Solistul Bosquito, despre piata muzicala: La fel de excitanta si de fresh ca un fost securist iesit la pensie Interviu

Radu Almasan este solistul trupei Bosquito, cunoscut in SUA, acolo unde a locuit cativa ani, si ca membru al trupei Madame Hooligan.

O prezenta discreta in peisajul monden din Romania, Radu Almasan declara ca piata muzicala din prezent, de la noi, este "la fel de excitanta si de fresh ca un fost securist iesit la pensie". Artistul a declarat, in cadrul unui interviu Ziare.com, ca acesteia ii lipseste cu desavarsire diversitatea.

Cantaretul ne-a vorbit si despre America, asa cum cel care nu a ajuns acolo nu o intuieste, dar si despre ce-a invatat dupa ce mariajul sau a luat sfarsit.

In ce stadiu al vietii este trupa Bosquito acum?

Intr-un stadiu normal: de crestere, de evolutie, de distractie, de munca, de creatie. Am terminat inregistrarile pentru album, ne pregatim sa filmam un nou videoclip. Mancam, bem, radem, laudam, criticam, ne jucam FIFA pe tablete si ne tinem de concerte.

Cum era piata muzicala din Romania cand ati pornit la drum si cum o vedeti acum? Ce s-a schimbat?

Piata muzicala era mai tanara, mai libera, mai naiva si mai entuziasta. Asa ca un adolescent. Acum este terna, plictisita de ea insasi, monopolizata de cateva grupuri mici de interese si fara oportunitati reale pentru ceva sau cineva nou. De arta nici nu se pune problema. Piata de acum este la fel de excitanta si de fresh ca un fost securist iesit la pensie.

Voi ati schimbat ceva in ceea ce priveste stilul?

Da, stim mai bine cine suntem, asa ca ne este mai la indemana sa fim sinceri. Stilistic vorbind, am experimentat cu genuri noi pentru band-ul nostru, cum ar fi punk, raggae, ska, funk, urban contemporary. Dar am pastrat o mare parte din latura traditionala Bosquito: Balkano, salsa, african & latin beats, balade. Este un filon care ne va reprezenta intotdeauna.

Versurile, in schimb, au mai multa legatura cu latura sociala decat inainte. Am facut asadar primul nostru album cu tenta predominant sociala. De unde si numele: "Babylon".

V-ati vazut nevoiti sa faceti compromisuri?

In niciun caz. Am luat o decizie cand am plecat la drum in aceasta formula: vom face arta (cel putin asa cum o simtim noi) chiar daca vom ajunge sa mancam o coaja de paine pe zi. Din fericire Dumnezeu e acolo sus, iar fanii nostri sunt aici jos si nu am fost pusi pana acum in situatii de acest gen. Ba chiar ne simtim iubiti si apreciati. Si independenti. Si liberi.

Cine va asculta muzica?

Nu stiu. Cunosc multe trupe care fac analize de piata amanuntite, ca sa stie care va fi noul trend si in ce directie sa mai compuna ceva. Isi impart publicul pe esantioane de varsta, pe gusturi, pe genuri, pe clase sociale, identifica formatori de opinie, trendsetter-i etc. Intocmai ca o agentie veritabila de publicitate, ele cauta sa vanda un produs.

Eu le respect tenacitatea si spiritul de anteprenor, dar pentru mine lucrurile nu stau asa. Nu vad piesele noastre ca pe niste produse, le vad ca pe copiii mei. Nu caut sa le vand, caut sa le fac iubite. Sa le las sa creasca. Sa nu mai fie ale mele la un moment dat, ci ale oamenilor. Si sa ramana dupa mine cand eu n-oi mai fi, exact ca niste copii. Poate ca sunt un idealist expirat, dar, daca asa simt, trebuie sa ma accept ca atare. De aceasta imi pasa doar ca suntem ascultati. Nu si de cine. Oricine e binevenit!

Care e diferenta dintre Bosquito si Madame Hooligan?

Bosquito este soundtrack-ul vietii mele cand ma trezesc in fiecare dimineata, ma uit in jur si vad Romania. Madame Hooligan era soundtrack-ul vietii mele cand ma trezeam in fiecare dimineata, ma uitam in jur si vedeam America.

Ai trait o vreme in SUA. Are piata muzicala de la noi niste caracteristici care in SUA nu se intalnesc?

Da, lipsa tolerata si chiar incurajata de diversitate. Asta se regaseste atat in curtea mass-mediei, cat si in ograda artistilor. Diversitatea este naturala. Incurajarea ei duce la bogatie de idei, optiuni si sanse. Te face sa gandesti, sa alegi. Te face mai liber. Dar cine naiba are interes sa fii tu liber?

Publicul e diferit? In ce fel?

Publicul din America este mai educat artistic. Aici, in Romania, inca mai exista mentalitatea potrivit careia artistii sunt niste lautari care iti canta la ureche ceea ce le ceri, le lipesti o foaie pe frunte si tot stolul tau vede ce grozav esti.

Altii cred ca artistii sunt niste oameni ca si ei, dar ca, spre deosebire de ei, "aia de pe scena" au avut bani si relatii. 45 de ani de comunism si inca 25 de neo-fanariotism au lasat un sant cultural imens si greu de astupat. Un Grand Canyon de pseudo-cultura muzicala.

Eu nu judec pe nimeni, inteleg situatia si incerc sa imi aduc contributia la astuparea lui. Si mai stiu ca daca americanii traiau atata amar de vreme sub opresiune, cum am patit noi, ar fi ajuns poate mai rau. Totusi, am mare incredere in generatiile tinere. Ele sunt altfel. O simt. Cat de intensa ar fi furtuna, pana la urma tot de un cer senin e urmata.

Ai cantat cu Madame Hooligan in SUA. Cum erati perceputi de cei de acolo, nu neaparat romani?

Ni s-a aratat interes. Probabil din cauza ca incercam ceva nou pe piata de indie rock. Eram avantajat de radacinile muzicale romanesti si am fost sfatuit sa includ elemente folclorice in muzica noastra. Dupa cateva saptamani deja eram in circuitul de cluburi. Apoi am fost descoperiti de Traa Daniels de la P.O.D., care ne-a produs primul demo. De aici a inceput practic Madame Hooligan. Concerte, showcase-uri, albumul "antiheroes", Bob Ezrin, radiouri indie, case de discuri etc.

Ce gust ti-au lasat anii petrecuti in SUA? La ce nu ai reusit sa te adaptezi?

Anii petrecuti acolo mi-au lasat amintiri fantastice. Dar la un moment dat a devenit foarte frustrant. Dupa cativa ani in care totul a mers intr-o directie ascendenta, am inceput sa avem probleme cu serviciul lor de imigrari. Mi-au revocat dreptul de a lucra, invocand un motiv fals. Ceea ce se putea dovedi cu o simpla hartie in fata unui ofiter vamal, de fapt a necesitat un proces de tribunal care a durat doi ani. L-am castigat, dar cei doi ani in care nu am avut dreptul sa cant m-au costat trupa.

Deci acesta este gustul amar: un sistem social defectuos in care oamenii sunt tratati ca niste vaslasi de galera. Ei nu stiu incotro merge galera, dar ei vaslesc zambind, pentru ca asta li s-a spus sa faca. Candva se vor trezi. Imi doresc din tot sufletul sa prind si eu acea zi.

E ceva din mentalitatea americanului cu care nu te-ai impacat?

Sunt prea obedienti, accepta prea usor autoritatea si s-au obisnuit sa-i lase pe altii sa gandeasca pentru ei. Oamenii obisnuiti sunt de aur, au inimi mari cat continentul lor. Sunt saritori, respectuosi si au o mare dragoste pentru arta, dar nu le este foarte clar cine sunt si ce pot face cu viata lor.

De multe ori se multumesc cu mult mai putin decat merita. Acum 150 de ani americanii cucereau vestul traversand continentul catre necunoscut cu familiile lor cocotate in carute. Prin deserturi, munti, printre indieni si animale salbatice. Acei pioneri intreprinzatori, curajosi sunt eroii mei. Acela era spiritul Americii. Acum au devenit comozi si lasi. Ca sa le fie bine, pe moment inchid ochii la tot sistemul social din jur.

Dar am vazut si multi oameni treji. Cand vor fi mult mai multi, atunci spiritul adevarat american va reveni.

De ce ti-a fost cel mai dor cat timp ai fost plecat?

De mama mea.

Ce faci cand nu canti? Din ce traiesti?

Cand nu cant traiesc din banii de la concertele precedente, gandindu-ma cum sa-mi cheltuiesc banii din concertele viitoare.

Spuneai la un moment dat ca nu-ti pasa foarte mult de ce-si doreste publicul, ca vrei ca muzica pe care o faci sa te reprezinte. Nu e un lux sa gandesti asa? Iti mentii parerea?

Normal ca nu imi pasa. Ce intelegi prin "public"? Cred ca e o notiune falsa. Eu nu vad niciun public, eu vad mii si mii de oameni diferiti, fiecare cu gusturile si parerile lui. Ar fi o nebunie sa incerci sa-i multumesti pe toti. Asa ca eu consider normal sa fac ceea ce cred si vedem mai apoi ce se intampla. Sunt de 20 de ani pe scena, probabil ca ceva ceva tot mi-a iesit.

Care este melodia care te oglindeste cel mai bine?

Vulturul Hoinar.

Ai regretat vreun moment decizia de a te lasa de ASE?

Niciodata. A fost o decizie inspirata. Era o mare pierdere de vreme.

Cum este Radu Almasan in afara scenei? Ce nu stiu fanii despre tine?

Nu stiu multe. Si lucrurile trebuie sa ramana asa. Nu mi-a placut sa ma promovez pe mine, dar fac tot ce este posibil sa imi promovez muzica. Iar fanii Bosquito apreciaza acest lucru.

La evenimentele mondene pe la care ma nimeresc, sunt printre putinele persoane care sunt intrebate de catre fotografi daca sunt de acord sa li se faca poze. Respectul si bun-simtul de care dau dovada inseamna mult pentru mine si le multumesc din suflet pentru faptul ca imi protejeaza viata privata.

Mariajul prin care ai trecut te-a invatat...

Ca expresia "I'll love you forever" nu este adevarata.

Cum te vezi peste 15 ani? Povesteste-ne o zi din viata ta de atunci!

Ma vad la ferma mea, cu familia, culegand struguri, band vin in jurul unui foc de tabara, cu colegii de trupa, avand un cal sau doi si facand cate un turneu o data la sase luni.

Esti un muzician implinit in momentul in care...

In momentul in care nu te simti implinit. Multumirea de sine aduce blazare, plafonare. Sinucidere artistica. Este o povara cu care traiesc toti artistii. Aceea de a nu fi niciodata multumit de sine. Este un rau asumat.

Unde va putem asculta in perioada urmatoare?

Daca doriti sa ne vedeti live atunci urmariti pagina de Facebook Bosquito. Acolo anuntam toate concertele. In rest, pregatim o sesiune live cu piesele de pe noul disc, Babylon, pe modelul Yahoo (AOL) Sessions sau Abbey Road Sessions.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...