Cum s-au schimbat imaginea si puterea Romaniei in UE dupa vot: Romanii pot fi mandri, au invins si PSD, si propaganda rusa Interviu

Romanii au reusit sa recupereze tara din mainile unui regim abuziv, care si-a pedepsit cetatenii la 10 august, au stat la cozi in diaspora pentru a vota contra coruptiei si pentru Europa, iar acesta este un potential imens pentru ca Romania sa joace un rol mai puternic in Uniunea Europeana.

O analiza lucida, despre romani, facuta de istoricul austriac Oliver Jens Schmitt, care este din 2017 presedinte al Sectiei filozofic-istorice a Academiei Austriece de Stiinte, intr-un interviu acordat Ziare.com.

Oliver Jens Schmitt, ati vazut rezultatele alegerilor de la Bucuresti. La cald, cum le interpretati?

Privit din afara si cu distanta, a fost o mare surpriza si citind presa romaneasca, chiar si in tara acest rezultat n-a fost asteptat. Dimpotriva, posibilitatea unei victorii a PSD a fost reala - si, in consecinta, daramarea completa a statului de drept.

Ceea ce s-a intamplat in Romania si in toate tarile unde romanii au votat constituie un mesaj care depaseste situatia din Romania - si la nivel european, romanii trimit un semnal clar: la periferia UE, cetatenii mai cred in Europa, desi Europa politica, in primul rand Comisia si in mod inca mai grav social-democratii din Parlamentul de la Strasbourg, n-au sprijinit societatea civila din Romania in momentele cand sute de mii de romani au iesit in strada ca sa apere democratia si statul de drept.

Social-democratii europeni care, cu multa dreptate, criticau vehement guvernele de la Budapesta si de la Varsovia, au ramas prea toleranti si pasivi fata de abuzul de putere si fata de atacurile cumplite ale guvernului PSD-ALDE impotriva justitiei si statului de drept.

La nivel national, in comparatie cu ultimele alegeri nationale, Opozitia, si ma refer in primul rand la USR-PLUS, a reusit sa ofere alegatorilor o alternativa reala si credibila. In plus, multi cetateni din tara si din diaspora au inteles - ca si multi europeni in alte tari - ca este vorba de alegeri decisive pentru viitorul tarii si al UE.

Intr-adevar, Romania s-a aflat la rascruce.

Sa nu uitam cat de puternica a fost in ultimele luni propaganda rusa in Romania, care chiar a sustinut pe cativa inalti demnitari in viata politica si stiintifica. Sa nu uitam cu cata vehementa cativa intelectuali national-ortodocsi au alimentat discursul antioccidental.

Sa nu uitam ca PSD a incercat sa mobilizeze nationalismul suveranist de stil ceausist cu o vadita tendinta antiliberala si antioccidentala.

Daca consideram violenta propagandei si violenta reala pe care a folosit-o Guvernul in august 2018 impotriva manifestantilor, daca ne amintim de ura impotriva diasporei raspandita de catre partidele de la guvernare, putem masura dimensiunea celor petrecute in ultimele zile.

De fapt, Guvernul a reusit sa puna o presiune uriasa asupra justitiei independente; eram cu totii martori cum una dupa alta cadeau personalitati care simbolizau statul de drept in sanul Justitiei.

Eram cu toti martorii a cat de slaba a fost reactia Europei oficiale. Sa adaugam slabirea manifestatiilor, sentimentul de dezbinare in randurile societatii civile - intelegem pentru ce multi observatori erau ingrijorati de viitorul democratiei in Romania.

Dar, in acest moment, s-au combinat nemultumirile multor cetateni cu o alternativa politica reala pe care am mentionat-o deja. Aceasta combinatie lipseste in multe tari ale Europei orientale si sud-rasaritene, unde cetatenii ies sa demonstreze, dar unde valul democratic se epuizeaza din lipsa partidelor democratice credibile.

Intr-un sistemul de democratie reprezentativa, se castiga puterea numai in alegeri.

Un sistem de partide slab dezvoltat nu poate sa traduca opozitia din strada intr-o alternativa politica, care in mod constitutional si legal poate schimba orientarea unei tari.

Rezultatele din marile centre urbane arata foarte clar ca exista un potential urias pentru democratizarea Romaniei.

In ultimii 30 de ani, s-a format o clasa medie, bine educata si intoleranta fata de practicile corupte.

Mobilizarea civica se dezvolta astazi chiar si in Moldova, si, desi mai exista fiefuri ale baronilor pesedisti, schimbarile politice patrund incet-incet si in zone mai periferice.

In momentul de fata, dupa starea tensionata din ultimele luni, e lesne de inteles ca asteptarile sunt ridicate dupa aceste alegeri si, de aceea, responsabilitatea partidelor de opozitie este foarte mare.

Mult depinde de onestitatea si de probitatea personala a membrilor acestor partide. Mult depinde de capacitatea lor de a nu cadea iarasi in capcana manevrelor dimbovitene ale vietii politice.

In momentul de fata, cu PSD-ALDE nu se poate colabora.

Compromisurile ar ameninta chiar posibilitatea unei schimbari politice adevarate.

Tara are nevoie cat mai repede de alegeri anticipate. Tara are nevoie de o reconfigurare a elitelor politice. Cei responsabili de lupta impotriva statului de drept si de violentele de la 10 august trebuie trasi la raspundere.

Numai asa, 30 de ani dupa Revolutie, romanii vor putea sa duca la capat ceea ce au inceput manifestantii de la Timisoara si din Piata Universitatii in decembrie 1989, cauza pentru care au suferit victimele mineriadelor, care au inceput contrarevolutia postcomunista si anii de plumb cand milioane de romani au fost siliti sa-si paraseasca tara.

Dar aceasta istorie ne invata ca euforia nu inlocuieste o strategie sustinuta - asta e cea mai mare provocare pentru partidele de opozitie, care au stiut sa canalizaze nemultumirile societatii romanesti. Acum trebuie sa arate ca stiu si sa guverneze, cu un program coerent si convingator.

Cum arata Romania dupa acest scrutin, raportat la tarile vecine - Polonia si Ungaria? Si va intreb asta, pentru ca aceste trei state au pus aceleasi probleme Uniunii Europene, in termeni mari, desigur.

In Polonia, rezultatul alegerilor ne arata o adevarata lupta politico-culturala intre doua tabere puternice; in Ungaria, lipseste o alternativa politica credibila, Opozitia e fragmentata si partidul Fidesz a castigat si cu un program ideologic bine pus la punct.

In Romania, pe de alta parte, PSD a esuat intelectual; slabiciunea programatica a iesit la iveala cu incercarile speriate ale lui Liviu Dragnea si ale acolitilor sai de a reactiva propaganda ceausista.

Nimeni nu a crezut in lozincile destul de caraghioase de gen "mancam romaneste", care se refera la o autarchie economica care pentru romanii mai in varsta a insemnat o experienta traumatica in anii '80.

PSD, in comparatie cu PIS si Fidesz, n-a constituit o alternativa ideologica reala la integrarea europeana. Nici cercurile national-ortodoxe nu erau in stare sa ofere un program dincolo de stereotipuri antioccidentale raspandite de programul rus Sputnik.

De aceea, in Romania, cetatenii aveau de ales intre o oligarhie deideologizata a infractorilor si a sustinatorilor lor si orientarea spre Occident. Raspunsul a fost cat se poate de clar: romanii au hotarat sa apartina nucleului democratic al Europei si sa consolideze si pozitia lor foarte importanta in sistemul occidental.

Semnalul care vine astazi din Romania priveste intregul continent.

Cu aceste alegeri, Romania se prezinta ca fiind cea mai democratica si mai pro-occidentala societate din Europa rasariteana. Dar, repet, totul depinde acum de intelepciunea si de capacitatea strategica a partidelor de opozitie de a dezvolta un program politic coerent.

Previziunile de dinaintea alegerilor pentru Uniunea Europeana nu aratau foarte bine, indicau o ascensiune a grupul asa-numit suveranist. Rezultatele par mai bune sau sunt un semnal de alarma?

De fapt, tari ca Italia trec printr-o criza grava a sistemului politic clasic, dar si in Franta si Germania fragmentarea sistemelor politice a fost accentuata.

Pe de alta parte, in unele tari care au intrat recent in UE, de pilda in tarile baltice, dar si in tarile scandinave sau in Olanda, fortele liberale sau social-democrate au fost intarite.

Astazi, Europa ne apare ca un mozaic greu de descifrat. De aceea, mi se pare important ca o tara ca Romania iese din pasivitatea politica la nivel european. Presedintia Consiliului UE a Romaniei a fost o sansa ratata pentru a dezvolta accente romanesti in UE.

Avand in vedere slabiciunea politica a unor tari cheie in Europa de Vest, Romania, dupa parerea mea, nu poate numai sa primeasca fonduri europene de dezvoltare si sa astepte decizii de la Bruxelles.

Pana acum, Romania a ramas o tara membru pasiva, care a si profitat de un centru puternic la Berlin, Paris si Bruxelles. In situatia de fata, Romania trebuie sa devina mai activa.

Ca tara cu o majoritate pro-europeana, are si potentialul de a juca un rol mai important in estul UE - vad in aceasta privinta o responsabilitate particulara a presedintelui Klaus Iohannis, care pana acum n-a fost un personaj marcant in politica europeana.

Astazi, Romania pare a fi intr-o situatie desincronizata de cateva state vestice - Franta, Austria, Italia, Polonia -, doar ca, de asta-data, desincronizarea joaca in interesul Romaniei. A fost votul din Romania unul pro-european, putem interpreta astfel?

Desigur, a fost european pur si simplu, datorita mobilizarii diasporei - aceste alegeri au avut loc nu numai in Romania, dar cozile de alegatori in toate centrele majore ale continentului nostru sunt o parte integrala a acestor alegeri.

Sa nu uitam: manifestatiile din tara si cozile la ambasade au creat o noua imagine a Romaniei in Occident - imaginea unei societatii care a invatat sa lupte pentru aceste valori europene care sunt asa de des invocate in retorica europeana.

In conditiile de astazi, in care imagini stapanesc gandul politic si perceptia politica, romanii au creat o noua iconografie politico-culturala a tarii. Indiferent de consecintele politice imediate ale rezultatului votului, romanii pot sa fie mandri - mandri nu in sensul ultranationalismului propagat de postcomunisti, dar mandri de un patriotism civic care inainte de 1989 n-a existat niciodata in istoria lor.

Dan Tănasă, candidatul AUR la Primăria Brașov: ”Braşovenii nu mai sunt nevoiţi să aleagă răul cel mai mic”

Alianţa pentru Unirea Românilor, filiala Braşov, a prezentat, vineri, candidatul pentru funcţia de primar al Municipiului Braşov în persoana deputatului Dan Tanasă. Acesta a declarat...

Premierul Ciolacu, alături de tinerii blocaţi pe aeroportul din Dubai: ”Zâmbetele lor mi-au dat energie cât toate cafelele băute în ultimele zile” FOTO

Marcel Ciolacu, premierul României a postat imagini din aeronava oficială cu care revine în ţară, alături de grupul de tineri blocaţi pe aeroportul din Dubai, el afirmând că zâmbetele lor...