Ziare.com

Cetati nestiute ale Romaniei: Capidava

   

Cetati nestiute ale Romaniei: Capidava
Capidava se ridica pe malul drept al Dunarii, la jumatatea distantei dintre Harsova si Cernavoda, soseaua care leaga localitatile trecand chiar pe langa zidurile cetatii.

Fortificatia are forma unui patrulater cu laturile lungi de la NV spre SE - 105m x 127m, cu ziduri groase de peste 2 m si inalte de 5-6 m, cu 7 turnuri de peste 10 m, din care 3 turnuri dreptunghiulare, 2 turnuri in sfert de cerc si 2 turnuri intermediare in forma de potcoava (U), o poarta lata de 2,50 m situata pe latura de SE care facea legatura cu restul teritoriului si o iesire strategica pe latura de SV a turnului dinspre Dunare, unde era amenajat portul.

Cetatea ocupa un loc important in sistemul defensiv roman facand parte din seria de castre si fortificatii ridicate in timpul imparatului Traian, la inceputul secolului al II-lea , in cadrul masurilor de organizare a limes-ului dunarean. Locul era deosebit de potrivit caracterului constructiei oferind o vasta arie de supraveghere: un masiv stancos care se inalta intre piciorul pantei ce coboara dinspre NE si Dunare.

Masivul prezenta un avantaj din punct de vedere strategic si anume un sant natural care pornea din Dunare, il ocolea pe partea de NE, pana aproape de coltul de est al cetatii. De altfel, forma masivului a impus forma si orientarea castrului.

Obiective arheologice

In cursul sapaturilor arheologice din ultimele decenii, la Capidava au fost descoperite numeroase artefacte cu caracter crestin, intre care se disting mai ales piese din lut ars utilizate in scop liturgic sau decorate cu simboluri crestine, foarte indragite in epoca: un thuribulum (rom. cadelnita), ampullae sau eulogiae (mici recipiente din lut, in care pelerinii aduceau apa sfintita sau mir, la intoarcerea de la cele mai renumite sanctuare crestine ale vremii, cum este sanctuarul Sfantului Mina, de la Karm-Abu-Mina, in Egipt, ori Biserica Sf. Ioan de la Efes). Acestora li se adauga numeroase amfore, platouri si castroane importate din Asia Mica sau din Africa, decorate cu inscriptii si simboluri crestine.

Cercetarile arheologice anuale de la Capidava se desfasoara in regim de santier-scoala, cu participarea studentilor (aflati in practica arheologica) de la Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Istorie; Universitatea "Ovidius" din Constanta; Universitatea "Lucian Blaga", Facultatea de Istorie "Nicolae Lupu" din Sibiu; Universitatea Crestina "Dimitrie Cantemir" din Bucuresti, Facultatea de Istorie.



Obiective turistice

Vizitatorii pot vedea zidul de incinta, impresionant, poarta de sud a cetatii, strajuita de un turn patrulater si accesul pe strada principala. O a doua poarta, secundara (poterna), a fost practicata din vechime in turnul patrulater de NV al cetatii, pe unde si incepe traseul de vizitare.

Pe tot traseul incintei apar fundatii a 2 turnuri in forma de potcoava (dezafectate din epoca romana tarzie), si, mult mai bine pastrate, doua perechi de turnuri (patrulatere pe laturile lungi si in forma de evantai pe colturile pastrate ale cetatii). in sfertul sudic al cetatii poate fi observata fundatia zidului de aparare si fortului roman tarziu (pe 1/3 din lungimea ei), precum si traseul santului care-l proteja. in acest sector a fost descoperita si conservata cladirea corpului de garda, cea mai mare cladire romana tarzie pastrata.



In interiorul cetatii, patrunzand pe poarta principala de sud, apare pe mana dreapta (sectorul V, inspre E) o zona rezidentiala din epoca romana tarzie. Aceasta consta din constructii dispuse in jurul unor piatete private, prevazuta cu portice, culoare de acces si canale de scurgere, dolia - chiupuri in care se pastrau proviziile locuitorilor. Doua dintre aceste spatii de locuire erau dotate cu instalatie de incalzire, aferenta unor bai private.

Drumuri de acces

Satul Capidava se gaseste pe malul dobrogean inalt al Dunarii, la jumatatea distantei intre drumurile nationale 2A (E 60) (Constanta-Harsova-Slobozia-Urziceni-Bucuresti) si 3A - A2 - 22C (autostrada Bucuresti-Cernavoda, continuata apoi cu 22C inspre Constanta). Vizitatorul poate astfel ajunge la cetate urmand DJ 223, fie venind dinspre Harsova (prin intersectia de la Hanul Morilor - Tichilesti - Topalu - Capidava), fie dinspre Cernavoda (prin Seimeni - Dunarea - Capidava).



Soseaua dinspre Harsova nu prezinta probleme, aflandu-se intr-o stare foarte buna. In schimb, cei care opteaza pentru cea de-a doua ruta posibila, venind dinspre Cernavoda, trebuie sa stie ca la intrarea in satul Seimeni (Seimenii Mari) dinspre Silistea si Dunarea, DJ 223 este de mai multa vreme de mai multi ani surpat pe faleza Dunarii.

In consecinta, in tot acest timp a functionat o varianta provizorie ocolitoare, de cca 1 km - un drum precar din piatra cu pamant, amenajat deasupra satului. DJ 223 a fost recent reparat in punctul respectiv si, deci, poate fi urmat direct si prin satul Seimenii Mari. La fel, drumul amenajat deasupra satului a fost asfaltat in 2008.


Sambata, 14 Noiembrie 2009, ora 09:36
Sursa: Ziare.com
Autor: Madalina Mitan

Articol citit de 3819 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
 
Nu exista comentarii postate de utilizatori.