Ziare.com

Tudorel Toader, acuzat ca a organizat un simulacru de interviu pentru functia de procuror general

de Ionel Stoica
Joi, 18 Aprilie 2019, ora 10:35

   

Tudorel Toader, acuzat ca a organizat un simulacru de interviu pentru functia de procuror general
Tudorel Toader a declarat astazi ca pleaca multumit de la Ministerul Justitiei, totusi el nu a reusit sa faca propuneri viabile pentru trei functii cheie din Ministerul Public: procuror general, procuror-sef DNA si procuror european din partea Romaniei.

Unul dintre candidatii pentru functia de procuror general al Romaniei, Daniel Horodniceanu, ii cere lui Toader sa modifice procedura de selectie deschisa in cazul functiei de procuror general in concordanta cu solicitarile Comisiei de la Venetia, ale GRECO si ale Comisiei Europene prin intermediul rapoartelor MCV.

Procurorul arata ca au fost probleme cu formarea comisiei de interviu pentru functia de procuror general, care a fost alcatuita doar din secretari de stat, subordonati ministrului Justitiei. Specialistii au lipsit din aceasta comisie.

Citeste si: Toader i-a respins pe toti cei 4 candidati la functia de procuror general. Filmul unei audieri tensionate cu Augustin Lazar

Cum a inceput totul

Pe 10 aprilie, ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a respins toate candidaturile pentru functiile de procuror general si pentru cea de procuror european din partea Romaniei si a reluat procedurile.

Candidatii respinsi pentru functia de procuror general au fost: Augustin Lazar, Marian Drilea, Gabriela Scutea si Daniel Horodniceanu.

Candidatii respinsi pentru functia de procuror european din partea Romaniei sunt Catalin-Laurentiu Borcoman, Marius Bogdan Bulancea, Laura Ecedi Stoisavlevici, Elena Hach si Daniel-Constantin Horodniceanu.

Contestatia lui Horodiceanu

Fost procuror sef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, i-a transmis in aceasta saptamana o contestatie ministrului Justitiei, Tudorel Toader, privind procedura de selectie.

"Solicit modificarea standardelor procedurii de selectie a procurorului general al Parchetului de pe langa ICCJ in sensul solicitat de rapoartele Comisiei Europene, ale Comisiei de la Venetia si a opiniei GRECO, precum si anularea actualei selectii," scrie Horodniceanu, in solicitarea trimisa lui Toader, studiata de Ziare.com.

Face trimitere la rapoartele MCV

Fostul sef DIICOT arata ca rapoartele MCV din ultimii ani, incepand cu 2014, solicita in mod clar "sa se instituie un sistem transparent si bazat pe merite pentru numirea procurorilor de rang inalt, care sa poata oferi garantii suficiente impotriva politizarii."

"Rapoartele MCV succesive au evidentiat deficientele sistemului de control si echilibru din cadrul procedurii, indicand gradul de libertate a ministrului Justitiei in selectia candidatilor, rolul limitat al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) si masura in care s-ar aplica aceeasi procedura de numire si de revocare din functie la un nivel de conducere inferior in cadrul organelor de urmarire penala.

Raportul din noiembrie 2017 a luat act de lipsa progreselor si a subliniat faptul ca modificarile in curs la Legile Justitiei au oferit oportunitatea de a se aborda aceasta problema", se arata in contestatia magistratului.

Este chemata Comisia de la Venetia

De asemenea, raportul a reamintit necesitatea de a se solicita consiliere din partea Comisiei de la Venetia.

"Autoritatile romane nu au dat curs acestei recomandari, insa Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a sesizat Comisia de la Venetia.

Avizul Comisiei de la Venetia face referire in mod specific la necesitatea de a efectua modificari, astfel incat procesul de numire si de revocare sa fie neutru si obiectiv, asigurandu-se un echilibru intre rolurile diferitelor institutii," sustine Horodniceanu.

In plus, Comisia de la Venetia recomanda autoritatilor din Romania "sa reanalizeze sistemul de numire / revocare a procurorilor de rang inalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor din Constitutie, in sensul furnizarii conditiilor pentru un proces neutru si obiectiv de numire / revocare, prin mentinerea rolului institutiilor, precum cel al presedintelui tarii si al Consiliului Superior al Magistraturii, care pot exercita rol de echilibrare a influentei ministrului Justitiei".

Comisia de interviu, criticata

Fostul procuror sef DIICOT a criticat modul in care a fost constituta comisia de interviu, din care au lipsit specialistii.

Astfel, nu a facut parte niciun specialist in management judiciar si/sau al resurselor umane, niciun specialist in strategii nationale de combatere a infractionalitatii, niciun fost procuror de rang inalt retras din activitate sau un reprezentant al Ministerului Public recunoscut ca profesionist al dreptului, niciun psiholog.

Comisia a fost formata din ministrul justitiei si secretarii sai de stat.

"Comisia a fost formata din ministrul Justitiei, dl. profesor universitar doctor Tudorel Toader, teoretician al catedrei de drept penal special al Univ. Al. I. Cuza - Iasi, doamna secretar de stat Mariana Mot, judecator specializat in cauze civile si comerciale, dl. secretar de stat Liviu Nicolae Popa, specialist in practica notariala, cadastru si publicitate imobiliara, precum si dl. secretar de stat Sebastian Costea, absolvent al Facultatii de Stiinte politice", scrie Horodniceanu.

Procurorul sustine ca fiecare dintre demnitarii prezentati au, pe domeniile pe care le acopera, o carte de vizita si o experienta incontestabila, "dar care nu concorda cu exigentele unui examinator al unui sistem total strain de pregatirea avuta."

Semnele de intrebare

Pe de alta parte, situarea membrilor comisiei in subordinea directa a ministrului ar afecta aparenta de impartialitate a acestora, chiar daca vointa de a respinge candidatii a fost opinia domniilor lor exclusiva.

"O comisie cu astfel de specializare imi ridica serioase semne de intrebare referitor la modul in care m-am facut inteles de comisie, dat fiind faptul ca prezentarea a fost eminamente practica, a continut aspecte de gandire strategica, prezentand disfunctionalitati si vulnerabilitati de sistem, s-a dorit o incercare de ilustrare a unui efort de abordare holistica cu prezentarea unor remedii pe termen scurt, mediu si lung, astfel cum au fost gandite, in cazul meu dupa o experienta de mai mult de 20 de ani in Ministerul Public.

Or, astfel de valente, de principiu, nu puteau fi intelese si evaluate decat de catre profesionisti ai domeniului specific. Si asta tine de domeniul elementar al evidentei, nu doar de context
," conchide Horodniceanu.


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 6693 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
2 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

"Operele" lui Putorel sunt nemuritoare. Ultima "creatie" artistico-

juridica, a fost simulacrul de interview pentru selectia procurorului general.
Nu se gandeste nimeni sa analizeze si sa dispuna reintegrarea doamnei Kovesi ca sefa DNA, in asteptarea sefiei procuraturii europene? Daca este anvizajabila refacerea proceselor tuturor acestor hoti, mafioti, excroci si corupti, de ce nu s-ar reface si "procesele" Kovesi si Lazar?

 

Inca se folosesc cartile sale nu numai ptr studenti cind vrei

devii, la gradele de magistrat. De Luluta numai de 6.41, ce pretentii sa ai si medalii de-a moaca. Barsan are aceleasi medalii luate ca prof la Sorbona. Nu are scrieri in domeniul decaparii.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor