Traditii si obiceiuri nord-dobrogene inainte de Postul Mare

   

In aceasta perioada, premergatoare Postului Mare, in satele din Dobrogea de Nord s-au practicat, iar unele chiar se practica, o serie de traditii si obiceiuri care au ca rol, in opinia populara, purificarea aerului sau a naturii in general. Cele mai multe insa sunt practici precrestine, care au fost continuate de catre unii locuitori ai satelor, cu sau fara acordul Bisericii Ortodoxe. Acestea sunt descrise pe site-ul Consiliului Judetean Tulcea.

"Olaria este o traditie dobrogeana ce reprezinta purificarea aerului si gonirea duhurilor rele si este practicata inainte de inceperea Postului Mare. Obiceiul consta in aprinderea pe dealuri a unor focuri din resturi vegetale sau din furajele consumate de animale in timpul iernii,

simbolizand purificarea vechii vegetatii, pentru a face loc unei vegetatii noi si prospere. Rostogolirea pe dealuri a rotilor de caruta infasurate in paie, simbolizand cursul soarelui pe cer, simboliza si purificarea a tot ce a fost rau pentru comuniune. Astazi, obiceiul se mai practica la Visterna, Niculitel si Izvoarele.

Baterea alvitei este o alta practica magica de aflare a norocului si a ursitei la Lasatul Secului de Pasti, sarbatoare care a asimilat un scenariu ritual de innoire a timpului calendaristic. Tinerii si copiii adunati in cerc, incercau sa prinda cu gura, fara ajutorul mainii, alvita prinsa cu o sfoara de cuiul batut in grinda centrala a podinei.

Cei care reuseau, muscau din ea, isi puneau o dorinta, crezandu-se ca vor fi insotiti de noroc si impliniri, iar tinerii se vor casatori.

Dragaica, zeita agrara, protectoare a lanurilor inspicate de grau si a femeilor maritate, sinonima cu Sanziana, este regasita in Muntenia, sudul Moldovei si Dobrogea. Aceasta se naste la 9 martie, echinoctiul de primavara in Calendarul iulian, la moartea Babei Dochia, creste si se maturizeaza miraculos pana la 24 iunie, ziua solstitiului de vara in Calendarul gregorian, cand infloreste planta ce-i poarta numele, sanziana sau dragaica, si este invocata de fecioare la varsta casatoriei si de neveste cu copii in brate in timpul dansului ei nuptial, Jocul Dragaicei".

Alte traditii identificate in zona Dobrogei de Nord sunt si Dragobetele sau Cucii, ambele practicate in unele sate din Tulcea, intr-o forma reminiscenta, chiar in aceasta saptamana.

"Dragobetele, care era numit si Navalnicul sau Logodnicul Pasarilor, era un zeu tanar al dacilor care era sarbatorit in Muntenia, Dobrogea, Oltenia si Transilvania la o data fixa in acelasi sat. Data varia de la o zona la alta, intre 24 februarie si 28 februarie, 1 martie si 25 martie. Daca timpul era favorabil, fetele si baietii se adunau in cete si ieseau la padure chiuind pentru a culege primele flori ale primaverii. Din zapada netopita pana la Dragobete fetele si nevestele tinere din Muntenia, Oltenia, Dobrogea si Transilvania faceau rezerve de apa cu care se spalau in anumite zile ale anului, pentru pastrarea frumusetii. Fetele ignorate de baieti in aceasta zi le acuzau pe celelalte ca au facut farmece la Atanasii (17 si 18 ianuarie), pentru a-i atrage pe baieti. Aceasta zi, potrivit traditiei, era propice farmecelor pentru alungarea iubirii dintre tineri.

O alta traditie specifica tot Dobrogei de Nord, Cucii, reprezinta un ceremonial de fertilizare si purificare a spatiului si timpului in prima zi dupa Lasatul Secului de Paste. Obiceiul este o parada a mastilor de cuci si cucoaice, urmat de o bataie si de hora. In vechime este atestat un obicei mai amplu, in trei parti. Prima se desfasura in dimineata zilei de Lasata Secului, cand cucoaicele (flacai travestiti in femei), cutreierau satele simuland bataia cu chiuliciul (un bici in varful caruia atarna o opinca rupta). A doua parte a obiceiului o constituia o piesa care o avea in centru pe "bunica cucilor", in jurul careia se adunau, in mijlocul satului, miri si mirese, ciobani si ciobanite, vanatori si vraci, constituind o parada zgomotoasa. Dupa ce trageau trei brazde simbolice, in forma de cerc, unul dintre ei (de obicei mirele) era udat cu vin. Seara se desfasura ultima parte a carnavalului, cand mastile erau rupte de pe cap, se

tranteau la pamant, se calcau in picioare si se striga: "Sa piara cu tine/Tot ce-i rau in mine/Si sa fie luminat/Cum am fost inturnat". Sfarsitul era, fireste, hora".
Joi, 27 Februarie 2014, ora 00:14
Sursa: Obiectiv

Articol citit de 87 ori


Obiectiv

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook