Business Focus: Antreprenoriatul: Profesie vs Vocație
Turistul care s-ar abate prin Albania - desi in Albania e drept ca vin foarte putini turisti - ar avea surprinza sa constate ca nicaieri in lume nu poate fi vazut un numar asa mare de buncare militare, bine protejate contra minelor, contra tancurilor si chiar contra unui eventual bombardament aerian.
Ele sunt presarate peste tot: pe dealuri, pe campii, la marginea oraselor si satelor, in paduri si chiar in mijlocul oraselor albaneze, informeaza lifeglobe.net.
Buncarele dau acel aspect jalnic, de constructii parasite, care, la prima vedere, fac impresia ca ar fi reminiscente ale razboiului. Nu este vorba de asa ceva. Buncarele sunt construite pe vremea tiranului comunist al Albaniei, Enver Hogea, un fel de Ceausescu ceva mai longeviv, care a condus tara timp de 40 de ani.
Ca si Ceasusescu, Hogea era obsedat de ideea ca strainii ii pandesc tara de dupa colt, ca abia se asteapta destabilizarea ei, atacarea, bombardarea, daramarea socialismului si instalarea, in loc, a capitalismului.
Atunci, i-a venit ideea sa construiasca buncare, ca sa apere populatia. Este de necrezut, dar pe suprafata tarii, de 28.700 kmp (cam cat 5 - 6 judete de-ale noastre) au fost construite 750.000 buncare, respectiv 26 bucati pe kilometrul patrat, respectiv un buncar la patru persoane.
Zdravana aparare: daca se ivea inamicul, armata urma sa dea alarma, abanezii sa alerge spre buncare si sa astepte acolo pana la incheierea pacii. Era cam greu de asteptat fara curent electric, fara apa potabila, fara alimente si - pardon de expresie - fara toaleta.
Enver Hogea era insa ferm convins ca bucarul este cel mai sigur mod de a asigura mentinerea regimului comunist in Albania. Ca si ceilati tovarasi din tarile prietene, s-a inselat. De pe urma lui a ramas numai amintirea, respectiv buncarele.
Daca erau la noi, poate le fura cineva pana acum. Ori gasea fier vechi in ele, ori le facea bucati, iesea la licitatia pentru borduri si castiga sigur, in functie de partidul care se nimerea la putere in momentul respectiv.
Guverul albanez insa s-a gandit sa le darame, dar n-are bani, asa ca deocamdata vor ramane amintire pentru istorie, ca Sfinxul, ca piramidele, ca statuia lui Lenin, daramata intre timp, si ca Palatul Poporului, devenit al Parlamentului.