din partea Parlamentului, separat de cel al Guvernului", explica absurdul situatiei magistratul.

Care este "esafodajul de lut"

Paragraful 65 ar fi de fapt esafodajul de lut pe care CCR a creat aceasta constructie juridica.

CCR, paragraful 65: In continuare, Curtea urmeaza sa stabileasca daca aceasta situatie juridica litigioasa are natura constitutionala. Cu privire la acest aspect, Curtea constata ca, in esenta, problema de drept asupra careia poarta obiectul sesizarii este aceea de a determina intinderea si continutul sintagmei "sub autoritatea ministrului Justitiei" din cuprinsul art.132 alin. (1) din Constitutie, prin raportare la art.94 lit.c) din Constitutie.

Astfel, Curtea retine ca ministrul Justitiei isi intemeiaza autoritatea asupra procurorilor pe dispozitiile art.132 alin. (1) din Constitutie, in timp ce Presedintele Romaniei isi intemeiaza competenta de a revoca procurorul din functia de conducere pe art.94 lit.c) din Constitutie, care, desi reglementeaza expres numai numirea in functii publice, se refera in mod firesc si la revocarea din respectivele functii publice, cu exceptia cazului in care Constitutia prevede, in mod expres, o alta procedura.

Curtea mai observa, contrar sustinerilor Presedintelui Romaniei, potrivit carora cele doua autoritati publice de rang constitutional aflate in divergenta ar exercita doar competente legale, nu si constitutionale exprese (pag.7 si 8 din punctul de vedere al Presedintelui Romaniei comunicat Curtii Constitutionale), ca nicio competenta legala nu poate exista, din punct de vedere normativ, fara un reazem constitutional general sau special; in caz contrar, dispozitia legala respectiva ar fi lipsita de suport constitutional.

Falsul conflict de constitutionalitate

Potrivit magistratului, chiar Curtea insasi reliefeaza falsul conflict de constitutionalitate. Astfel, dupa ce in paragraful 63 arata clar ca nu poate exista conflict de constitutionalitate decat daca exista un conflict intre autoritati care sa vizeze continutul sau intinderea unor atributii CARE SA REZIDE DIRECT DIN CONSTITUTIE, CCR nu reuseste decat sa identifice O SINGURA ATRIBUTIE CONSTITUTIONALA, respectiv cea a Presedintelui Romaniei prevazuta de articolul 94, lit c, din Constitutie.

Articolul 94 din Constitutie:

Presedintele Romaniei indeplineste si urmatoarele atributii:
a) confera decoratii si titluri de onoare;
b) acorda gradele de maresal, de general si de amiral;
c) numeste in functii publice, in conditiile prevazute de lege;
d) acorda gratierea individuala.

Magistratul mai arata ca in acest caz chiar textul articolului 94 din Constitutie se refera la "atributii". Deci aici este evident vorba de o competenta primara stabilita de Constitutie.

In plus, articolul 132, alin 1, din Constitutie NU confera vreo competenta primara, constitutionala, ministrului Justitiei, ci detaliaza statutul procurorilor. ("Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justitiei").

"Or, ministrul Justitiei capata anumite competente legale in procesul de revocare a procurorului-sef al DNA in temeiul legii, nu al Constitutiei. Deci nu poate exista un conflict de constitutionalitate intre o atributie ce rezulta din lege si una ce rezulta din Constitutie. Sigur, toate legile trebuie sa fie constitutionale, dar asta nu inseamna ca se poate extinde sfera conflictelor de constitutionalitate si la competentele izvorate din legi, ordonante, hotarari de guvern, acte ale organelor administratiei locale etc prin care se confera atributii diferitilor subiecti de drept constitutional", arata situatia un specilist in Drept constitutional.

Liberul acces la justitie a fost stopat

In ceea ce priveste paragraful 76, acesta ar fi vizibil neconstitutional si ar incalca evident dispozitiile articolul 21 din Constitutie (privind accesul liber la justitie -n.red) deoarece ingradeste accesul la justitie al unui subiect de drept, arata specialistul in Drept constitutional.

