Ziare.com

Pe doua carari

de Catalin Avramescu, conferentiar
Luni, 31 Octombrie 2016, ora 14:03

   

Pe doua carari
Catalin Avramescu
Romania are o problema cu alcoolul. Una grava. Cifrele sunt stupefiante. Un roman consuma, in medie, circa 14,4 litri de alcool pur pe an. Practic la acelasi nivel cu Rusia (15,1), unde alcoolismul este o calamitate nationala de secole intregi.

Citeste toate textele scrise de Catalin Avramescu pentru Ziare.com

Sa mai examinam aceste cifre, pentru a fi constienti de magnitudinea cutremurului social care ne-a lovit.

Consumam mai mult alcool, per capita, decat ucrainenii (13,9), ungurii (13,3), cehii (13) sau sarbii (12,6).

Semnificativ mai mult decat polonezii (12,5) si finlandezii (12,3). Datele sunt din ultimul clasament disponibil, cel din 2010, al Organizatiei Mondiale a Sanatatii si cuprind persoanele peste 15 ani.

Spre comparatie, irlandezii - un popor cu o anumita reputatie - consuma de fapt mult mai putin (11,9). La fel bulgarii (11,4) sau grecii (10,3).

Inaintea noastra, pe planeta Pamant, mai sunt doar Belarus (17,5), Moldova (16,8) si Lituania (15,4).

Sa privim la aceste cifre, pentru ca sunt chiar mai rele decat credeti. Astfel, la capitolul "alcool ilegal" suntem pe locul 2 in lume (cu 4 litri anual per capita - senzatia mea este ca cifrele acestea subsetimeaza fenomenul). Doar Ucraina (cu 5 litri anual) ne depaseste.

Iar daca ni se pare ca diferenta fata de lumea civilizata nu este prea mare, sa facem putina statistica. In Norvegia se consuma 7,7 litri anual. Insa speranta de viata a norvegienilor este mai mare (81,8 ani in Norvegia, fata de 74,5 in Romania). Ceea ce inseamna ca in Romania varsta medie a bautorilor este mai mica.

Alt detaliu: In Italia se beau 6,7 litri anual pe capita. Insa Italia primeste anual 50 de milioane de turisti. Imi imaginez ca nu toti beau apa minerala.

Plus ca la noi se bea multa tarie. In Franta se beau 12,2 litri anual per capita. Insa cea mai mare parte o reprezinta consumul de vin, la mesele obisnuite (inclusiv ale celor peste 80 de milioane de turisti anual).

In fine, alta problema: in Occident consumul s-a democratizat. In Marea Britanie cei 11,6 litri anual sunt impartiti (nu chiar echitabil) intre femei si barbati. In Romania apoape intreg consumul revine barbatilor.

Dar nu avem nevoie de cifre pentru a realiza adancimea la care tara aceasta s-a scufundat. In multe sate singura afacere care merge, la strada, este aceea cu bautura. Prin orasele noastre imaginea betivilor care se clatina este una comuna. Si, din pacate, acceptata social. Multi romani isi imagineaza chiar ca este ceva simpatic sa fi beat-pulbere.

Iar actuala clasa politica nu a scos nicio vorba, in 25 de ani de "tranzitie", despre acest flagel. Erau prea ocupati cu "combinatii" la restaurant, pe functii si pe contracte cu statul. (Nu, nu este o figura de stil, acolo negociaza actualii politicieni. Fiecare grup are chiar localul sau preferat, iar guverne s-au facut si desfacut la mese, in timp ce chelnerii serveau "bateriile".)

Vrem sa devenim un stat civilizat? Atunci trebuie sa rezolvam aceasta problema.
Logic, sunt doar cateva optiuni. Una ar fi informarea. Oamenii sa stie ce inseamna consumul de alcool. Din pacate, nu e deloc eficienta. Cateva panouri pe marginea drumurilor nu vor convinge pe nimeni.

A doua ar fi presiunea economica. Taxe mai mari pe alcool, impozite mai mari pe localurile care servesc alcool. Cred ca aceasta varianta are o eficienta limitata.

A treia optiune este controlul. Unele state au un monopol asupra vanzarilor de alcool. Sistemul functioneaza bine in tari precum Finlanda sau Suedia. Nu vad de ce nu ar functiona si la noi. Am insa o retinere in a acorda statului o asemenea sursa de venit.

Insa ar trebui "strans surubul" in anumite privinte. Spre exemplu, sa nu se mai deschida localuri care servesc alcool te-miri-unde, pe orice trotuar, in orice parc. Sa nu ne mai serveasca alcool dupa o anumita ora. Sa creasca varsta minima pentru a cumpara bauturi alcoolice la 25 de ani (de la 18, in prezent).

Singura optiune eficienta, in conditiile noastre, cred ca este interdictia selectiva. Zero alcoolemie pentru soferi. In mod iresponsabil, politicienii au inlaturat vechea interdictie totala (comuna de altfel in Europa, unde norma este zero sau practic zero in aproape toate statele) si au inlocuit-o cu o limita de 0,2g/l. (Schimbarea a fost efectuata de guvernul socialist in 2015).

Insa interdictia consumului de alcool cred ca trebuie sa fie cu adevarat radicala. Zero alcool in spatiul public. Indiferent daca te (mai) tii (inca) pe picioare sau daca stai pe banca, in parc. Sau pe scaun, la terasa. Consumul de alcool trebuie sa devina unul privat. In casa sau la restaurant (si aici doar in limite foarte stricte).

E timpul sa lasam gluma la o parte. Ce au inteles reformatorii din Europa este ca alcoolul este o cauza principala a saraciei si a dezordinii sociale. Iata de ce o tara ca Suedia a avut, in secolul XX, o politica severa de control.

Social-democratii (influentati de cultura conservatoare, luterana) au descoperit ca saracia nu are doar cauze strict economice, ci si comportamentale.

In contrast, avem state precum Rusia, unde statul a realizat rapid, inca din vremea lui Ivan cel Groaznic, ca poate face bani de pe urma unor supusi care merg pe doua carari. Sistemul a fost preluat de fapt de la tatari, dupa cucerirea hanatului din Kazan, in 1552. Dupa aceea, cu binecuvantarea conducerii din Kremlin, alcoolul a curs rauri. In timpul "Marii Revolutii din Octombrie", bandele de bolsevici au atacat prima data burghezia in punctul cel mai sensibil: pivnitele cu vinuri si cu sampanie. Stalin era un alcoolic dovedit.

Este o eroare sa credem ca un stat liberal este unul in care alcoolul (mai ales cel tare, distilat) poate fi consumat de oricine, oricand. Acest lucru este acceptabil doar la periferia Europei, in societatile falite, economic si moral.

Eu subscriu la o versiune a liberalismului pe care o numim, de regula, "libertarianism". Rolul statului, in conditii normale, este minimal. Cred ca indivizii trebuie lasati, in cele mai multe situatii, sa se descurce singuri, fara "asistenta sociala". Cred ca fiecare trebuie sa fie cat mai liber cu putinta.

Dar aceasta libertate individuala, pentru mine, este una a fiintelor rationale. Nu a unuia care a cazut cu capul pe masa, dupa inchiderea programului. Pentru binele nostru ca tara este momentul sa ne trezim.

Catalin Avramescu este conferentiar la Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea Bucuresti, fost consilier de stat, seful Cancelariei Prezidentiale (2008-2011) si ambasador in Finlanda si Estonia (2011-2016).

Despre ce vrei sa scriem?


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre consum alcool romani
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 5850 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
7 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Domnule Lucian Avramescu, apreciez intens ingrijorarea de care dati

...dovada in fata statisticilor, indenibabil alarmante.
Ma simt insa in masura prin experienta si profesie sa va spun ca respectiva statistica pacatuieste prin selectivitatea viciului si de aceea concluziile sale sunt hative.
Sa ma explic, asa cum am explicat in varii discursuri si propos-uri in fata unor pedagogi, psihologi si psihiatri, despre faptul ca solidaridatea in viciu este mai puternica decat un drapel, o uniforma, o religie, marturisind estimp, ca am produs animozitate si iscat aprige diverge te de opinie :
Europa si cultura de tip european acolo pe unde astazi salasuieste, este puternic atasata Civilizatiei lui Dionissos, Bacchus.
Daca pierdem, bem. Cand e cu castig, iar bem. Sau bem doar adalmasul. Cand ne naste, bem, cand ne moare iar bem, la nunta bem, dupa cum si dupa divort. Bem de bucurie, bem de suparare. Bem si la slujba repetand dupa parinte "Acesta-i sangele meu. Mari scriitori ca George AndoneVasiliu si-au spus Bahus Via, sau Calea lui Bachus, vezi Bacovia.
Cauzeurul si stalpul de cafenea Pastorel Teodoreanu scria din spitalul de pe Calea Viilor unde a fost rapus de o ciroza :
"Culmea ironiilor, De rasul copiilor, Sa pui cap betiilor, Pe Soseaua Viilor."
Si tot el sugera un epitaf :
"Aici zace Pastorel, Suflet mare, spirit fin, Daca mai veniti la el, Nu-l treziti, Ca cere vin".
Vinul incestului lui Noe, pe soiul sau... Noah, este si azi cultivat la noi si ii spune Nohan, recunoscut toxic in UE si interzis in cultura precum si 1001 (frumos num, de poveste). Soiurile hibride au provocat revolta la ora interdictiei U :teraza, zaibar, etc. Au particularitatea rezistentei la daunatori si rodesc parca din nimic.
Romania a incercat exporturi de vine, esuate, acolo unde vinurile de soi din Domeniul Boyar, bulgaresti, au popularitate si cresc in prestigiu.
La ale noastre, au pus descurcaretii dupa primele livrari zahar ca pentru cea "Tamaioasa" cu struguri minunati despre care Maria Tanase povesteste truda si suferinta culesului... Mai pe bruma, Mai pe-omat". In Romania e regula zaharul la vinul din comert. Zghihara, Babeasca si care soiuri autohtone ori altfel, luati de pe gondola magazinului.
Revin la opiniile mele despre cel alcoolism enuntat.
Cand americanii au luat Alaska de la rusi, au propus eschimosilor, inuitzilor, sa renunte la cele igloo traditionale si sa se mute in case de lemn, cu incalzire, construite de stat.
Zis si facut, doar ca, in mijloc de sat era biserica, iar vis-a-vis, carciuma.
Au devenit alcoolici intr-un timp siderant de scurt, fiindca nu cunosteau brevajul.
America afost cucerita cu apa de foc, iar nu cu pistolul.
In Columbia minerii mesteca frunze de coca si nu fac dependenta acuta.
In Afganistan, macul de heroina e la ordinea zilei fumat.
In Yemen, mesteca khat cat e ziua.
In Magreb, ca abisul.
Spunea Gadafi ca Europa va fi cucerita prin imigratie, natalitate si droguri.
Cand un marocan bea, ajunge adesea in puscarie.
Cand noi ne drogam la fel
La noi se bea de mii de ani.

 

Desigur, mai mult

pentru ca avem "mandria nationala" numita tuica sau palinca sau horinca.

 

Doi tipi se intalnesc:

- Stii, ba, Nelu a mierlit-o de la alcoolism.
- Da’ ce, chiar asa mult a baut?
- Cam asa ceva... L-au incinerat acu’ o luna si inca mai arde.

 

nu-i vina romanilor...

asta se datoreaza anilor de ocupatie ruseasca care a schimbat DNA-ul natzional. romanii beau de suparare ca si de bucurie. un prim pas pentru romani sa nu arate a rusi este sa se lase de baut. dar asta cere mare sacrificiu natzional care nu poate fi implint acum pe saracia asta lucie.

 

La fel de nefeiriciti ca rusii !!

Alcolismul este semn de nefericire!Comunistii au inteles lucrul acesta si de aceea au mentinut pretul alcolului foarte scazut.Un popor tembelizat de bautura e mai usor de controlat.Si acum in Romania bautura e mai ieftina decat mancarea.Al doilea lucru comun cu Rusia este acela ca neamul nostru este jefuit si batjocorit de fosti comunisti convertiti la jaf (ceea ce se petrece la noi si in Rusia nu este nici pe departe un adevarat capitalism).Si sa stiti ca in statistica nu intra sutele de litri de "pishoarca" la PET pe care o beau romanii.Statistica e facuta doar pe "tariu".

 

M-am prins!

O bați pe de departe,ca să arăți de ce romanii nu se mai LIMPEZESC la ...Nu la minte,că lipsa alcoolului in organism,poate fi o problemă,dar surplusul și incă unul comparat,crează o sută de probleme ce ne dă frisoane.
Fericiți sunt cei de la PSD și tocmai ei,mai mereu majoritari,să PUNĂ TAXE pe dragostea votanților fideli,păi nu?A,taxă mare să se pună și pe vorbele trimise in eter,dar feriți a3 și guiț OTV...

 

Nu cred!

Astia nu realizeaza cat alcool netimbrat, de provenienta casnica, consuma taranii. Eu am vazut specimene dintre cele mai ingrate, caricaturi cu chip aproape uman, band, prin intermediul unui furtun, direct din butoiul cu tuica, pana au pierdut notiunea realitatii.
Cantitatea astronomica de tuica de prune, de mere din cazanele gospodariilor din Ardeal si sutele de mii de butoaie cu vin din Moldova si Oltenia ar da peste cap barometrul oricarui sondaj. Sa fim seriosi... Hac!

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor