Toata informatia de care creierul are nevoie pentru a stapani o limba straina incape pe o discheta

Invatarea limbii materne in primul rand sau a oricarei alte limbi straine pana la varsta de 18 ani nu sunt lucruri usoare, conform unui nou studiu publicat de jurnalul Royal Society Open Science.

Conform studiului, un adult obisnuit, vorbitor nativ de limba engleza, a invatat in medie 12,5 milioane de bits de informatii legate de limbaj.

"Bits" se refera la informatia stocata binar (in siruri de 1 si 0) ce este de obicei folosita in programarea pe calculator. Creierul uman codifica informatia intr-un format diferit, dar cercetatorii sustin ca putem apela la bits pentru comparatie. Estimarile lor sunt bazate pe analiza unei serii de calcule si modele computationale.

"Poate parea surprinzator dar, in ceea ce priveste stocarea media digitala, toate cunostintele noastre legate de folosirea limbii incap aproape perfect pe un floppy disk", conform autorilor studiului. In acest caz ar fi vorba de un floppy disk cu capacitatea de 1,5 MB, sau echivalentul unui fisier Mp3.

Cercetatorii estimeaza ca in cel mai bun caz, un adult isi aminteste si foloseste intr-o singura zi intre 1.000 si 2.000 de bits de informatie din limba materna. In cel mai putin fericit caz, ne amintim in jur de 120 de bits pe zi.

Conform Live Science, intr-un astfel de caz mai putin fericit ne aducem aminte o cantitate de informatii echivalenta cu cea stocata in aceasta secventa binara: 011010000110100101100100011001000110010101101110011000010110001101100011011011110111001001100100011010010110111101101110.

O mare parte dintre cei 12,5 milioane de bits de informatii cu privire la limbaj stocate de creier nu sunt legate de gramatica sau sintaxa, ci tin mai degraba de semnificatia cuvintelor, conform cercetatorilor.

"Foarte multe cercetari in domeniul invatarii limbajului se concentreaza pe sintaxa, pe ordinea cuvintelor. Studiul nostru insa arata ca sintaxa reprezinta doar o parte infima din informatia ce trebuie acumulata pentru a invata o limba, iar cea mai mare parte a informatiei este reprezentata de semnificatia cuvintelor", explica co-autorul acestui studiu, Steven Piantadosi, psiholog la UC Berkeley.

Acest lucru ii diferentiaza pe oameni de roboti, in ceea ce priveste deprinderea unei limbi. "Robotii stiu ce cuvinte sa asocieze si cum sa le pozitioneze in propozitii, dar au o cunoastere extrem de limitata cu privire la sensul cuvintelor pe care le folosesc", a mai precizat el.

Iar cum semnificatiile cuvintelor pot fi similare in mai multe limbi, Piantadosi a mai adaugat ca persoanele bilingve nu au nevoie sa inmagazineze in creier de doua ori mai multi bits de informatie.

Scenariu-bombă în coaliție. Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu înainte de depunerea candidaturii ar fi deja stabilită SURSE

Cătălin Cîrstoiu va lămuri totul în legătură cu candidatura sa la Primăria Capitalei într-o conferința de presă, este mesajul public al coaliției PSD-PNL. În spatele ușilor,...

România trimite militari să lupte împotriva rebelilor houthi. Cererea lui Klaus Iohannis

Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au luat act marţi, 16 aprilie, de scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis prin care informează Parlamentul că a aprobat...