CCR, paragraful 76: In aceste conditii, Curtea retine ca este exclusa posibilitatea ministrului Justitiei de a ataca actul/ refuzul Presedintelui in fata instantei de contencios administrativ in sensul obligarii acestuia la emiterea decretului de revocare a procurorului din functiile de conducere, prevazute de art.54 alin. (1) din Legea nr.303/2004, pe motiv ca Presedintele Romaniei ar fi incalcat competenta sa constitutionala.

Cadrul procesual din fata instantei de contencios administrativ este configurat si circumscris numai motivelor de legalitate antereferite ale refuzului emiterii decretului, astfel ca, in cadrul acestui proces, o eventuala exceptie de neconstitutionalitate care ar privi dispozitiile art.54 alin. (4) din Legea nr.303/2004 este ab initio inadmisibila, tocmai pentru ca structurarea cadrului procesual in functie de competenta functionala a instantei judecatoresti nu permite decat pronuntarea acesteia pe cele sase aspecte anterior mentionate (emitent, temei de drept, existenta propunerii ministrului Justitiei si a comunicarii acesteia la Consiliul Superior al Magistraturii - Sectia pentru procurori in vederea emiterii avizului consultativ, semnatura si, dupa caz, publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei), astfel cum s-a aratat la paragrafele 71 si 73 ale prezentei decizii.

Prin urmare, orice exceptie de neconstitutionalitate care ar privi stabilirea raporturilor existente intre cele doua autoritati ar fi ab initio inadmisibila in temeiul art.142 din Constitutie si art.29 alin. (1) din Legea nr.47/1992 teza referitoare la legatura cu solutionarea cauzei a textului legal criticat.

De asemenea, potrivit jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, o cerere in justitie ab initio inadmisibila determina caracterul inadmisibil al exceptiei de neconstitutionalitate pe care aceasta se sprijina, din moment ce nu sunt contestate chiar dispozitiile legale care determina o atare solutie in privinta cauzei in care a fost ridicata exceptia; aceasta deoarece, indiferent de solutia pronuntata de Curtea Constitutionala referitoare la exceptia de neconstitutionalitate ridicata intr-o cauza ab initio inadmisibila, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauza (..) Or, in cauza de fata, chiar dispozitiile constitutionale ale art.142 determina necompetenta functionala si materiala a instantei de contencios administrativ, dispozitii care, in mod evident, nu pot forma obiect al exceptiei de neconstitutionalitate.

Afirmatii hazardate

Specialistul in Drept arata ca instantele judecatoresti se pronunta asupra competentei lor functionale si este halucinanta pozitia Curtii Constitutionale care arata ca ministrul Justitiei nu se poate adresa in instanta pentru anularea unui act. "S-ar putea pune chiar problema raspunderii judecatorilor CCR pentru acesta afirmatie", arata acesta, deoarece CCR detaliaza apoi asupra competentei instantei de contencios- administrativ, intrand evident pe domeniul puterii judecatoresti si puterii legislative.

Este vorba de partea din paragraful 76 privind "orice exceptie de neconstitutionalitate care ar privi stabilirea raporturilor existente intre cele doua autoritati ar fi ab initio inadmisibil".

"Aceasta afirmatie este halucinanta, CCR antepronuntandu-se asupra unor posible exceptii de neconstitutionalitate, cu care nu a fost investita, cu ocazia analizei unui conflict de natura constitutionala. Este neclar cum s-ar comporta acum, dupa ce s-au antepronuntat, judecatorii CCR in cazul in care se va invoca totusi aceasta exceptie", se intreaba specialistul in Drept.

Ministrul, puteri sporite in defavoarea CSM

In cazul paragrafului 91, CCR ar fi intrat in domeniul puterii legislative si ar fi creat o competenta speciala a ministrului Justitiei in dauna CSM, arata de data aceasta inaltul magistrat.

"In niciun moment in Constitutie nu se spune ca ministrul Justitiei are o putere de decizie in ceea ce priveste gestionarea carierei procurorilor, aceasta apartinand CSM. Pur si simplu CCR face o afirmatie gratuita", arata acesta.

CCR, paragraful 91: Curtea retine, de asemenea, ca autoritatea ministrului Justitiei nu este una administrativa, din contra, acesta are plenitudine de competenta sub aspectul autoritatii asupra procurorilor. Aceasta plenitudine este limitata doar prin dispozitiile constitutionale exprese, respectiv cele referitoare la numirea in functia de procuror si la aplicarea sanctiunilor disciplinare [art.134 alin. (1) si (2) din Constitutie], acestea fiind dispuse de Presedintele Romaniei, respectiv de Consiliul Superior al Magistraturii.

Notiunea de autoritate are o semnificatie foarte puternica, ea fiind definita drept putere de a da dispozitii sau de a impune cuiva ascultare, insa, in contextul constitutional dat, acesta se refera la o putere de decizie in privinta gestionarii carierei procurorilor [spre exemplu, potrivit art.69 alin. (1) si (2) din Legea nr.304/2004, ministrul Justitiei, cand considera necesar, din proprie initiativa sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnati de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, de procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, de procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism ori de ministrul justitiei.

Controlul consta in verificarea eficientei manageriale, a modului in care procurorii isi indeplinesc atributiile de serviciu si in care se desfasoara raporturile de serviciu cu justitiabilii si cu celelalte persoane implicate in lucrarile de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza masurile dispuse de procuror in cursul urmaririi penale si solutiile 51 adoptate] si a modului de realizare a politicii penale generale a statului (...) [a se vedea mutatis mutandis, cu privire la atributiile ministrului justitiei in raport cu magistratii din cadrul parchetului, atat art.69 alin. (3) din Legea nr.304/2004, potrivit caruia ministrul Justitiei poate sa ceara procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, procurorului general al Directiei Nationale Anticoruptie informari asupra activitatii parchetelor si sa dea indrumari scrise cu privire la masurile ce trebuie luate pentru prevenirea si combaterea eficienta a criminalitatii, cat si Decizia Consiliului Constitutional francez nr.2017-680 QPC din 8 decembrie 2017, par.11, potrivit careia autoritatea ministrului justitiei se manifesta, in special, prin exercitarea unei puteri de a numi si sanctiona, ipoteze in care, pe de o parte, Presedintele Republicii numeste in functie procurorul la propunerea ministrului justitiei, cu avizul sectiei competente a Consiliului Superior al Magistraturii, iar, pe de alta parte, ministrul justitiei sanctioneaza procurorul cu avizul sectiei competente a Consiliului Superior al Magistraturii.

Totodata, ministrul Justitiei poate adresa magistratilor Ministerului Public instructiuni generale de politica penala, in special, cu privire la necesitatea asigurarii pe tot teritoriul Republicii egalitatea cetatenilor in fata legii
].

In caz contrar, daca s-ar interpreta textul constitutional in sensul de subordonare ierarhica a procurorilor fata de ministrul justitiei, s-ar ajunge la situatia neavuta in vedere de constituantul originar si de la care a dorit sa se indeparteze, potrivit careia ministrul justitiei ar fi seful suprem al membrilor parchetului, carora le poate da ordine si instructiuni privitor la urmarirea crimelor si delictelor [a se vedea, in acest sens, art.66 din Legea pentru organizarea ministerelor din 2 august 1929, promulgata cu Decretul nr.2710/929 si publicata in Monitorul Oficial nr.169 din 2 august 1929]. Prin urmare, Curtea constata ca textul constitutional consacra un evident element de discontinuitate fata de traditia interbelica in privinta relatiei dintre ministrul Justitiei si procurori.

Nelegalitate vs. netemeinicie

Un alt paragraf cheie este 106, in care se arata ca presedintele poate respinge cererea de revocare pe motive de legalitate. Deoarece deciziile CCR sunt pentru viitor, Klaus Iohannis ar putea sa respinga acum solicitarea lui Tudorel Toader, de revocare a Laurei Codruta Kovesi de la sefia DNA, pe motive de nelegalitate.

"Este evident ca propunerea de revocare a ministrului Justitiei nu are vreun temei legal, motivele ministrului (paragraful 45) neincadrandu-se in motivele legale de revocare. Nimic nu-l impiedica pe presedinte - acum dupa ce a aflat din decizia CCR cu efecte doar pentru viitor, ca nu poate aduce motive de temeinicie - sa invoce motive de nelegalitate. In cazul in care invoca asa ceva, atunci dispozitivul prezentei decizii devine inaplicabil deoarece interzice refuzul de revocare doar daca se invoca motive de temeinicie sau oportunitate. Va fi de competenta instantei de contencios administrativ- intr-o eventuala cerere de chemare in judecata formulata de ministrul Justitiei, sa verifice temeinicia refuzului pe motive de legalitate, fix cum a aratat CCR prin prezenta", a conchis specialistul in Drept constitutional.

CCR, paragraful 106: Toate aceste aspecte, de ordin legal, nu pot denatura autoritatea constitutionala a ministrului justitiei. Rezulta ca Presedintele Romaniei nu isi poate exercita competentele legale intr-un sens care sa afecteze textul constitutional. De aceea, competenta sa este de control al legalitatii masurii, si anume a propunerii de revocare, neputand invoca aspecte de oportunitate sau sa realizeze el insusi o evaluare a activitatii procurorului-sef/ general, astfel cum s-a intamplat in cazul de speta. Prin urmare, competenta decizionala a Presedintelui Romaniei se limiteaza la conditiile de legalitate a propunerii de revocare inaintate.


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 10196 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
21 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Care sunt....

...aia ? "un inalt magistrat si un specialist in drept constitutional"??? cumva isaila si doigioiu??☺☺ sa ne scuteasca cu peroratiile lor!!☺ doi neica nimeni.

 

REFERENDUM !

Doar asa scapam Romania de isteria si dementza Grupului Infractional Organizat.

 

somnul natiunii naste monstrii

Din nefericire poporul roman incearca toate experientele nedorite pentru ca in momente istorice importante este inactiv.
Nu stiu daca se mai poate face ceva fara alegeri anticipate sau referendum.SAU stiu-Emigram cu totii si dragnea stinge lumina.

 

PZDistii fac doar valuri, si acelea anticonstitutionale.

Ca valurile marii unde se varsa rahattii plutitori ce dispar in deriva precum toti sefii PZD-ului.

Cred ca e un pic invers...

Specialistii au dreptate, in limitele specialitatii lor. Dar asta este doar ceeace apare la suprafata.
In realitate, nu CCR l-a facut pe Toader super-ministru, ci super-seful Toader le-a ordonat ce si cum sa faca.
Dupa caderea guvernului Tudose, stersul Toader a iesit de sub acoperire si a preluat lupta impotriva justitiei si a presedintelui. Curajul lui in a-i uimi pe toti cu masuri abuzive nu a aparut din senin. Este clar ca era sus intr-o ierarhie secreta, iar acum s-a implicat fatis.
Organizarea mitingului PSD este dovada concreta a ceeace simteam inca din ianuarie '90: ca aceasta ierarhie exista, ca ei sunt organizati militareste. Din acest motiv au reusit aproape mereu sa manipuleze atat poporul, cat si institutiile.

Nimicnu mai poa'sa faca Romanilor Cabalina Troiana

Decat sa se intoarca la Baza ...

Gresit titlul !

Nu Curtea Constitutionala ci Constitutia.

 

Am pus de mai multe ori aceasta intrebare, inclusiv pe acest forum:

Cum se poate asigura separatia puterilor in stat, atat timp cat Ministrul Justitei face parte din Guvern si Ministerul Justitiei face parte, impreuna cu celelalte ministere, din puterea executiva?
Probabil asa este in toate statele democratice. Nu stiu cum este rezolvata aceasta problema in alte tari, dar in cazul Romaniei legile sunt neclare, ambigue si pot duce la interpretari si abuzuri, in functie de interesele politicienilor care detin puterea la un moment dat.
Am propus atunci doua posibilitati de rezolvare a acestei situatii care este contrara principiului separarii puterilor in stat si asigurarea independentei sistemului juridic, sistem care cuprinde cele doua parti ale sale: partea de procuratura care instrumenteaza cazurile si intocmeste dosarele si partea de instante de judecata care dau sentintele:
1. Ministerul Justitiei sa fie scos din puterea executiva si transformat in Departamentul de stat al Justitiei, independent de puterea executiva;
2. Ministerul Justitiei ramane in puterea executiva si Ministrul Justitiei face parte din Guvern, dar atunci legile trebuie sa stabileasca foarte exact atributiile acestora, tinand cont de principiul separarii puterilor in stat si de asigurarea independentei sistemului juridic in intregul lui. Asta ar insemna ca Ministrul Justitiei si Ministerul Justitiei sa aiba numai autoritate de control, cu posibilitatea de a intocmi rapoarte si a face anumite propuneri. Dar atat. A da putere Ministrului Justitiei (care face parte din Guvern, deci din puterea executiva) sa numeasca sau sa revoce cadre de conducere in sistemul de justitie, constituie o incalcare grava atat a principiului separarii puterilor in stat, cat si a independentei procurorilor si judecatorilor.
Independenta procurorilor si a judecatorilor nu pot fi privite separat, asa cum sugereaza CCR in ultimul raport. Este lipsit de logica. Judecatorii nu instrumenteaza cazuri, eu judeca numai pe dosarele si probele prezentate de procurori. A incalca independenta procurorilor inseamna a diminua la jumatate independenta sistemului de justitie in intregul lui.

 

daca unul ca tine

care are un nivel ridicat de educatie, cultura nu vede imaginea de ansamblu, ce asteptari sa avem de la ceilalti. Planul a fost unul diabolic:
1. plantam in fruntea tarii penali
2. demolam justitia si acaparam economia tarii
3. preluam tara (nu repetam greseala din Ucraina)
4. aplicam reteta in restul Europei rasaritene

Doar 4 din 9 judecatori de la CCR au scos grozăvia asta!

...4 din 9, deci nu au majoritatea !!

Cei 4 sunt: Dorneanu, Lazaroiu, Varga, Piviniceru.

Ăilalți 5 sunt de alta părere:
- Enache si Maya-Teodoroiu văd conflict intre ministru si CSM
- Livia stanciu, Morar și Minea in dezacord total

Deci sunt doar 4 negri mititei care vor să rescrie Constituția.

 

asta arata de ce

sluga oligofrena a fost la moscova inainte de a lua o decizie. Avea nevoie sluga K G B -ista de instructiuni clare de la "fratele de la rasarit" pentru ca ministrul justitiei (nu bubosul asta care va primi un sut in c ur cat de curand) sa poata ajunge un super-ministru cu puteri peste procurori.
Miza o stie toata lumea.
Este mult mai ieftin si nu necesita o interventie ca in Ucraina.
"Reteta" se va aplica in toate statele din est.

Cred (sper) ca Presedintele Iohannis ar mai avea o posibilitate

Nu stiu ce contin exact tratatele constitutive ale Uniunii Europene, dar Constitutia spune la art. 148 aliniatul 2 ca acestea au proritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, tinandu-se cont si de revizuirile ulterioare (aliniatul 3). La aliniatul 4 se precizeaza ca Parlamentul, Presedintele, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteza aducerea la indeplinire a o obligatiilor rezultate din prevederile aliniatului 2.
Nu este simplu, trebuiesc cautate incalcari ale prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene sau ale revizuirilor ulterioare si, pe baza lor, Presedintele sa ceara arbitraj international, avand in vedere statutul Romaniei de membru al Uniunii Europene.

 

La alineatul coispe,articolul bun-simt se spune ca cel care

a creat conflictul asta constitutional,sa-si ia jucaria si sa plece impreuna,unde si-a pierdut mutul cateaua.

voi aveti toti pufulici

pe creier.
sa interpretezi autoritatea unui ministru - reprezentantul uterii politice, ca atribuindu-i si dreptul de evaluare profesionala este in sine o aberatie.
intr-un alt guvern ministrul poate avea orice alta meserie decat cea de jurist. ba chiar jurist cu doctoratul la chisinau sau facut la ff. ar fi grotesc ca acestia sa-si permita sa demita magistrati dupa evaluari personale.
este ca si cum un ministru al sanatatii economist de meserie sa evalueze el si sa decida demisia sau anularea dreptului de practica al unui medic pe motive de malpraxis.
chiar sunteti dusi cu pluta,
sau doar vreti sa prostiti lumea

CCR n-ar fi trebuit sa existe

Ce s-a intamplat era de asteptat sa se intample. Ce alta urmare ar putea fi, daca exista de atat timp un for suprem, neatacabil, constituit din asa-zisi judecatori de fapt marionete politice? Cred ca s-a intamplat acum pentru ca acum au avut sustinere politica. CCR-ul comunist e sustinut de parlamentul comunist votat de masele de dobitoace si vice-versa. Problema e de fapt de ce exista asa ceva, adica un corp rosu de justitie care sa aiba ultimul cuvant. CCR ar trebui desfiintat, numai dupa aia putem vorbi de eliberarea justitiei.

 

Ada este in democratie,minoritatea se "pune",ca la,lapte gros!

....

CCR a stabilit

Ministrul justitiei e mai tare decat Corleone. Poate face propuneri care nu pot fi refuzate.

 

Foarte bun articol. Sper sa observe asta Președintele...

Exact la (o parte din) asta ma gandeam și eu cand am citit despre motivare. Președintele nu trebuie să o revoce pe Kovesi, el trebuie să de-a curs solicitării, care acum, mura in gura știe ce are de făcut. Să sesizeze CCR pe ne-legalitate/ne-constitutionalitatea cererii. Mai ales că are 3 judecători impotriva plus 2 pe linie cu problema că Toader merge impotriva CSM. 5>4

 

Concluzia: Președintele trebuie sa aducă langă el un tătic in drept

Văd că face multe aiureli. Mai multe și că mine!

 

Ministerul justitiei

este putin mai special, fiind una dintre autoritatile publice din Romania.
Dar "autoritatea" acestui minister asupra procurorilor a fost discutata de nenumarate ori la CCR. Deciziile dinainte de 2002 sugerau o stransa legatura cu executivul (agenti ai executivului), cele de dupa 2002 stabileau clar o independenta a procurorilor de executiv. De fapt, fara aceasta independenta (care parea clar exprimata si in legea din 2004), Romania nu ar fi putut bifa anumite capitole in procesul de aderare.
Revenirea la proceduri anterioare negocierilor de aderare va avea urmari grave in ceea ce priveste relatia cu UE.

Revenind la problema curenta: daca ar fi fost asa cum sustine CCR si ministrul justitiei, prevederile articolului ar fi fost extrem de simple: ministrul justitiei decide revocarea, care este contrasemnata de Presedinte. Dar textul legii este destul de clar: este necesara o conlucrare a mai multor autoritati publice pentru a putea lua o decizie de o asemenea importanta, si care vizeaza o alta autoritate publica. Este de neacceptat ca una dintre autoritatile publice ale statului (Ministerul justitiei) sa aiba putere exclusiva asupra unei alte autoritati publice (Ministerul public).

 

Eu nu stiu ce ne mai tot complicam atat...

Totul e simplu. Presedintele a spus clar ca nu o revoca pe LCK, iar chichita asta prosteasca din constitutie, pe care probabil a racait nopti intregi nea Titi asta ca sa o gaseasca si sa se atarne de ea, deci asta trebuie clar sa dispara si sa nu mai dea atatea interpretari constitutiei. Trebuie facut ceea ce este corect pentru toata lumea nu ceea ce poate favoriza ambitiile unui comunist ciumat care lucreaza mana in mana cu niste infractori de cea mai joasa speta. Deci constitutia are o buba. trebuie eliminata si gata. nimeni nu ii poate taia capul presedintelui fiindca face un lucru bun si anume vrea sa pastreze in functie un profesionist care isi face treaba bine si lupta pentru reinstaurarea unei justitii corecte in Romania si incearca sa ii gaseasca si sa ii bage la puscarie pe cei care comit infractiuni. Nu s-a pierdut nimic si nici nu trebuie cedat sub nici o forma in fata presiunii acestor inamici ai poporului organizati in grupuri de tip mafiot.

 


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor