Orase aflate la cea mai mare altitudine - detalii uimitoare despre viata aici

In ciuda nenumaratelor dezavantaje ale traiului la mare altitudine, cel putin 140 de milioane de oameni din intreaga lume traiesc in asezari situate sus, pe munte. Din El Alto, Bolivia, si pana in Lhasa, Tibet, ce-i face pe acesti oameni sa-si duca traiul in zone unde lipsa de oxigen pune in pericol chiar sanatatea?

La 3.640 de metri deasupra nivelului marii se afla orasul La Paz, intr-un canion ce aduce cu un bol. E capitala administrativa situata la cea mai mare altitudine din lume. Grosul populatiei traieste insa chiar mai sus, in El Alto, la 4.150 de metri inaltime, pe marginea canionului.

La inceputul secolului XX, El Alto nici nu era locuit, relateaza The Guardian. Pe masura ce terenul a devenit mai scump in El Paz, orasul a crescut. In ultimii 50 de ani, noi si noi cladiri s-au ridicat cu o viteza ametitoare, rezultand un mix haotic.

Cele mai multe sunt pe cinci niveluri, fiind concepute de arhitectul local Freddy Mamani, o adevarata vedeta in Bolivia.

Lipsa oxigenului afecteaza direct felul in care creste painea, de exemplu. In plus, putini stiu ca aici apa fierbe la 86 de grade Celsius, din cauza presiunii. Temperatura de fierbere a apei scade pe masura ce presiunea se micsoreaza. Asta poate deveni o problema in bucatarie: de obicei cartofii si orezul sunt prea mult gatiti la suprafata si tari in interior.

Altitudinea, mana in mana cu sinuciderea

In ciuda numeroaselor neajunsuri asociate cu altitudinea, oamenii se pot adapta la o concentratie mica de oxigen in aer, atat pe termen lung, cat si scurt. Unele asezari de la mare altitudine ajung sa numere si milioane de locuitori. Se estimeaza ca peste 140 de milioane de oameni traiesc permanent la peste 2.400 de metri. Aceste asezari sunt situate mai ales in trei regiuni muntoase: Himalaya, in Asia, Anzi, in America de Sud, si Platoul Etiopiei, in Africa.

Majoritatea oraselor de la mare altitudine cresc pentru ca si resursele naturale sunt din abundenta, mai ales mineralele. Economia celei mai inalte asezari permanente din lume, La Rinaconda, din Peru, care se afla la 5.100 de metri deasupra marii, se afla in stransa legatura cu minele de aur.

La inceput doar o tabara pentru mineri, pe masura ce pretul aurului a crescut, populatia a explodat, ajungand la 50.000 de oameni, toti sperand ca vor ajunge bogati. Majoritatea traiesc insa in conditii departe de a fi idilice - fara apa curenta sau sistem de canalizare.

Desi putine plante traiesc la asemenea altitudini, din cauza temperaturilor mici si lipsei umezelii, costul ridicat al mineralelor, odata vandute, face ca aceste orase sa poata importa cele mai multe dintre legumele si fructele necesare.

In Bolivia se afla multe orase de mineri, cum e Potosi, la 4.090 de metri, si Oruro, la 3.709 metri. Pentru a-si pastra energia si a alunga senzatia de foame, minerii de aici mesteca in permanenta frunze de coca.

Peste granita, in Peru, se afla alte doua orase la mare altitudine: Julianca si Puno, ambele la peste 3.800 de metri si cu o economie ce are la baza mineritul.

O exceptie este Lhasa, in Tibet, la 3.650 de metri, aflata in centrul podisului tibetan. De jur imprejur, muntii ajung si la 5.500 de metri, tinand astfel orasul la adapost de vanturile puternice. Lhasa a devenit o capitala regala semi-permanenta in secolul VII, cand au fost construite si mai multe temple si altare budiste. Pana atunci, regalitatea fusese nomada, avand tabere de vara si iarna si mutandu-se periodic.

Tibetanii nu au rau de inaltime gratie ADN-ului lor special

La fel e orasul Shigatse, aflat la o altitudine de 3.836 de metri, al doilea cel mai mare din Tibet, care s-a dezvoltat in jurul manastirii Tashilhunpo, unde statea Panchen Lama, al doilea ca importanta dupa Dalai Lama.

Addis Ababa, in Etiopia, aflat la 2.335 de metri, cu o populatie de 3,38 de milioane de oameni, nu are la baza resursele naturale. E bine situat insa din punct de vedere geografic, fiind exact in centrul tarii, la limita dintre doua tipuri de climat.

De unde incepe "zona mortii"?

Altitudinile mai mari de 1.500 de metri afecteaza fizic oamenii. Presiunea e scazuta, oxigenul fiind mai putin. Plamanii trebuie sa munceasca din greu pentru a furniza sangelui oxigenul necesar. E nevoie de zile, daca nu chiar saptamani pentru ca organismul sa se acomodeze. Cu cat urcam mai mult, cu atat efectele sunt mai intense.

Nu se stie cu exactitate care este cea mai mare inaltime la care oamenii pot supravietui, insa se stie ca cea mai mare altitudine permanenta tolerabila e la 5.950 de metri, unde o comunitate mica de mineri a trait timp de doi ani, din 1984, in Chile. Se crede ca daca ar fi stat mai sus, o perioada mai mare de timp, starea lor s-ar fi deteriorat pana cand ar fi murit.

Cei care urca pe Himalaya numesc altitudinile mai mari de 8.000 de metri "zone ale mortii", putini fiind cei care pot respira, o durata mica de timp, fara masca de oxigen; ulterior oricum isi pierd cunostinta.

Mai multe cercetari au scos la iveala faptul ca exista niste gene care, transmise din generatie in generatie, protejeaza populatiile care traiesc la inaltime. Acesti oameni au si un volum crescut al plamanilor si o capacitate mai mare de a face miscare.

Tibetanii s-au adaptat la traiul la altitudine in doar 3.000 de ani

Un alt studiu, publicat in International Journal of Obesity, a mai scos in evidenta un avantaj al celor care locuiesc la mare altutudine: rata obezitatii este foarte mica. Se pare ca un mediu in care oxigenul e mai putin prezent reduce apetitul, fiind afectati hormonii precum leptina. In plus, se ard mai multe calorii.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...