Vreme face din Posta banca, birou de asigurari si agentie loto - Interviu video

Compania Nationala Posta Romana nu doar ca isi face banca si societate de asigurari, ci isi va transforma oficiile si in agentii loto, potrivit lui Valerian Vreme, ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, ministrul a precizat ca in planul de optimizare a muncii angajatilor Postei Romane este inclusa, pe langa serviciile financiar-bancare si cele de brokeraj de asigurari, si distribuirea serviciilor apartinand Loteriei Nationale.

Altfel spus, angajatul Postei Romane va fi postas, functionar bancar, broker de asigurari si vanzator de lozuri si bilete loto.

Potrivit lui Valerian Vreme, activitatea "naturala" a Postei in ceea ce priveste serviciile bancare s-ar apropia mai mult de modelul bancilor de operatiuni, dar nu exclude nici posibilitatea ca viitoarea institutie financiara sa acorde si microcredite populatiei.

Pe de alta parte, ministrul Comunicatiilor a mai precizat ca institutia pe care o conduce se va putea lauda in luna octombrie a acestui an ca a atras toate fondurile europene puse la dispozitie.

Nu in ultimul rand, Valerian Vreme s-a declarat optimist ca in 2015 gradul de penetrare al Internetului broadband in Romania va fi in jur de 95-97%, de unde in prezent este mult sub 50%.

La sfarsitul saptamanii trecute ati anuntat ca Posta Romana urmeaza sa infiinteze doua noi societati: Asigurari Posta Romana si Banca Posta Romana. Ce nise vor ataca acestea, ce fel de polite de asigurari vor incheia, ce tipuri de credite vor acorda, care sunt societatile din piata cu care vor concura?

Eu am mai spus-o, natural, alaturi de Posta Romana trebuie sa stea servicii financiare. Istoric, daca te uiti inapoi, vezi ca Banc Post a fost infiintata ca o banca a Postei. Daca ma duc mai in trecut, cand eram student, banii ii primeam de la parinti pentru facultate prin posta.

Alaturi de Posta trebuie sa stea serviciile financiare. Posta se duce pana in cel mai indepartat catun din Romania prin reteaua pe care o are, iar daca ma intrebati de instruirea personalului sa stiti ca cei in varsta chiar asteapta sa-si reia aceasta functiune Posta, pentru ca ei erau obisnuiti sa duca bani, sa faca transferuri financiare, iar Banc Post a fost infiintata ca o banca a Postei si trebuia sa ramana langa Posta.

Alte ambitii sau poate alte oportunitati ale acelor timpuri au facut ca Banc Post sa se desprinda de Posta si sa se privatizeze.

...

Haideti sa nu intram in amanuntele tipului de activitati desfasurate de banca. Totusi, segmentul pe care il vad eu acoperit foarte bine si natural este cel al bancilor de operatiuni. Binenteles ca se poate veni si cu microcredite, sunt banci sau fonduri de investitiii interesate sa plaseze (n.r. la Banca Posta Romana) banii cu care sa se genereze activitatea de microcreditare.

....

Revenind la forta Postei, eu nu vin din acest business, dar pe perioada mandatului m-am uitat la nivel de sistem pe business si sa stiti ca este un business foarte solid, foarte bun, care poate fi valorizat asa cum trebuie.

De aceea, am venit cu cele doua propuneri de atasare a unei banci si a unui broker de asigurari si extinderea pe servicii financiare. Exista si o alta activitate care va fi preluata de posta cat de curand - serviciile Loteriei Romane, iarasi un serviciu care poate fi gestionat foarte bine de Posta Romana ca distributie.

Este vorba de un parteneriat prin care serviciile Loteriei Romane sa fie distribuite si de Posta Romana. Practic avem o companie foarte solida, nu trebuie decat sa o punem la treaba.

Altfel spus, o sa ne putem lua bilet loto si de la Posta?

Absolut. Alaturi de cele doua societati noi, Asigurari si Banca, o sa venim si cu acest serviciu.

Cine va asigura conducerea acestor doua noi societati in conditiile in care urmeaza sa se faca disponibilizari la nivel de management la Posta Romana, iar angajarile in sistemul public sunt blocate?

Cand discutam de reducerea celor 146 de posturi de conducere, discutam de o internalizare a sase sucursale. Practic Posta avea o organizare orizontala, cu 11 sucursale, sase dintre acestea vor intra inapoi in interiorul Postei si vor fi coordonate de la nivel central, respectiv de la nivel regional.

La cele doua companii managementul va fi asigurat de specialisti. Daca o sa gasim in Posta, o sa-i folosim pe aceia, daca nu, mai ales pe partea de bancarizare, vom apela la specialisti din domeniul bancar. Daca ne referim la lucratori, acestia vor fi cei pe care ii avem deja.

Cum o sa poata fi angajati acesti specialisti, daca angajarile sunt blocate?

Se pot angaja pe consultanta. Angajarile din Posta nu sunt blocate, acolo sunt angajari continuu, angajarile sunt blocate numai in companiile de stat, Posta este companie nationala, poate sa faca politica economica in piata.

Presa de specialitate a scris ca denumirea fireasca a "Asigurari Posta Romana" ar fi fost "Posta Romana Broker de asigurari" pentru ca legea impune agentilor care presteaza astfel de activitati sa aiba in titulatura si sintagma "broker de asigurari/reasigurari". Cum o sa rezolvati aceasta problema?

O sa intervenim in actul normativ si vom introduce si "Posta Romana Broker de Asigurari". Este o chestie tehnica pe care ne-am insusit-o.

Pe ce structura logistica vor functiona cele doua noi societati? Vor functiona in cadru oficiilor postale sau vor avea o retea proprie, paralela cu cea a Postei Romane?

Incercam sa optimizam utilizarea fortei de munca existente la ora actuala in Posta. In niciun caz nu vrem sa facem o banca paralela, dar la anumite niveluri ar putea aparea entitati paralele, ma refer aici la resedintele municipii de judet, la nivel national. Efectiv vrem sa folosim forta de munca si forta de vanzare pe care o are Posta Romana.

Ati facut o estimare privind necesarul de investitii privind aceasta optimizare a fortei de munca existente? Aici intrand de la costurile de reamenajare a oficiilor postale pana la materialele de promovare a noilor produse

Noi dam drumul la aceste societati pe baza necesitatilor naturale, mai departe este problema tehnicienilor si consultantilor. Ei sunt cei care trebuie sa genereze proiectul pana la nivel de detaliu si tot ei sunt cei care trebuie sa gaseasca capital.

Recent ati spus ca serviciul Ghiseul.ro va acoperi peste un milion de romani. Cat de departe suntem de acel moment?

Au intrat recent Zalau si Pitesti si mai sunt 24 de primarii gata sa intre. Brasovul cred ca si-a depus toata documentatia la noi, iar Sectorul 2 este si el in ultima faza de implementare. La ora actuala, cred ca suntem undeva la 700.000 locuitori, iar cu celelalte localitati o sa depasim un milion de locuitori.

Din punct de vedere tehnic, el este functional. Nu mai exista din punct de vedere tehnic alta faza, doar eventuale upgrade-uri care vin pe masura necesitatilor. Acum suntem in faza de inrolare-implementare. In aceasta faza primariile, institutiile statului care vor sa apeleze la acest sistem de colectare a taxelor si impozitelor trebuie pur si simplu sa-si faca inrolarea in sistem.

Aveti o statistica privind numarul celor care folosesc ghiseul.ro si care este ponderea platilor facute prin intermediul acestui serviciu in totalul platilor catre autoritatile locale inrolate in sistem?

Noi ne asteptam ca succesul maxim al acestei platforme, varful de sarcina, sa fie in prima jumatate a anului viitor, pentru ca plata impozitelor si taxelor se face in primele luni ale anului. Pana atunci facem inrolarea, se obisnuiesc oamenii cu noul sistem, se obisnuiesc institutiile statului in a administra problematica acestui sistem.

In momentul de fata ghiseul.ro are undeva sub 50.000 de utilizatori unici. Cifra aceasta ar putea fi dublata, triplata sau chiar inzecita pana anul viitor cand va fi "varful de sarcina"?

Ghiseul.ro are doua componente, plata cu autentificare si plata fara autentificare. Plata cu autentificare presupune ca cetatenii sa primeasca nume de utilizator si parola pentru a putea intra in sistem, unde sa-si vizualizeze toate taxele si impozitele pe care le au de plata si apoi, eventual, sa faca plata, partiala, totala sau deloc. Fara autentificare, cetatenii pot face plati doar daca stiu exact cat au de platit.

La ora actuala, aceste credentiale, nume de utilizator si parola care fac posibila plata cu autentificare, sunt distribuite doar in Targu Mures, ei sunt primii beneficiari in forma completa, iar pana acum tot ce s-a facut a fost prin plata fara autentificare.

Puteti sa dati cateva exemple de avantaje pentru care un cetatean ar trebui sa foloseasca acest sistem si nu un internet banking de la o banca?

In primul rand, cu acest sistem, o sa poata sa-si vizualizeze taxele si impozitele pe care le are de platit. In al doilea rand, comisionul este mult, mult mai mic, fiind negociat cu bancile si impus prin norme. In al treilea rand, absolut toata tranzactia ii este comunicata si lui prin chitanta pe care o primeste prin mediul virtual.

Exista vreun cost pentru cetatean?

Nu, practic pentru cetatean nu exista niciun cost.

Acest serviciu este strans legat de accesul populatiei la Internet. Care este gradul de penetrare in acest moment in Romania? Cat de mult mai avem de munca pentru a putea ajunge la nivelul statelor vest-europene?

Daca vorbim de penetrarea Internetului, putem discuta de doua componente, Internet si Interet broadband. Daca vorbim de Internet simplu, la ora actuala, ca sa va dau si cifre, sunt undeva la 5 milioane si ceva de conexiuni simple de internet in gospodarii, iar broadband in jur de 2,93 milioane de conexiuni.

Practic, prin Internetul simplu, ai viteza mica si iti permiti doar anumite servicii. Serviciile de eGuvernare si toate serviciile prin care cetateanul poate sa participe la procese decizionale sunt servicii care se desfasoara pe broadband.

In Romania, din fericire, in mediul urban, broadband-ul este dezvoltat destul de bine sau chiar bine. Constanta este orasul din Europa catalogat ca avand cea mai buna calitate a Internetului.

Noi avem si o zona rurala destul de mare unde trebuie sa mai dezvoltam si sa alocam fonduri pentru broadband. Interesul nostru este sa avem broadband peste tot. Sunt si directive europene pe agenda digitala 2020 care ne impune, o data in 2015, sa avem Internet cu viteza de pana la 30 MBs in 50% din gospodarii.

Faptul ca avem o zona rurala destul de mare a facut practic imposibila abordarea de catre piata si in aceste zone. Marile companii nu se vor duce niciodata in zone in care nu au potential de business. Pentru aceasta exista un program la ora actuala de 84 milioane de euro, aflat in faza de a-l accesa de la Uniunea Europeana, tocmai pentru a acoperi aceste zone albe.

Suntem in faza in care trebuie inaintat proiectul catre CE, toate discutiile au fost purtate cu CE. Eu zic ca suntem pe drumul cel bun. Ar trebui ca 2015 sa prinda Romania cu o acoperire de de 95-97% cu broadband.

Referitor la sprijinul Uniunii Europene, cum mai stam la capitolul accesarii de fonduri europene?

Noi derulam prin organismul nostru intermediar OISPI programe din Axa 3 si avem fonduri atat pentru dezvoltarea Internetului, cat si pentru solutii informatice.

Practic, suntem la sfarsit de ciclu financiar, mai avem inca doua programe, dezvoltarea comertului electronic, unde alocam 400.000 de euro pe proiect parte nerambursabila, si dezvoltarea sistemelor informatice integrate in IMM, unde alocam pana la 250.000 de euro pe proiect.

Dar pana acolo am avut programe, unul chiar este deschis, foarte popular, de 25.000 de euro pe proiect, cu 90% parte nerambursabila, foarte generos, la care au putut aplica IMM-uri, dar si ONG-uri, unde avem la ora actuala aproape 2.000 de proiecte depuse si pe care le vom finanta in totalitate in functie de viteza cu care le evaluam.

In aceste proiecte, una din conditiile de eligibilitate este sa-ti cumperi Internet broadband, iar daca ai sa-ti faci upgrade. Venim astfel cu o componenta prin care apropiem si mai mult mediul de afaceri de Internetul broadband.

Exista o statistica privind gradul de absortie a fondurilor europene pe partea de IMM-uri?

Noi avem mai multe statistici, trebuie sa facem o analiza complexa cand discutam de gradul de absortie. Spre exemplu, in ultimele sapte luni au fost semnate 48% din contractele care au fost semnate in ultimii doi ani si jumatate. La absortie stam undeva peste media altor organisme intermediare. De ce spun ca trebuie facuta o analiza mai complexa? Pentru ca in momentul in care semnezi un contract, tu, minister, poti spune ca 'eu mi-am terminat treaba'. Prin mine banii de la Uniunea Europeana trebuie sa ajunga la X. In continuare este problema lui X cum absoarbe, pentru ca el trebuie sa-si faca documentatia, trebuie sa faca licitatii si asa mai departe.

Programele noastre sunt pe 12 si 24 de luni, majoritatea sunt pe 24 de luni. Practic, daca eu azi semnez un contract, in urmatoarele patru luni pot sa am absortie foarte mica pentru ca platile efective se vor face la sfarsit de contract.

La ora actuala mai avem doar doua programe, cele de care v-am spus, unul este in consultare pe pagina noastra de Internet, iar celalalt va intra in consultare luna viitoare, este vorba de comertul electronic. L-am lasat un pic mai incolo pentru ca trebuie sa sincroizam totul cu capacitatea noastra de a evalua aceste proiecte.

Eu, personal, ma declar multumit de faptul ca am semnat foarte multe contracte si, in luna octombrie, ar trebui sa incheiem absolut tot ciclul de finantare. Practic, in luna octombrie ministerul ar trebui sa spuna "Gata, eu mi-am facut treaba! Acum hai sa vad daca si cei care au accesat aceste fonduri isi fac treaba ca sa isi traga banii".

Motivul pentru ca unii utilizatori vor evita achiziționarea noului Huawei Pura 70

Săptămâna trecută, Huawei a lansat seria Pura 70, care a înregistrat vânzări impresionante pe piața din China. Cu toate acestea, perspectivele pentru piețele occidentale sunt mai...

O multinațională germană inaugurează un nou birou în România, după ce a anunțat concedieri la nivel global

Compania multinațională de inginerie Bosch a inaugurat marți, 23 aprilie, cel de-al doilea birou din Cluj-Napoca, în cadrul centrului său de inginerie. La nivel de grup, Bosch a anunțat, la...