Europarlamentarul Judith Sargentini, despre cum arata cazul romanesc la Bruxelles. Diferenta fara de cazul ungar Interviu

Europarlamentarul olandez Judith Sargentini, care a redactat si raportul in urma caruia Parlamentul European a demarat activarea Art. 7 pentru Ungaria, se fereste sa compare Romania cu tara vecina si spune ca Guvernul nostru inca are timp sa se redreseze si sa opreasca schimbarile negative din domeniul Justitiei.

Nu este, insa, multumita de raspunsul premierului Viorica Dancila, care i-a acuzat pe oficialii europeni, la Strasbourg, ca tin cont de informatii false privind situatia de la Bucuresti.

Judith Sargentini este cea care se ocupa, zilele acestea, si de redactarea punctului de vedere al Verzilor, grupul parlamentar caruia ii apartine, privind rezolutia pentru Romania. De altfel, propunerea pentru ca situatia din Romania sa devina tema de dezbatere in Parlamentul European apartine acestui grup politic.

In zilele acestea, in Parlamentul European se redacteaza o rezolutie privind Romania. Rezolutia vine intr-un context mai larg, al declansarii procedurilor privind articolului 7 asupra Poloniei si Ungariei. Care sunt asemanarile intre aceste trei cazuri?

Nu as spune ca rezolutia asupra Romaniei are de-a face in vreun fel cu procedurile privind aplicarea Articolului 7 in cazul Poloniei sau Ungariei. Rezolutia ilustreaza preocuparile noastre privind functionarea Justitiei in Romania.

Atunci sa vorbim despre diferentele dintre tarile mentionate. Spre exemplu, cu ce difera cazul Romaniei de cel al Ungariei, pe care il cunoasteti foarte bine?

In cazul Romaniei este vorba despre situatia din Justitie si lupta impotriva coruptiei. In Ungaria sunt probleme care au aparut inca din 2010, legate de libertatea religioasa, libertatea presei, dreptul la asociere si de intrunire, asadar, de multe aspecte care se refera la drepturile fundamentale.

Parlamentul European monitorizeaza situatia din Ungaria din 2010, toate aceste elemente au dus incet, incet la discutia despre declansarea Articolului 7.

Dezbaterea asupra Romaniei se afla abia la inceput.

Trebuie sa spun, in primul rand, ca nu imi place sa fac astfel de comparatii, deoarece fiecare stat membru are specificul sau, in plus, s-ar sugera ca dezbaterea ar fi intre Europa de Vest si cea Centrala si de Est, iar eu nu am aceasta apreciere.

In al doilea rand, spuneam ca Parlamentul European urmareste situatia din Ungaria din 2010 si exista deja o serie intreaga de liste cu intrebari, dezbateri, rezolutii si rapoarte in acest caz. Prin cumularea acestora, vreme de opt ani, s-a ajuns la punerea in discutie a articolului 7.

In ceea ce priveste Romania, am avut o dezbatere la care a participat si prim-ministrul, saptamana trecuta, la Strasbourg. Acum noi pregatim o rezolutie, deoarece Parlamentul este foarte ingrijorat, la fel si Comisia Europeana, asupra schimbarilor care au loc in Legile Justitiei. Insa aici nu este vorba de incalcarea sistematica a fiecarui drept fundamental si a tuturor valorile europene, asa cum este cazul Ungariei.

La dezbaterea de saptamana trecuta, prim-ministrul Viorica Dancila a declarat ca scopul sau este clarificarea "dezinformarilor", un cuvant pe care ulterior l-a repetat in discursul tinut. A reusit ea insa sa dea raspunsuri credibile la intrebarile si criticile formulate de oficialii UE, in primul rand de prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans?

Ea a adoptat un ton des intalnit in astfel de dezbateri. A sugerat ca, pur si simplu, respinge munca facuta de Comisia Europeana, unde sunt oameni care au lucrat la multe proceduri de "infringement" si care studiaza cu foarte multa atentie fiecare detaliu, dar si cea a Comisiei de la Venetia a Consiliului Europei, care a furnizat propriile analize.

