Boala ascunsa a muntilor

Alpinistii care se catara pe cele mai inalte varfuri montane din lume sunt predispusi riscului de a dezvolta o afectiune specifica zonei, numita Acute Mountain Sickness (AMS) sau altitude sickness, care este un fel de "boala de altitudine".

O varianta a acestei boli poate aparea si la aviatorii care se ridica la mari altitudini fara echipamente speciale de oxigenare.

Alpinistii profesionisti care escaladeaza Muntii Kilimanjaro (Africa), si nu doar acestia, nu trebuie sa ignore simptomele acestei boli a "raului de inaltime", iar inainte de orice ascensiune, cataratorii trebuie sa fie aclimatizati zonei, informeaza Medical News Today .

Cercetatorii au realizat analiza comparativa a ascensiunii pe trei rute diferite a Muntilor Kilimanjaro, cu ajutorul unui grup de excursionisti care au primit acetazolamide ca "medicament profilactic". Articolul care analizeaza efectele fiziologice ale "bolii de altitudine" se poate lectura aici.

Alpinistii in forma fizica excelenta nu resimt tulburari fizilogice pana la inaltimea de 3.000-3.500 de metri, insa dupa aceasta altitudine poate aparea disconfort respirator cauzat de scaderea presiunii atmosferice.

Pe masura ce altitudinea creste, aerul se rarefiaza, iar organismul se adapteaza prin accelerarea respiratiei si a circulatiei sangvine, dar si prin cresterea numarului de eritrocite in sange.

Saturatia sangelui cu oxigen este de 90% la altitudinea de 3.500 de metri si scade la 60% la 6.000 de metri.

Simptomele "bolii alpine" sunt cauzate de hipoxia tisulara, oxigenarea necorespunzatoare. Un alpinist poate simti tulburari respiratorii (dispnee), circulatorii (palpitatii), de comportament (apatie) si psihice (halucinatii, euforie). De retinut este ca viteza de reactie scade dramatic, crescand riscul de accidente.

"Acest articol atentioneaza asupra pericolelor unei escalade in ritm sustinut pe muntii inalti si spera la reducerea frecventei 'bolii alpine'", declara John B. West, profesor la San Diego School of Medicine.

Alpinistul se poate adapta rarefierii oxigenului daca ascensiunea se realizeaza treptat.

Exista insa si oameni care au reusit "imposibilul" in materie de alpinism, au ajuns pe "acoperisul lumii", Everest, fara oxigen suplimentar. Nu multi oameni au reusit aceasta performanta.

Unul dintre cei mai titrati dintre acestia este Reinhold Messner, care, alaturi de prietenul sau, Peter Habeler, s-a numarat printre primii alpinisti care au pus piciorul pe Everest fara butelii de oxigen.

Orban acuză Biroul Electoral Central că favorizează alianța PSD-PNL: ”Le-a dat voie să desfacă alianţa împotriva firii”

Liderul Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a acuzat joi, 25 aprilie, Biroul Electoral Central că ar fi modificat „în mod ilegal” o hotărâre de guvern şi că instituţia ar fi...

Liderul USR, după trimiterea în judecată a lui Clotilde Armand: ”Sunt nişte dosare fake, hărţuieli politice”

Preşedintele USR, Cătălin Drulă, a reacţionat după Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, a fost trimisă în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 şi a afirmat că...