Creierul infractorilor arata diferit

Ultimele cercetari in domeniul neurologiei arata ca tomografia creierului unui infractor este diferita fata de cea a unui om obisnuit. Concluzia ar putea conduce la o mai buna intelegere a motivelor pentru care acesti oameni fac fapte necuvenite, dar in acelasi timp ar putea duce la gasirea unei metode prin care sa fie prevenite infractiunile.

Mintea criminala

Potrivit LiveScience in cadrul unui studiu recent au fost examinati 21 oameni cu personalitate antisociala, o caracteristica a majoritatii infractorilor. "Cei cu aceasta tulburare nu disting intre bine si rau. Pot incalca regulile fara sa le pese de celelalte persoane", declara un reprezentant al Clinicii Mayo.

Tomografiile au aratat diferenta dintre cei cu probleme si un alt grup de oameni considerati normali, primii avand un volum cu 18 procente mai mic al gyrus-ului frontal median si cu 9 procente mai mic al gyrus-ului frontal orbital (2 sectiuni ale lobului frontal al creierului).

Alt studiu, publicat in 2009 in Arhivee Psihiatriei Generale, a comparat 29 psihopati cu 32 oameni sanatosi mintal. In cazul psihopatilor, cercetatorii au observat deformari ale altei parti a creierului, numita amigdala, care prezenta o subtiere cu aproximativ 18 procente a stratului exterior, numit cortex.

"Amigdala este responsabila cu emotiile. Psihopatii nu au emotii (sentimente). Le lipseste simtul empatic, remuscarea, sentimentul de vinovatie.", declara recent cercetatorul Adrian Raine, sef al Departamentului de Criminologie la Universitatea din Pennsylvania.

In afara diferentelor cerebrale, oamenii care sfarsesc prin a fi condamnati pentru diverse infractiuni prezinta comportamente diferite fata de restul populatiei. Un studiu pe termen lung la care a participat Raine a urmarit 1.795 copii nascuti in doua orase, de la varsta de 3 ani pana la 23. Studiul a urmarit diverse aspecte ale cresterii si dezvoltarii acestor copii si in final s-a observat faptul ca 137 dintre ei au devenit intr-un fel sau altul infractori.

Unul dintre testele aplicate a fost acela al fricii. La 3 ani, s-a constatat ca cei care mai tarziu in viata aveau sa incalce legea nu prezentau aproape deloc sentimentul de frica. Cercetarile detaliate au fost publicate in ianuarie 2010 in Jurnalul American de Psihiatrie.

Baza neurologica a infractiunii

Desi nu toti cei care au probleme mintale ajung sa aiba probleme cu legea si nu toti infractorii sufera de vreo tulburare psihica, exista clar o legatura intre cele doua aspecte.

"Exista clar o baza neurologica in declansarea dorintei de a comite infractiunea", afirma Raine. Mai mult decat atat, dupa cum a aratat studiul, diferentele din creierul persoanelor pot fi sesizate la o varsta frageda (inca de la 3 ani).

Criminologul Natalie Fontaine, de la Universiattea din Indiana, studiaza tendinta de a fi dur si lipsit de sentimente la copiii intre 7 si 12 ani. Cei cu asemenea sentimente au un risc ridicat de a deveni infractori.

"Nu sugeram ca unii copii sunt psihopati, dar aceste trasaturi pot indica un oarecare risc", afima Fontaine.

Totusi, cercetatorii arata ca aceste trasaturi nu sunt fixe si se pot modifica odata cu varsta. Asa ca, descoperite devreme, ele pot fi schimbate.

Desi exista o diferenta clara la nivelul amigdalei, aceasta poate disparea la maturitate, prin neurogeneza (generare de neuroni). "Biologia nu este destin. Sunt multe feluri in care poti interveni de-a lungul dezvoltarii unui om pentru a evita un deznodamant nefericit la maturitate", spune Patricia Brennan, de la Universitatea Emory din Atlanta.

Mai mult, caracterul infractional nu este ceva fix. Psihologul Dustin Pardini, de la Universitatea din Pittsburgh, spune ca patru din cinci copii care prezinta semne de delincventa, cand ajung la maturitate nu mai au nici o problema.

Iar cei care au comis o infractiune, dar s-au oprit, se pare ca prezinta mai putine diferente cerebrale fata de cei care nu se pot opri din nelegiuiri.

Probleme de etica

Se pare ca si ideea de a interveni pentru a modifica sentimentele copiilor predispusi la infractionalitate este una intriganta. "Nu putem trata copiii fara sa stim la ce risc ii expunem", spune Raine. "Cine poate sa ia o asemenea hotarare? Isi va asuma statul raspunderea unei asemenea decizii?", se intreaba el.

Chiar daca ar exista metode extrem de sigure, nu multi ar fi doctorii care ar accepta sa opereze pe creierul unui copil care inca nu a incalcat legea. Totusi, psihologii spun ca operatia nu este singura modalitate de a interveni. "Interventia pe plan social poate fi la fel de utila", afirma ei.

Studiile arata ca tinerii cu disfunctionalitati emotionale nu raspund pozitiv la certuri si pedepsire. In schimb, mai bine pentru ei ar fi sa fie recompensati pentru un comportament adecvat, care sa ii incurajeze spre fapte bune.

Raine studiaza si efectul pastilelor cu Omega 3, un ulei foarte bun din peste, care genereaza crestere celulara. Acesta ar putea creste numarul de celule din creier si regla activitatea cerebrala. Fiind un tratament natural, ce nu poate avea efecte adverse, este acceptat foarte usor de catre parinti.

Infractorii au o scuza

Desi infractorii stiu in mod mecanic ca exista bine si rau, nu pot face singuri diferenta dintre aceste doua stari. Deci este normal ca ei sa fie pedepsiti atat de dur pentru actiunile lor?

"Creierul lor fiind compromis, spune Raine, se poate spune ca nu sunt responsabili pentru faptele lor si, drept urmare, nu sunt vinovati."

Aceasta problema a fost dezbatuta si in sala de judecata. In cazul lui Herbert Weinstein, un barbat care si-a ucis sotia, tomografiile au aratat un chist mare in cortexul frontal al creierului, care arata ca abilitatile sale cognitive erau distruse. Asta i-a redus pedeapsa la numai 11 ani de inchisoare.

Totusi, problema trebuie gandita foarte atent, caci ar fi foarte grav ca toti delincventii sa ramana liberi doar pentru ca se demostreaza ca au o problema de ordin fizic, ce ii impinge la fapte necugetate.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...