Iar in respingerea concluziilor acestor institutii, prim-ministrul nu a folosit argumente punctuale, ci termeni precum "stiri false". Nu a fost o dezbatere bazata pe fapte.

Exista posibilitatea ce Bruxelles-ul sa fie insuficient de bine informat, poate chiar dezinformat, atunci cand vine vorba de Romania?

Nu este vorba aici de Romania, in ansamblu, ci despre preocuparile pe care ni le starnesc initiativele celor ce guverneaza Romania. Si nu, nu cred ca institutii precum Comisia Europeana sau Comisia de la Venetia au gresit in analizele lor.

Care sunt asteptarile pe care le aveti de la Romania in perioada urmatoare?

Sperantele sunt legate de Guvernul Romaniei, din nou subliniez ca problema nu este legata de Romania ca tara sau de poporul roman. As aprecia daca guvernul roman ar opri acele schimbari problematice din domeniul Justitiei si, in schimb, ar lua in serios lupta impotriva coruptiei, iar asta inseamna si sa nu ii inlature pe cei care s-au luptat efectiv cu coruptia.

In ianuarie urmeaza preluarea Presedintiei Consiliului Uniunii Europene, de catre Romania de la Austria, si ar fi momentul ca Guvernul Romaniei sa arate cat de mult apreciaza valorile europene in ceea ce priveste drepturile fundamentale si domnia legii.

Am auzit zilele acestea zvonuri circuland in Parlamentul European privind renuntarea redactarii unei rezolutii privind Romania.

Nu am cunostinta de asta si nici nu-mi pot imagina motivele pentru care s-ar renunta. Puteti detalia?

Spre exemplu, popularii europeni, cei romani, se tem ca nu se va putea face separatia dintre Guvernul Romaniei si Romania ca tara, in aceasta rezolutie. Sau dintre actiunile Guvernului si cele ale Presedintiei Romaniei.

In rezolutiile redactate pana acum nu a fost vorba niciodata despre o tara in intregul ei, ci despre aspecte punctuale, cum este acum despre sistemul judiciar din Romania. Ma gandesc ca PPE nu ar fi deloc impotriva unei rezolutii, mai ales ca acum nu mai este vorba de un guvern format din membrii sai, ci din randul social-democratilor.

Ar fi un semnal negativ, spuneti, sa se renunte la aceasta rezolutie acum?

Bineinteles ca ar fi un semnal negativ ca dezbaterea sa se incheie fara o rezolutie, dar sunt convinsa ca se va ajunge la asta.

Puteti sa-mi spuneti cine va scrie aceasta rezolutie, din partea grupului dumneavoastra parlamentar?

Eu voi face asta.

Inteleg ca nu doriti sa vorbiti despre cazurile Poloniei, Ungariei si Romaniei ca despre un fenomen unitar. Totusi, exista in acest moment, in toata Uniunea Europeana, dezbateri cu privire la existenta a doua Europe: cea de Vest si cea de Est. Sunt aceste dezbateri valide?

Despre Europa cu doua viteze. Nu cred ca este o discutie corecta. Se uita faptul ca in toata Europa sunt aceiasi cetateni europeni, toti dorind sa traiasca intr-o tara membra UE in care domneste legea si in care au aceleasi drepturi in fata legii.

Iar, daca recurgem la aceste simplificari, in interesul unor politicieni, si divizam astfel Europa in doua, facem rau cetatenilor, deoarece cetatenii nu sunt interesati de culoarea politica a guvernantilor, ci doresc sa fie tratati corect.

Raportul lui Sargentini privind Ungaria poate fi consultat AICI.

Declarațiile preotului Nicolae Tănase sunt ”o invitație la viol”. Ministra Justiției intervine

Ministra Justiţiei, Alina Gorghiu a spus, referitor la afirmaţiile preotului Nicolae Tănase de la Valea Plopului potrivit cărora fetele care sunt agresate sexual ar trebui să intre la...

Plângeri la DNA și ANI împotriva lui Cristian Popescu Piedone. USR îl acuză că și-a angajat ”rudele și pilele” la primărie

USR va depune plângeri la Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva lui Cristian Popescu Piedone şi a caracatiţei cu rude şi pile pe care a...