Ziare.com

Alina Gorghiu: E de mirare ca nivelul disensiunilor in USL e atat de mic Interviu

de Ioana Ene Dogioiu, Senior editor
Marti, 25 Iunie 2013, ora 08:06

   

Alina Gorghiu: E de mirare ca nivelul disensiunilor in USL e atat de mic Interviu
Alina Gorghiu, deputat PNL si membru in Comisia de revizuire a Constitutiei, este convinsa ca introducerea in noua Constitutie a rezultelor referendumului din 2009 nu este obligatorie, deoarece vorbim despre un referendum consultativ, nu despre unul obligatoriu.

Alina Gorghiu sustine intr-un interviu acordat Ziare.com ca presedintele nu are niciun rol constitutional in modificarea Constitutiei, asa ca un referendum consultativ organizat de Traian Basescu pe aceasta tema este o forma de campanie pe bani publici.

Deputatul PNL nu vede niciun pericol in posibilitatea convocarii personelor fizice, inclusiv a magistratilor, in fata comisiilor parlamentare si apreciaza ca este realist sa ne asteptam ca o majoritate parlamentara sa-si trimita in ancheta penala ministrii care o reprezinta.

Alina Gorghiu nu se indoieste de soliditatea USL, dar se declara surprinsa de coabitare a carei necesitate nu o intelege in continuare.

Sunteti multumita de proiectul noii Constitutii? Exista aspecte care ar fi trebuit sa fie altfel reglementate?

In ciuda criticilor aduse de unii reprezentanti ai mass-media sau diverse ONG-uri, actualul proiect de revizuire a Constitutiei reprezinta un pas inainte fata de reglementarile constitutionale in vigoare. Modificarile aduse clarifica raporturile dintre cele trei puteri, precum si raporturile dintre presedinte si Guvern, consolidand in acelasi timp atributiile fiecareia dintre aceste puteri in domeniul sau de competenta.

Evident ca fiecare parlamentar isi doreste ca anumite aspecte sa fie altfel reglementate, isi doreste ca amendamentele sale sa fie admise, insa la un proiect de o asemenea amploare putem lasa la o parte orgoliile.

Eu am sustinut din tot sufletul reducerea varstei de vot de la 18 ani la 16 ani. Chiar cred ca tinerii trebuie sa aiba un rol mai mare in luarea deciziilor. In state precum Austria, Germania, Elvetia, persoanele care au varsta de 16 ani impliniti au drept de vot. Din pacate, propunerea mea nu a fost sustinuta de colegii din comisie.

Este evident ca orice proiect de lege poate fi imbunatatit, iar acest lucru este valabil si pentru proiectele de revizuire a Constitutiei. Este in acelasi timp adevarat ca, orice prevederi ar contine un proiect de o asemenea importanta, cineva va fi nemultumit.

Au existat mai multe aspecte controversate pe care as dori sa le comentati. In primul rand, cum poate fi justificat refuzul de a introduce in Constitutie rezultatul unui referendum valid, ma refer la cel din 2009? Constitutionalistii spun ca un referendum poate fi obligatoriu sau facultativ numai din punctul de vedere al organizarii, dar ca odata organizat si validat, rezultatele lui nu pot
fi ignorate pentru ca vointa poporului nu poate fi ignorata.


Permiteti-mi sa incep prin a va spune ce stiu eu legat de opinia constitutionalistilor in domeniu. Stiu ca opinia cvasi-unanima in randul constitutionalistilor este in sensul ca bicameralismul este mult mai potrivit pentru un stat de dimensiunea Romaniei. Stiu de asemenea ca decizia Curtii Constitutionale cu privire la proiectul de revizuire a Constitutiei propus de domnul Traian Basescu este in favoarea bicameralismului.

In ceea ce priveste reglementarile internationale, ultimele documente elaborate de Comisia de la Venetia in domeniu recomanda statelor care la acest moment au unicameralism sa treaca la bicameralism.

Constitutia prevede in mod clar situatiile in care rezultatul referendumului este obligatoriu si situatiile in care acesta este pur consultativ. Nu trebuie sa confundam obligativitatea organizarii referendumului cu obligativitatea rezultatului unui referendum, la fel cum nu trebuie confundate situatiile in care solicitarea unor avize din partea unor institutii este obligatorie si efectul pe care aceste avize il produc.

Astfel, avem numeroase situatii in care este obligatorie solicitarea unui aviz, insa acesta are efect consultativ, la fel cum avem situatii in care organizarea referendumului este obligatorie insa rezultatul este consultativ.

Parlamentul nu este doar o institutie care exercita un mandat imperativ, nu are doar un rol tehnic de adoptare a initiativelor cetatenesti, ci este in primul rand un for de dezbatere. Votul consultativ exista in varii ipoteze in toate democratiile. Avem de asemenea situatii in care organizarea unui referendum este facultativa (de exemplu, situatia de la art. 90 din Constitutie) si situatii in care organizarea referendumului este obligatorie.

La fel, avem situatii clar prevazute in Constitutie, in care cetatenii au initiativa legislativa cu privire la aspecte de domeniul legilor organice sau ordinare si situatii in care cetatenii au initiativa de revizuire a Constitutiei.

Cum veti proceda daca un nou referendum pe aceeasi tema ca in 2009 ar avea
acelasi rezultat?


Initierea unui referendum consultativ, avand ca obiect aspecte asupra carora cetatenii s-au mai pronuntat o data si asupra carora se vor pronunta din nou prin intermediul referendumului de revizuire a Constitutiei, al carui rezultat este obligatoriu, reprezinta un consum inutil de resurse financiare si este doar un mod prin care presedintele Basescu isi face campanie pe bani publici, la fel cum a facut si in anul 2009.

Revizuirea Constitutiei se face potrivit procedurii inscrise in art. 150-152 din Constitutia Romaniei, dispozitii procedurale care au caracter special prin raportare la dispozitiile din art. 90 din Constitutia Romaniei. Oricat ar dori domnul Basescu sa interpreteze atributul dumnealui constitutional de a convoca un referendum pe probleme de interes national, ca fiind o posibilitate de a realiza indirect o revizuire a Constitutiei, acest lucru nu este posibil din cel putin urmatoarele doua motive:

La art. 90 din Constitutia Romaniei, cu privire la referendumul referitor la probleme de interes national, rezulta fara indoiala ca presedintele este cel care decide daca va convoca un referendum, votul dat de Parlament (prin intermediul caruia, potrivit art. 2 din Constitutie se exercita suveranitatea) avand doar un caracter consultativ.

Pe de alta parte, la art. 150 alin. 1 din Constitutia Romaniei, presedintele poate initia procedura de revizuire a Constitutiei, doar la propunerea Guvernului. Altfel spus, presedintele in cadrul procedurii de revizuire a Constitutiei are doar un rol formal. Acesta nu are dreptul sa declanseze procedura de revizuire a Constitutiei, decat la initiativa Guvernului.

Dupa declansarea procedurii, daca analizam dispozitiile constitutionale privitoare la procedura de revizuire, observam ca presedintele nu mai are niciun rol dupa ce aceasta procedura a fost declansata.

Toate aceste dispozitii sunt conforme cu celelalte dispozitii constitutionale, care nu-i acorda presedintelui drept de initiativa legislativa. Proiectul de revizuire a Constitutiei nu este altceva decat un proiect de lege constitutionala potrivit art. 73 alin. 2 din Constitutie, care este insa supus unor proceduri speciale prevazute la art. 150-152.

Daca legiuitorul constituant ar fi dorit sa ii atribuie presedintelui drept de initiativa legislativa, ar fi prevazut acest lucru in mod expres. Acest lucru nu s-a intamplat, prin urmare presedintele trebuie sa inteleaga faptul ca revizuirea Constitutiei reprezinta un aspect care excede atributiilor sale constitutionale.

Posibilitatea convocarii oricarei persoane fizice, deci implicit a magistratilor sau a jurnalistilor, in fata unei comisii parlamentare a fost privita ca o intentie de intimidare a acestora. De ce este nevoie de acest articol?

Depinde de privitor. Nu multa lume impartaseste opinia potrivit careia prezenta unui jurnalist sau un magistrat ar reprezenta o intentie de intimidare. As fi tentata sa spun ca-i supraevaluati pe parlamentari.

Acum, revenind la un ton serios, asa cum spuneam, rolul primordial al oricarui parlament din lume este acela de a dezbate, de a facilita dialogul. Or, daca intr-o anumita speta, un jurnalist, un magistrat, un muncitor necalificat sau un student pot oferi lamuriri suplimentare parlamentarilor unei comisii de specialitate, nu vad de ce lucrul acesta ar putea reprezenta o intimidare.

Ba dimpotriva, invitatii pot furniza o expertiza specifica, mai putin la indemana unor parlamentari, astfel incat procesul de legiferare sa se faca in deplina cunostinta de cauza.

In Statele Unite, spre exemplu, seria de audieri publice in congres reprezinta o obisnuinta si sunt urmarite cu mare interes de lumea intreaga.

Posibilitatea acestor convocari nu trebuie sa fie confundata cu atributul de control guvernamental al Legislativului, prin care ministrii sunt obligati sa vina atunci cand sunt invitati in Parlament si, mai mult, sunt audiati, nu convocati, prilej cu care trebuie sa ofere lamuriri concrete. Prin urmare, prezenta acestora e imperativa.

Declansarea urmaririi penale a ministrilor va depinde de votul majoritatii parlamentare, adica aceeasi care sustine Guvernul, deci ministrii. Uneori ei sunt sefi pe linie de partid ai parlamentarilor. Sa ne gandim la Liviu Dragnea, de exemplu. Credeti ca este realist sa asteptam ca vreo majoritate sa-si trimita vreodata propriii ministri, propriii lideri politici in fata instantei?

Cred ca e cat se poate de realista o astfel de asteptare. Parlamentul, prin majoritatile formate la un moment dat, a decis ridicarea imunitatii in mai toate cazurile in care a fost sesizat. Adrian Nastase, sef pe linie de partid al multor parlamentari, n-a beneficiat de clementa atunci cand s-a votat incuviintarea perchezitiei.

In privinta ministrilor, pot sa va marturisesc ca pentru liberali e un subiect sensibil, deoarece doi ministri PNL, Teodor Atanasiu si Tudor Chiuariu, si-au pierdut mandatele in urma unor plangeri care s-au dovedit ulterior a fi nefondate sau chiar parte a unor strategii politice.

In plus, suntem monitorizati in permanenta prin MCV si, in cazul in care o anumita
majoritate ar avea tendinta sa isi protejeze, desi nu vad cum, Cabinetul, credeti-ma ca forurile europene nu ar trece cu vederea.


Initial, votul final pe proiectul de revizuire a Constitutiei ar fi trebuit dat pana la vacanta parlamentara. Eventual intr-o sesiune extraordinara, asa cum a fost organizata anul trecut fara probleme pentru suspendarea presedintelui. Planurile s-au schimbat, votul va fi dat in toamna. De ce? Exista ipoteza ca PNL a facut acest pas inapoi pentru a tine in sah PSD si proiectul regionalizarii ca masura de protectie in fata coabitarii.

Ipoteze si speculatii insotesc de fiecare data actul politic si cel guvernamental. Este bine insa sa inlaturam echivocul in astfel de situatii. Explicatia este extrem de simpla: decizia ca votul asupra noii Constitutii sa fie dat de Senat in septembrie tine de termene care nu depind intru totul de Parlament.

Proiectul constitutional are nevoie, spre exemplu, de avizul Consiliului Legislativ. Apoi, de avizul Curtii Constitutionale, care ar putea veni dupa incheierea actualei sesiuni parlamentare pentru ca, potrivit legii, CCR are termen 10 zile pentru a emite un punct de vedere asupra proiectului de revizuire.

PSD a votat in favoarea initiativei presedintelui de a organiza un nou referendum pe tema unicameralului si a parlamentului cu 300 de membri. PNL s-a opus. Este o noua fisura in USL?

In primul rand, asa cum ati vazut si dvs, nu a fost vorba despre o decizie luata la nivelul USL. In urma propriilor sedinte, grupurile parlamentare au decis sa voteze intr-un anumit fel. Poate fi vorba, cel mult, de o comunicare defectuoasa la nivelul grupurilor parlamentare.

Frictiunile din interiorul USL par tot mai greu de gestionat. Criza Kovesi, criza Sorin Rosca Stanescu, criza Ghise, diferente de opinii, replici acide. Vin europarlamentarele pe liste separate. Multi spun ca seamana cu guvernarea PDL-PNL, cu guvernarea CDR. Va indoiti de soliditatea proiectului USL?

Nu, nu am motive si nici argumente nu sunt pentru ca cineva bine-intentionat sa se indoiasca de soliditatea acestui proiect. Sigur, exista un pact de coabitare intre doua institutii - Administratia Prezidentiala si Guvern, care a nemultumit o parte din electoratul liberal si, sunt convinsa, chiar o parte a electoratului social-democrat.

In plus, avem in fata o alianta intre doua partide cu doctrine fundamental diferite, trasee politice diferite si rivalitati istorice interbelice. In atari conditii, cu sinceritate va spun, e de mirare ca nivelul disensiunilor este atat de mic.

Atata vreme, insa, cat Guvernul USL reuseste sa repare din dezechilibrele si nedreptatile generate de administratia anterioara, cat economia a devenit stabila, chiar cu indici de crestere deloc neglijabili, cat rata de absorbtie a fondurilor europene s-a imbunatatit simtitor, cred ca orgoliile si nemultumirile punctuale ale unor colegi din USL pot fi temperate.

Si nu as pune egal intre guvernarea USL si cea a CDR fie si din motivul elementar ca nicio guvernare, nici chiar cea in care premierul ramane acelasi, dar se schimba structura Cabinetului, nu seamana cu alta.

Exista multi liberali care se socotesc tradati de coabitarea dintre presedinte
si premier. Faceti parte dintre ei?


Marturisesc ca am fost surprinsa, nici acum nu sunt convinsa de necesitatea acesteia, dar dezamagita este un termen pe care nu l-as folosi. Am acordat prin votul meu incredere Cabinetului Ponta si sunt solidara, alaturi de toti colegii mei liberali, cu actiunile acestui Guvern. Raspundem impreuna in fata electoratului.

Sunteti membru PNL de multa vreme. Nu va ingrijoreaza faptul ca partidul a
pierdut recent membri vechi, un parlamentar, un primar, un membru fondator?


Orice plecare, excludere din PNL reprezinta o pierdere, pentru ca este vorba de oameni alaturi de care am participat la sedinte, ne-am sfatuit, ne-am ajutat, poate. Cu toate astea, intr-un partid, ca in oricare alt domeniu, chiar si in redactia dumneavoastra, spre exemplu, exista anumite reguli. Atunci cand le incalci cu bunastiinta, iti asumi si consecintele aferente.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 2067 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
29 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente
 

 

sfidarea electoratului-sau obraznicia parlamentarilor

Dna Gheorghiu arata un dispret total fata de alegatorul roman si disrespect fata de Presedintele Romaniei.Dar incercarea de suspendare de vara trecuta care a dus la Cheluieli inutile ,la dezbinare sociala si la alungarea investitorilor ,a fost legala?Nu ma mira obraznicia ei stiind ca trebuie sa-si multumeasca seful!

Incredibil ce" raie capreasca" este aceasta ...politicianista

superfeminina!

Cum poate sa salasluiasca impreuna sensibilitatea sexului

slab,cu ura,ipocrizia si manipularea supermasculina,cand

se stie ca CCR a validat referendumul respectiv si a

grait ca rezultatul trebuie implementat in revizuirea

ulterioara a Constitutiei!

Toata disertatia lui Ghiorghiu, inteligenta si

imbarligatoare este menita sa deruteze si sa traga...

focul la oala "facaturii" USL!

Este descalificant!

Scandalul din vara a fost o reactie la atacul

lui Basescu (one man show, un populist, un neica nimeni, un scandalagiu care se hraneste electoral numai din scandaluri). A reusit sa duca de nas si sa polarizeze electoratul o data , de doua ori de trei ori dar ulciorul nu merge de multe ori la apa.. In vara anului trecut, 7,5 milioane de romani i-au spus scandalagiului: ajunge!

http://www.youtube.com/watch?v=5j7wnGHEQuU
http://www.youtube.com/watch?v=23zxLvUQBL0

...

...pai ce sa spuna madam gorghiu? ca usl e crapat si balamalele sunt rupte? nu se poate asa ceva: dansa a facut frumos intotdeauna, a frecat la greu niste crenvustii stafiditi ai unor sefi pnl si a ajuns pe val...

Bine ca a pacalit fraierii si s-a ales parlamentar.

Indeplinirea vointei electoratului a devenit de-acum optionala pentru madam Gorghiu.

 

Referendumul din 2009

a facut parte din campania electorala a populistului Basescu. Nu au existat dezbateri si nici consultari publice pe seama acestui referendum, accesul opozitiei la mass-media a fost foarte limitat, iar Basescu a dus electoratul de nas explicand ca reducerea cheltuielilor cu salariile parlamentarilor ar fi singura transformare care va avea loc. Dupa castigarea alegerilor prezidentiale si a majoritatii in parlament nu a mai vorbit nimeni (nici macar Basescu) despre modificarea Constitutiei si trecerea la parlamentul unicameral.

 

qui, qua, que..

Adicatelea, "toate drumurile duc la Roma", cu alte cuvinte, stii d-ta ce-a simtit "poporul" in vara, adica n-a fost manipulat ci pur si simplu a dorit un usl la guvernare, care iata face si desface "constitutii" de un an de zile si mai bine mai draga.
Cu alte cuvinte, eu unul ca nu pot sa vorbesc in numele tuturor, in 2009 m-am dus sa votez pt 300 de parlamentari sio singura camera asa ca mi-a ciripit in constiinta, o *** ideologica, adica nu din convingerile mele de-o viata amara cu o multime de bugetari sugaci si sugiuci, mai draga voronistule!
Oare istorie cunosti?
Eu astept cu nerabdare un referendum, mai draga mai, voronistule...
Da-300 de parlamentari;
DA parlament unicameral
Fi mi-ar sila de "calorifere" si "transformatoare" vopsite..
"A leopard can't change its spots" , dar la unii dintre voi mai ramane si mirosul permanent.. de bolsevic, fi v-ar urna cu cenusa usoara!

@Cui bont

Basescu v-a bagat in coma politica.de 4 ani de zilenu auzim decat aceleasi fraze.sunteti seci.nu mai stiti pe unde umlati,ce faceti, ce vorbiti.v-a facut Basescuvarza,terci.cel mai mare politician al Romaniei de dupa al 2-lea razboi

Orice referendum inseamna

consultarea poporului intr-o problema de interes national si devine obligatoriu.Madam ,du-te sa te culci si sa visezi frumos alaturi de adormitul sef al tau.

@profa ...blonde amandoua dar una are si ghilimele

In timp ce dna AG v-a vorbit cu dovezi (referire la articole de lege) tu si acolitii vorbiti din inconstienta si ... . Pe cine sa crezi - pe cel care afirma sau pe cel care dovedeste!

@dottore ... lucrurile stau exact invers!

Dna G este printre putinii tineri verticali din parlament.
Ea a vorbit unor oameni - cei inteligenti au inteles-o ceilalti au reactionat ca tine!
Decantarea naturala a valorilor.

Poate ai vrut sa spui ca ti-o pune in pozition vertical...

...cand stai culcat cu fata-n sus!

Doamna liberala a saracit

La scoala 135 din Bucuresti nu a mai dat spaga electorala la copii de un an de zile.
copii intreaba in fiecare zi de doamna: Gorghiu

 
 

 

@paraipane ... nu mai sta la soare ca zapaceste!

Ceva ca sa devina cronic, trebuie sa se repete pe o perioada. Daca astia, care nu-ti plac au 1 buget la activ derulat, restul fiind de la piticania ta, cum ii poti acuza de "cronic"?!

te intreb ca sa-ti dai cu parerea, ca eu fac tot ce vreau

Parlamentul isi "obliga" prin referendum cetatenii sa aleaga, sa-si spuna optiunea, si ce daca?
EU Parlament fac ce vreau, ce-mi convine. La ce ma mai scoti din casa la vot? doar sa mimezi democratia? mai draga Alina Gheorghiu..
"Nu trebuie sa confundam obligativitatea organizarii referendumului cu obligativitatea rezultatului unui referendum.."
Din meandrele concretului iliescian si putul gandirii proprii, ai reusit sa-mbarligi manipulativ relatia Parlament- cetateni..Interpretezi articolele constitutionale fracturat, functie de ceea ce-si doreste PNL-ul si nu ceea ce-si doresc cetatenii pt Romania..
Cu alte cuvinte Romania voastra este alta dcat Romania romanilor si-a explicati in asa fel incat sa nu-ti mai doresti a stii despre Constituia Romaniei si Parlament pt ca mai draga Alina poporul nu este SUVERAN asa cum belicos si ritos afirmati de la tribuna din lemn de mahon lustruit..

 

Romani vi se pregăteste ceva (1)

Romania lui Cristoiu.
De la Constitutia lui Iosif Vissarionovici Stalin la Constitutia lui Crin Laurentiu Antonescu
Autor:Ion Cristoiu
Comisia de Revizuire a Constitutiei si-a incheiat lucrările. Presei (e vorba de doar o mică parte a presei, interesate nu numai de intrebarea dacă nu stiu ce muieruscă din showbiz avea sau nu chiloti pe ea cind s-a drogat la un club de fite, dar si de faptul că majoritatea vremelnică a usl, produs al rătăcirii unui electorat bezmetic, tine mortis să vire pe git poporului roman Constitutia Penalilor)- i s-a pus la dispozitie textul cu amendamentele adoptate.
Dacă agregatul usl merge ca pină acum - si pe fondul unei opozitie muribunde si al unei opinii publice cu mintea in altă parte - in anul acesta - 2013 - Romania va cunoaste cea de a noua Lege fundamentală. Numărul de nouă e valabil dacă ne asumăm Statutul Dezvoltator al Conventiunii din 7/19 august 1838, plebiscitat de Al.I. Cuza in 12 si 14 mai 1864 (stil nou), drept Constitutie. Dacă vom considera că si constitutiile venite din afară sint tot Legi fundamentale, atunci Istoria Constitutională a Romaniei incepe o dată cu Regulamentul organic, impus de rusi in 1831. In aceste condiții, socotind și Convenția de la Paris, din august 1858, impusă de Puterile Garante- Franța, Rusia, Anglia, Sardinia, Austria, Prusia - cărora li se adaugă Turcia, ca Putere Suzerană, noua Constituție e unsprezecea in Istoria Constituțională a Romaniei.
Ar fi fost normal ca in dezbaterea publică a amendamentelor să intervină si referiri la Istoria Constitutională a Romaniei.
Cu exceptia fermecătorului eseu Povestea Constitutiei la romani, semnat de Sorin Bocancea in lucrarea Constitutia Romaniei - Opinii esentiale pentru legea fundamentală, Institutul European, 2013, n-am intilnit in spatiul public trimiteri la alte momente de scriere sau rescriere a Constitutiei.
Cv-ul lui Crin Antonescu pretinde că presedintele Comisiei de revizuire a absolvit facultatea de Istorie.
Chiar dacă rămas repetent, Crin Antonescu ar putea trece in ochii unora ca fiind de profesie istoric.
De la preluarea postului de presedinte al Comisiei de revizuire a Constitutiei si pină in zilele din urmă, Crin Antonescu a avut numeroase interventii publice dedicate Constitutiei Revizuite in varianta penalilor din usl:
De la conferinte de presă pompoase pină la interviuri plicticoase.
In nici o clipă a nesfirsitului timp acordat noii Constitutii, Crin Antonescu n-a făcut o trimitere, una măcar, la Istoria Constitutională a Romaniei.
Splendidă dovadă că a absolvi o facultate de Istorie nu inseamnă in chip automat că ai si vreo treabă cu Istoria!
O simplă raportare a Constitutiei din 2013 la Constitutiile anterioare ar fi dezvăluit, din start, unicitatea acestui produs de politruci in istoria constitutională a Romaniei.

 

d Cristoiu,

"Splendidă dovadă că a absolvi o facultate de Istorie nu inseamnă in chip automat că ai si vreo treabă cu Istoria!"
ADEVAR GRAISI!!!

Romani vi se pregăteste ceva (2)

*Intre Constitutiile neamului romanesc, poliloghia croită - mai ceva ca nădragii unui cizmar de un croitor beat - de Crin Antonescu si Compania contine un text de propagandă si agitatie, plasat la articolul 1:
"Romania recunoaste rolul istoric, in constituirea si modernizarea statului roman, al Bisericii Ortodoxe si al celorlalte culte religioase recunoscute de lege, al Casei Regale si al minoritătilor nationale“.
Duminică seara, la B1 TV, in calitatea mea de comunist - singurul comunist din Romania de cind Ion Iliescu a devenit capitalist - m-am intrebat, cu vădită revoltă, de ce nu sint trecute, alături de Biserică, Monarhie, minorităti, si masele populare, cele care au avut un rol istoric covirsitor nu numai in constituirea si modernizarea statului roman ("Unirea, natiunea a făcut-o!“ nu-i asa?), dar si in constituirea si supravietuirea neamului romanesc.
Că doar la Plevna si la Mărăsesti n-au luptat nici Regii si nici popii; au luptat si-au murit romanii de rind, porecliti de comunisti masele populare!
Nu de alta, dar Constitutia din RPR din 1952, prima si singura Constitutie stalinistă din Istoria tării, obliga la recunoasterea acestui adevăr:
"Republica Populară Romană a luat nastere ca urmare a victoriei istorice a Uniunii Sovietice asupra fascismului german si al eliberării Romaniei de către glorioasa Armată Sovietică, eliberare care a dat putintă poporului muncitor, in frunte cu clasa muncitoare condusă de Partidul Comunist, să doboare dictatura fascistă, să nimicească puterea claselor exploatatoare si să făurească statul de democratie populară, care corespunde pe deplin intereselor si năzuintelor maselor populare din Romania.
Astfel s-au putut incununa cu o victorie istorică lupta de secole dusă de poporul muncitor roman pentru libertate si independentă natională, luptele eroice ale clasei muncitoare aliată cu tărănimea muncitoare pentru doborirea regimului capitalisto-mosieresc si scuturea jugului imperialist.
Făurirea si intărirea statului de democratie populară, prietenia si alianta cu marea Uniune Sovietică, sprijinul si ajutorul ei dezinteresat si frătesc asigură independenta, suveranitatea de stat, dezvoltarea si inflorirea Republicii Populare Romane“.

 

Romani vi se pregăteste ceva (3)

Oricit de bizar ar părea, Constitutia din 1952, Constitutia lui I.V. Stalin, e superioară la acest capitol Constitutiei lui Crin Laurentiu Antonescu.
Si iată de ce:
In Constitutia din 1952, textul de propagandă si agitatie e situat in afara corpului propriu-zis al Constitutiei, in ceea ce se intitulează Capitol introductiv, in timp ce in Constitutia din 2013 textul e asezat in corpul de articole ale Constitutiei si mult mai grav, la articolul 1, in continuarea asertiunii:
"Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil“.
Diferenta are o explicatie simplă:
La Constitutia din 1952 au lucrat si specialisti in Drept constitutional, dintre cei rămasi de pe vremea regimului burghezo-mosieresc, pe cind la Constitutia din 2013 au lucrat doar politruci.
De ce-au plasat constitutionalistii din 1952 textul de propagandă si agitatie in afara corpului de articole ale Constitutiei?
Dintr-un motiv foarte simplu.
Stiut pină si de debutantii in Drept Constitutional, străin politrucilor care au croit Constitutia din 2013:
Un text din afara corpului de articole n-are nici o valoare juridică.
Un text din cadrul corpului de articole are valoare juridică.
Să luăm, de exemplu, chiar asertiunea "Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil“.
Asta inseamnă că in Romania nu se va putea adopta nici o lege, nici un decret, nici o ordonanță de urgență, nici o hotărire de guvern care să contravină caracterului indivizibil al statului.
Dacă un judet din Romania decide prin Referendum să se rupă de tară si să se alipească la Ungaria, Referendumul poate fi interzis ca anticonstitutional, prin incălcarea articolului 1.
După această asertiune, vine insă imediat, ca alcătuind articolul 1, textul despre "rolul istoric al...“.
Ce posibile legi, decrete, hotăriri de guvern, ordonante de urgentă se vor raporta la această prevedere?
O lege care să interzică orice critică in public (inclusiv in presă) a a rolului monarhiei in Istoria Romaniei?
Dacă mi se va răspunde că acest text n-are nici un efect constitutional, fireste, o să mă intreb:
De ce a fost pus el in Constitutia Romaniei?

 

@OTHERWORDS

Inspirata reluarea dupa Cristoiu!
Daca-l punea in locul lui Crin, cred ca se gandea de trei ori pe cine sa accepte in comisie!
A lui Antonescu Crin, n-are nici-un specialist in drept constitutional!!!

Cum dreaku ajung toate patachinele sa dea interviuri?!

Gorgiu asta a pus capac!
Cine dreku a mai facut-o si p-asta parlamentara, nu i-ar mai muri multi inainte!?

 
 

@Stan patachina ... nu fi egoist !

Fa-ne si pe noi sa intelegem, de ce o faci asa pe A.G?
Ca vorba aluia de la carte, daca n-ai frate dovezi n-ai nici creier, decat limbuta afurisita!

Mai draga antirostie, in primul rand ce scriu eu nu are nimic...

...de-a face cu "egoismul"!
In al doilea rand, ce probe mai bune vrei decat propriile ei asertiuni, dovedind o autosuficienta si o im.becilitate absolute!
Si in final repet pentru tine recomandarea: inainte de a te manifesta impotriva "prostiei altora", vezi-ti intai de a ta proprie!

@nevoevil

denigrati, dezinformati, imprastiati minciuni si birfe. La altceva nu va pricepeti.

 

@Otherwords

Voi acolo la Kishinew nu ati invatat cu ce se maninca pluralismul si democratia. Voi o stiti pe-a voastra (dupa modelul rusului) una si tare!

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor